Tag: Cursa

  • Oferta de cumpărare a Fox de către Disney, pentru 71,3 miliarde de dolari, aprobată de acţionari

    Acţionarii Walt Disney şi 21st Century Fox au votat, pe 27 iulie, în favoarea ofertei de 71,3 miliarde de dolari, după ce compania americană Comcast a anunţat că se retrage din cursă.

    În cadrul tranzacţiei vor fi preluate, printre altele, studiourile de film şi televiziune Twentieth Century Fox, cele 30% din acţiuni la serviciul de streaming Hulu (deţinut parţial de Comcast şi Time Warner) – obţinând astfel controlul majoritar al unui competitor al platformei Netflix -, Star India, reţelele TV FX şi National Geographic, dar şi 39% din acţiunile furnizorului de televiziune cu plată (pay-TV) British Sky Broadcasting Group – BSkyB din Marea Britanie.

    De asemenea, tranzacţia oferă control asupra unui catalog uriaş de producţii de succes, precum “Star Wars”, “Avatar”, “Deadpool” şi “The Simpsons”.

    Separat, Comcast şi 21st Century Fox îşi dispută compania pay-TV britanică Sky Plc. Astfel, în urmă cu două săptămâni, Comcast a crescut oferta pentru achiziţia Sky Plc la 34 de miliarde de dolari, după ce, anterior, 21st Century Fox Inc. oferise 32,5 miliarde de dolari.

    Iniţial, Disney a oferit pentru Fox 52,4 miliarde de dolari, dar Comcast a crescut oferta la 65 de miliarde de dolari, ajungându-se în cele din urmă la suma de 71,3 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oferta de cumpărare a Fox de către Disney, pentru 71,3 miliarde de dolari, aprobată de acţionari

    Acţionarii Walt Disney şi 21st Century Fox au votat, pe 27 iulie, în favoarea ofertei de 71,3 miliarde de dolari, după ce compania americană Comcast a anunţat că se retrage din cursă.

    În cadrul tranzacţiei vor fi preluate, printre altele, studiourile de film şi televiziune Twentieth Century Fox, cele 30% din acţiuni la serviciul de streaming Hulu (deţinut parţial de Comcast şi Time Warner) – obţinând astfel controlul majoritar al unui competitor al platformei Netflix -, Star India, reţelele TV FX şi National Geographic, dar şi 39% din acţiunile furnizorului de televiziune cu plată (pay-TV) British Sky Broadcasting Group – BSkyB din Marea Britanie.

    De asemenea, tranzacţia oferă control asupra unui catalog uriaş de producţii de succes, precum “Star Wars”, “Avatar”, “Deadpool” şi “The Simpsons”.

    Separat, Comcast şi 21st Century Fox îşi dispută compania pay-TV britanică Sky Plc. Astfel, în urmă cu două săptămâni, Comcast a crescut oferta pentru achiziţia Sky Plc la 34 de miliarde de dolari, după ce, anterior, 21st Century Fox Inc. oferise 32,5 miliarde de dolari.

    Iniţial, Disney a oferit pentru Fox 52,4 miliarde de dolari, dar Comcast a crescut oferta la 65 de miliarde de dolari, ajungându-se în cele din urmă la suma de 71,3 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă o candidatură la şefia DNA. Marius Iacob, fost adjunct al lui Kovesi, s-a prezentat la Ministerul Justiţiei pentru a se înscrie în cursă

    Procurorul DNA Marius Iacob este cel de-al doilea candidat care şi-a depus candidatura, luni, pentru ocuparea funcţiei de şef al DNA.

    „Am venit să-mi depun candidatura. Atât am de spus”, a declarat Marius Iacob la intrarea în Ministerul Justiţiei.

    Alt procuror care şi-a depus candidatura luni dimineaţă, pentru conducerea DNA, este Florentina Mirică.

    Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, luni dimineaţă, că procurorul-şef ce va urma la DNA va trebui să reorganizeze Direcţia în acord cu noile legi ale justiţiei.

    “Avem aproape 2.950 de procurori, unii sunt tineri şi nu au condiţia cel puţin legală. Sunt două elemente în evaluare, este elementul obiectiv, spre exemplu, de îndeplinire a condiţiei de vechime în profesie şi elementul personal, poate unii îşi doresc să se angajeze la această mare, mare responsabilitate. Procurorul şef care va veni va trebui să reorganizeze DNA în acord cu noile legi ale justiţiei pentru că nu poţi să mai ai un procuror de la parchetul de pe lângă judecătorie, ăla care spune să suspenzi deciziile CCR şi să-l pui procuror la DNA.

    S-a introdus o limită de vârstă. Va trebui să reorganizeze, să reaşeze DNA în parametrii competenţelor legale, constituţionale, să facă o evaluare managerială şi atunci vom vedea. Dacă doamna Jurma îşi doreşte această responsabilitate, şi-o asumă, vedem ce se va întâmpla. Am făcut apel către procurorii care doresc această responsabilitate să se înscrie pentru a repune DNA în limitele legii”, a afirmat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.

  • Companiile din Europa Centrală şi de Est intră în cursa pentru inovare

    Această concluzie a rezultat în urma raportului R&D realizat de Deloitte, menit să susţină analiza tendinţelor curente şi să identifice obstacolele majore din calea investiţiilor mai mari în domeniul cercetării şi dezvoltării. Studiul din acest an a cuprins răspunsurile unor respondenţi reprezentând 329 de companii din nouă ţări din regiune (Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia).

    Situaţia macroeconomică din regiune este relativ bună, dar există mai multe provocări în viitorul apropiat. Statele din Europa Centrală se află în pericolul de a cădea în capcana „venitului mediu“, care a ridicat numeroase dificultăţi în Spania şi Portugalia. Simplu spus, este vorba de situaţia în care un stat atinge un PIB pe cap de locuitor moderat, iar apoi nu reuşeşte să se mai apropie de statele bogate ale lumii. O soluţie la această capcană este acordarea unui grad sporit de atenţie sectorului de cercetare şi dezvoltare, notează autorii studiului.

    „Dacă gradul de inovaţie al unei economii se află în legătură strânsă cu cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea, succesul unei ţări în domeniul inovaţiei este influenţat de finanţarea indirectă prin intermediul stimulentelor dedicate”, remarcă Dinu Bumbăcea, partener coordonator al companiei de consultanţă Deloitte România.

    În privinţa cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea, studiul arată că puţin peste jumătate dintre respondenţi (52%) anticipează că firmele pentru care lucrează vor cheltui mai mult în viitorul apropiat (următorul an sau doi) faţă de 2017, o creştere de şapte puncte procentuale faţă de ultima ediţie a studiului din 2016. Abordarea pro-inovaţie pare să fie mai puternică dacă ne referim la o perioadă pe termen lung. Două treimi (67%) din companiile intervievate au în plan să-şi crească investiţile în R&D în următorii trei până la cinci ani (în creştere cu 10 puncte procentuale faţă de ediţia anterioară).

    Optimismul intervievaţilor are la bază două motive: subvenţiile oferite companiilor care investesc în acest sector şi înţelegerea faptului că folosirea forţei de muncă ieftină nu mai dă rezultatele scontate.

    Uniunea Europeană oferă subvenţii importante instituţiilor care promovează cercetarea şi dezvoltarea, iar acest lucru se traduce prin faptul că un număr tot mai mare de proiecte pot genera profit. Fondurile încurajează şi derularea unor activităţi cu potenţial crescut de risc, pentru că finanţarea este doar parţială. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că aceste subvenţii din partea Uniunii Europene vor scădea în cazul unor state (un exemplu fiind Polonia), astfel încât companiile din ţări cu o evoluţie pozitivă pe plan european ar putea fi avantajate.

    Pe de altă parte, modificările regimului fiscal sau lipsa unor reguli sau norme clare reprezintă piedici în calea investiţiilor în R&D şi inovare: aproape o treime din cei intervievaţi au spus că au probleme în identificarea proiectelor pentru care ar putea primi subvenţii.

    Cele mai multe state din Europa Centrală şi de Est cheltuie în zona de R&D un procentaj mai mic de PIB decât primele 15 state din Uniunea Europeană; acestea se confruntă şi cu problema specialiştilor care se mută în ţările cu activităţi de cercetare mult mai bine puse la punct.
    Avansul înregistrat de sistemele de inteligenţă artificială (AI) face cu atât mai importantă cursa pentru inovare. Numeroase joburi repetitive vor dispărea în anii sau deceniile care vin, făcând astfel esenţială găsirea unei strategii de creare a locurilor de muncă în sectoare de activitate unde oamenii nu pot fi înlocuiţi de roboţi.

    Dintr-un anumit punct de vedere, statele din Europa Centrală şi de Est sunt, totuşi, privilegiate; ele pot beneficia de inovaţiile introduse de ţările dezvoltate, replicând astfel soluţii adoptate şi testate pe pieţe mai mature.

    Principalii factori care ar putea duce la creşterea investiţiilor în R&D rămân aceleaşi ca şi în anii trecuţi. Lipsa personalului calificat reprezintă încă o mare problemă pentru statele din Europa Centrală şi de Est, iar o soluţie la aceasta ar putea fi angajarea specialiştilor străini. Pentru state care nu fac parte din Uniunea Europeană  Ucraina, Rusia sau chiar India  regiunea este una extrem de atractivă. Din punctul de vedere al costurilor, impactul ar fi unul destul de mic, doar o treime din companiile participante la studiu indicând acest aspect ca unul important.

    Un ultim subiect abordat de autorii studiului „Central European Corporate R&D Report 2018“ este acela al colaborării cu terţi, iar 76% din cei intervievaţi au declarat că au în curs astfel de parteneriate; este o măsură adesea necesară, pentru că structurarea unui departament intern de inovare poate dura ani de zile. Jumătate dintre companiile care nu lucrează cu parteneri externi au propriul centru de cercetare sau au acces la facilităţile deţinute de alte companii.

  • Cursa Tarom care trebuia să lege cel mai mare port românesc de capitala Republicii Moldova, anulată înainte de debut

    „Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa vă informează că ruta Constanţa – Chişinău – Constanţa, programată să înceapă la 1 iulie 2018, a fost anulată pentru moment de către operatorul aerian Tarom”, se arată într-un comunicat, remis miercuri, corespondentului MEDIAFAX.

    Sursa citată nu face cunoscute motivele pentru care ruta a fost anulată.

    În schimb, reprezentanţii aeroportului susţin că se continuă colaborarea cu Tarom şi există speranţa ca să apară noi rute către litoral, de anul viitor.

    „Continuăm colaborarea cu reprezentanţii TAROM pentru dezvoltarea rutei Satu Mare – Constanţa – Satu Mare, cu începere din data de 3 iulie a.c. În acelaşi timp avem încredere că începând cu sezonul de vară 2019, operatorul naţional va dezvolta noi rute către litoralul românesc”, se mai precizează în documentul citat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tarom lansează O NOUĂ CURSĂ internă. Preţurile pornesc de la 20 de euro

    „Avem aşteptări mari, inclusiv de la această cursă. Ne adresăm unui pol de public consistent, compus din oameni de afaceri, studenţi, profesori universitari şi nu numai. Fiecare pasager poate avea certitudinea că în mai puţin de o oră şi jumătate va traversa România, în deplină siguranţă”, a precizat directorul general al Tarom, Werner-Wilhelm Wolff.

    Compania aeriană precizează că pasagerii îşi pot face deja rezervări, începând de astăzi, la preţuri ce pornesc de la 20 de euro pe sens (cu toate taxele incluse) şi de la 40 de euro dus-întors cu toate taxele incluse, atât de pe site-ul companiei cât şi prin agenţiile proprii şi partenere Tarom.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mark Zuckerberg susţine că firma Facebook este angrenată într-o luptă continuă cu entităţi din Rusia

    “Este o cursă a înarmării. Vor deveni din ce în ce mai buni”, a declarat şeful Facebook în cursul audierii sale în Congresul SUA.

    “Sunt persoane în Rusia ale căror slujbă este să încerce să exploateze sistemele noastre şi alte sisteme de Internet, cât şi alte sisteme,”, a mai afirmat Zuckerberg, care a anunţat că Facebook dezvoltă noi unelte pentru a identifica conturile false.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jens Stoltenberg: NATO nu îşi doreşte un nou Război Rece

    Stoltenberg a precizat că otrăvirea fostului spion rus se încadrează ”în tiparul unui comportament nesăbuit”, însă a atras atenţia că Marea Britanie şi Rusia trebuie să continue dialogul.

    ”Nu vrem un nou Război Rece. Nu vrem o nouă cursă a înarmărilor. Rusia este vecinul nostru şi, prin urmare, vom continua să căutăm să îmbunătăţim relaţiile cu ea”, a declarat Stoltenberg.

    Secretarul general al NATO a precizat că în ultimii ani Occidentul a impus sancţiuni economice împotriva Rusiei şi a suplimentat numărul de trupe din estul Europei ca reacţie la ”schimbarea mediului de securitate din regiune”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tibi Uşeriu, despre ultimii kilometri parcurşi la cel mai greu maraton din lume: ”De fiecare dată cred că-s mai praf decât am fost ultima dată”

    ”Am terminat. Am intrat într-o furtună, 4 ore, ai de capu’ meu! A fost cât pe ce să mă scoată ăştia. Deci a fost ceva …. La mişto … a fost cireaşa de pe tort! Mă bucur că am terminat-o. Îi mult, mult mai grea decât ce-o fost înainte. Deci ultima parte, asta cu 160 de kilometri, îi numai urcări şi coborâri, exact ca prima, după aia aproape 300 de kilometri de ice-road, ceea ce m-o mâncat. Da’ aşa, per total, e mult, mult mai grea decât ce-o fost în anii trecuţi. Dar na, de asta am venit, să o termin şi mă bucur că am câştigat-o”, povesteşte Uşeriu.

    Maratonistul Tibi Uşeriu a reuşit, pentru a treia oară consecutiv, să treacă primul linia de sosire a celui mai greu maraton din lume – 6633 Arctic Ultra şi să fluture steagul României, fiind singurul român care a reuşit să termine cursa de 618 de kilometri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tibi Uşeriu conduce detaşat cel mai greu maraton de pe planetă. Are opt ore avans. Ceilalţi trei români au abandonat “6633 Arctic Ultra” în prima zi de competiţie

    Trei din cei patru români care s-au încris la a zecea ediţie a maratonului artic – 6633 Arctic Ultra au abandonat concursul încă din prima zi, unul dintre competitori suferind o accidentare, iar ceilaţi doi au abandonat din cauza vremii extrem de dificile. Bistriţeanul Tibi Uşeriu, cel care a câştigat ultimele două ediţii ale acestui maraton a reuşit să preia conducerea cursei şi a parcurs circa o treime din traseu.

     
    Primul care a abandonat a fost Avram Iancu, bibliotecarul de 41 de ani din Petroşani, judeţul Hunedoara, care a reuşit să traverseze înot Canalului Mânecii şi a parcurs traseul Dunării de la izvoare şi până la vărsare. Avram Iancu s-a retras de la maraton după 68 de kilometri, din cauza unei accidentări la picior, scrie Mediafax.
     
    Din cauza vremii extreme, cu vânt care depăşeşte 94 de km/ora au abadonat în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă şi Polgar Levente şi Florentina Iofcea.
     
    Polgar Levente este prima persoană cu dizabilităţi care a fost acceptată la Maratonul Arctic. Are 37 de ani, este din Aiud, judeţul Alba şi munceşte în construcţii, deşi şi-a pierdut o mână într-un accident de tren pe când avea şase ani.
     
    Florentina Iofcea, originară din Bucureşti, are 46 de ani şi locuieşte în Canada însă a reprezentat România la această cursă. Este asistentă medicală şi vrea să parcurgă anul acesta un traseu de 7800 de kilometri, să traverseze Canada de la est la vest, pentru a intra în Cartea Recordurilor.
     
    Singurul român care a rămas în cursă, Tibi Uşeriu, a reuşit încă de la început să preia conducerea maratonului, fiind urmat de un irlandez, însă după a doua zi de concurs acesta se afla la opt ore în spatele bistriţeanului care a reuşit să treacă de primele trei puncte de control.