BusinessMagazin

Tag: cumparaturi

  • Boom pentru fashionul la a doua viaţă. Unde este cel mai nou outlet din România şi care este explicaţia pentru care acest tip de magazine sunt mai aprovizionate ca niciodată

    Brendon O’Reilly, managing director al Fashion House Group, crede că va vizita de acum mai des România, odată cu deschiderea celei de a doua unităţi tip outlet, care urmează să se transforme în următorii ani în principala destinaţie de shopping din estul Capitalei. Ce i-a motivat pe belgienii care deţin grupul să inaugureze în pandemie unitatea care se întinde pe o suprafaţă de 12.000 de metri pătraţi?

     

    Sectorul nostru, cel al outleturilor, este diferit de cel al shoppingului clasic şi a avut parte de evoluţii bune în contextul pandemiei”, răspunde Brendon O’Reilly, întrebat care a fost raţiunea din spatele deschiderii unei noi unităţi tip outlet, în condiţiile în care majoritatea retailerilor îşi închid uşile. Chiar dacă planificarea deschiderii acestui nou centru outlet, aflat la ieşirea din Bucureşti spre Constanţa, a început cu mult înainte de începutul pandemiei, există un motiv simplu pentru care belgienii care deţin retailerul au accelerat dezvoltarea acum: cantităţile uriaşe de stocuri ale brandurilor de fashion clasice.

    Chiriaşii lor au mult mai multe produse pe care să le vândă în outlet şi, totodată, „50% dintre oameni s-au îngrăşat în perioada pandemiei. E foarte simplu, când te îngraşi, trebuie să îţi cumperi haine noi şi nu cumperi un singur articol, cumperi trei. Când mergi la un centru outlet ai o ofertă de tipul «cumperi trei perechi şi primeşti una cu reducere de peste 20%», este o combinaţie ideală. Prin urmare COVID, pentru sectorul outlet a reprezentat un context favorabil.”

    Dincolo de schimbările de greutate ale multora dintre clienţi, managing directorul Fashion House Group observă şi că mulţi caută haine casual, de stat în casă, orientându-se, desigur, mai puţin înspre hainele formale. Totodată, entuziasmul revenirii la normalitate aduce o efervescenţă şi pe piaţa fashionului, iar O’Reilly oferă în acest sens chiar exemplul propriilor fiice, care odată cu introducerea unor măsuri de relaxare, şi-au cumpărat haine cu ocazia revederii prietenilor lor. „Am o fată de 19 şi una de 25 de ani, vor să se îmbrace frumos când îşi revăd prietenii.”

    Odată cu pandemia, clienţii şi-au schimbat şi preferinţele în materie de locuri de unde îşi fac  cumpărăturile: „Vor să conducă aproape de uşa magazinului de unde îşi fac cumpărăturile sau vor ca lucrurile să le fie livrate la propria uşa – acestea sunt cele două opţiuni. În cazul a câteva categorii este mai bine să vezi articolele şi să le încerci, în cazul altora, e mai bine să le cumperi online, dar, per ansamblu sectorul outleturilor performează extrem de bine. Locaţiile din centrul oraşului sunt mai problematice din acest punct de vedere.” De asemenea, clienţii au schimbat şi perioadele în care merg de obicei la cumpărături. „Clienţii nu mai folosesc transportul public, nu merg la birouri, nu merg în centrul oraşului şi preferă zonele de retail mai relaxate şi unităţile unde e parcarea gratuită. Businessul nostru a crescut cu 50% în ceea ce priveşte traficul din timpul săptămânii – clienţii fac cumpărături când e, de obicei, mai puţin aglomerat, se gândesc la acest lucru, nu vor să meargă în weekend la cumpărături.”

    Investiţii de cursă lungă

    Fashion House Group face parte din Liebrecht & wooD Group, o companie europeană de dezvoltare imobiliară. Grupul belgian Liebrecht & wooD activează pe patru pieţe – Belgia, România, Rusia şi Polonia. Pe piaţa locală, dezvoltatorul Liebrecht & wooD este prezent din 2001, iar până acum a investit în total peste 200 de milioane de euro în România. Fashion House Pallady este al şaptelea outlet dezvoltat de grup în Europa Centrală şi de Est şi în Rusia şi al doilea deschis în Capitală. Primul este situat în partea de vest a oraşului, în zona Militari, şi funcţionează din decembrie 2008.

    În acest context, Brendon O’Reilly punctează că toate unităţile Fashion House performează foarte bine. „Suntem peste aşteptări, creştem cu două cifre, în România cu 15-20% mai mult decât în 2019. Ceea ce s-a întâmplat este că ne-am adaptat, iar ritmul deschiderilor a fost chiar dublu: când toată lumea se gândea la închideri, în businessul outleturilor aveam nevoie de mai mult spaţiu.” Aşadar, dimensiunile magazinelor Adidas, Diesel, Various Brands ş.a.  s-au dublat în centrul Fashion House din zona Militari, unde au lansat chiar o nouă fază în septembrie 2020, în mijlocul pandemiei. „Ne extindeam datorită cererii mai mari care venea din partea clienţilor când venea vorba despre lichidarea stocului de produse. Aceasta este cea mai mare diferenţă – sectorul outlet centerelor este mai ales despre lichidare, într-un an normal, probabil chiriaşii şi-ar fi crescut cu 10-15% numărul de produse care mergeau către sectorul outleturilor. Anul trecut, a fost vorba despre 40%. Aveau stocuri foarte mari şi aveau nevoie de mai mult spaţiu.”

    Grupul cu origini belgiene Fashion House Group a dezvoltat centre outlet în Serbia, Polonia, Cehia, Rusia, România, Bulgaria, Ungaria, iar din rolul său, în care a fost implicat în dezvoltarea tuturor acestor unităţi, Brendon O’Reilly observă că dorinţa est-europenilor este orientată înspre brandurile cunoscute. „Desigur, în locaţii diferite, brandurile vor performa diferit. Nike este mai popular în Serbia, iar Adidas este mai popular în România, dar vorbind la modul general, est-europenii sunt atraşi de branduri.”

    Când vine vorba de cheltuielile alocate de români hainelor, comparativ cu celelalte pieţe unde sunt prezenţi, observă că acestea sunt în general mai scăzute decât ale ruşilor şi polonezilor: „Dacă te uiţi la Rusia, Polonia şi România, cheltuielile ruşilor per capita sunt de aproape trei ori mai ridicate decât ale românilor, venitul disponibil este mai mare acolo, dar, evident, şi salariile sunt altele, costul vieţii este altul, este cu totul o altă poveste.” În mod fundamental, subliniază el, deşi valoarea absolută a cifrelor este diferită, între 70% şi 80% dintre oamenii care intră într-un outlet center fac şi cumpărături. „Când intră pe uşă, dacă îi întrebi înainte de a sosi, în general nu ştiu ce vor cumpăra, vor şti cât vor cheltui, este un concept cu totul diferit în ceea ce priveşte destinaţia de shopping, nu este atât de mult window shopping, ci un stil relaxat în care te plimbi, bei o cafea, te gândeşti la cât vei cheltui – desigur, femeile spun cât vor economisi”, glumeşte scoţianul.

    Care este viitorul fashionului? „Fashionul va fi mereu fashion. Oamenii vor vrea mereu să cumpere haine. Fetele mele cumpără haine fiindcă vor să socializeze din nou – când restaurantele s-au deschis, oamenii au alergat către ele. Trecem prin ceea ce am putea numi Revenge Fashion – dacă te opreşti din a face ceva pentru o perioadă lungă de timp, vei dori să faci acel lucru mai mult şi mai des.” Totuşi, lucrurile vor fi uşor diferite după această perioadă. „Cred că retailerii de fashion vor deveni mai precauţi, se vor concentra pe mai puţine categorii, culori, materiale etc. deoarece, dacă încerci constant să te adaptezi unor noi categorii, atunci nu vei mai fi atât de eficient. Cred că oamenii vor înţelege mai bine strategiile de outlet – care este o plasă de siguranţă pentru produsele care nu sunt vândute iniţial, dar veţi vedea şi câteve eşecuri, unele companii din motive financiare, de investiţii, din diferite de motive, nu vor avea posibilitatea să răzbată.”

    În ceea ce priveşte competiţia adusă de online, Brendon O’Reilly este de părere că nu există motive de îngrijorare. „Dacă te uiţi la online şi la ceea ce facem, ai dreptate, există o creştere a shoppingului online, dar vorbim mai ales despre alimente. Amazon deschide acum magazine, prin urmare online-ul şi offline-ul vor reuşi într-un final să conveargă, iar fiecare bun retailer va avea o strategie integrată online şi offline.” O’Reilly crede că retailerii online au înţeles că atunci când au un magazin fizic, se pot dezvolta şi mai mult. Problema cu achiziţiile online în perioada COVID este că dacă clienţii obişnuiau să cumpere, de pildă, două numere pentru un articol fiindcă nu erau siguri că acela le vine, în perioada COVID nu cumpărau două măsuri, ci cinci, aşadar, una dintre problemele care ar putea apărea este, în cazul retailerilor, că cifrele sunt mari, dar doar în aparenţă. Apoi, el crede că clienţii nu îşi vor dori să achiziţioneze haine care au fost deja probate de alţi clienţi şi care au trecut şi prin curierat. Din punctul de vedere al mediului, nu este de asemenea foarte înţelept un astfel de comportament, dacă retailerii online mută produsele de la casă la casă. „Poate exista un articol care să fi fost deja la 10 alte case înainte să ajungă la tine, există această posibilitate. Desigur, retailerii online nu vor spune asta: vor spune că înainte oamenii cumpărau trei articole, acum cumpără şase, nu vor spune că înainte trimiteau înapoi un articol, iar acum trimit înapoi patru.”

    Crede că în viitor din ce în ce mai mulţi retaileri online vor avea şi o prezenţă fizică, probabil şi în centre outlet, fiindcă au aceeaşi problemă asemeni oricărui alt retailer: „Au produse care nu se vând şi trebuie să le plaseze într-un mediu separat.”

    Brendon O’Reilly şi-a început cariera în sectorul outleturilor în 1994, când a început să lucreze pentru o companie din industria fashionului din Regatul Unit, unde era responsabil de concesiuni, de deschideri. Se confruntau atunci cu aceleaşi probleme pe care le aveau toţi retailerii: „Nu vinzi acelaşi număr de articole pe care le cumperi”. Odată cu lansarea sectorului outleturilor în Regatul Unit, a primit responsabilitatea de a analiza sectorul acesta şi de a înţelege cum s-ar integra strategia unui outlet cu cea a unui retailer.

    De acolo, a trecut la dezvoltare şi a devenit consultantul de dezvoltare pentru grupul Fashion House Outlet, parte din grupul belgian Liebrecht & wooD, pentru care lucrează şi acum, iar în urmă cu 10 ani, a devenit managing partner al companiei axate pe dezvoltarea outleturilor.

    În România a ajuns pentru prima dată în 2006, iar acum, deşi locuieşte în Glasgow, Scoţia, vine în general aici o dată pe lună, la fel procedând şi în cazul celorlalte pieţe pe care este prezent grupul. Prima amintire pe care o are aici i-a rămas întipărită în minte şi este un reper al felului în care s-a dezvoltat piaţa de-a lungul celor 15 ani care s-au scurs de atunci: „Când am vizitat primul centru din Militari, am văzut un cioban care stătea pe lotul unde dezvoltam proiectul, cu 200 de oi. Dar de atunci, văd că lucrurile s-au schimbat – spre exemplu, caracteristicile maşinilor care circulă pe străzi sunt total diferite. Când am venit aici, era un profil total diferit al autovehiculelor, profilul consumatorilor era unul cu totul diferit. După intrarea în UE s-a văzut diferenţa.” Iar faptul că românii au început să călătorească mai mult a schimbat şi piaţa pe care o reprezintă, la fel întâmplându-se şi în celelalte pieţe estice: „După ce au început să călătorească, au realizat că oferta de fashion din România nu era la fel de bună ca cea oferită de ţările unde călătoreau. Când am vizitat pentru prima dată Polonia, toată lumea purta treninguri Adidas”.

    Interviul cu O’Reilly a avut loc prin Zoom, în timp ce el se afla în locul unde a început dezvoltarea unui proiect uriaş, în mai multe faze, din estul Bucureştiului, o zonă unde, după cum observă scoţianul, se unesc trei judeţe. „Aici, în următorii trei patru ani, folosind investiţii belgiene, vom dezvolta destinaţia de retail din zona de est a Bucureştiului. Va include retail de tip outlet, leisure, birouri şi retail tradiţional.” De asemenea, tot în această zonă construiesc şi câteva case, nu departe de proiectul din Pallady, sub proiectul Liziera de Lac. „Am început să le vindem în aprilie, este o dezvoltare în apropierea unui lac, unde, cu un preţ puţin mai mare decât al unui apartament în centrul Bucureştiului, poţi avea o grădină, două locuri de parcare, pădurea, lacul, în apropiere.” Deocamdată au construit 100 de locuinţe, dar planurile pe termen lung implică realizarea a 4.000 de unităţi.  „Probabil în următorii ani vom investi cu uşurinţă 100 de milioane de euro în rezidenţial, iar în restul dezvoltării (Cernica Retail Park) am folosit circa un sfert din spaţiul avut; făcând un calcul simplu, probabil vor fi alte sute de milioane de euro investite acolo.” Investiţia în centrul outlet inaugurat recent a fost de 25 de milioane de euro, neluând însă în calcul terenul, cumpărat în urmă cu mai bine de 10 ani. „Este vorba despre un proces pe termen lung – dacă spaţiile de birouri vor avea cerere, vom construi mai multe spaţii de birouri, dacă va exista cerere pentru outlet, ne vom concentra pe asta, vom vedea care este cererea chiriaşilor în perioada respectivă. Avem un angajament pe termen lung pentru piaţa românească, unde suntem prezenţi de mai bine de 20 de ani”.

  • Shoppingul viitorului: online vs. offline, mall vs. stradal. Cine câştigă? Mallurile vor rămâne principala destinaţie de cumpărături a românilor, iar comerţul viitorului va fi un mix de online şi offline

    Centrele comerciale şi mallurile vor rămâne în viitor principala destinaţie de cumpărături a românilor, deşi pandemia a dus la o scădere importantă a traficului acestora în 2020 şi la început de 2021. Totuşi, analiştii sunt de părere că România nu are dezvoltat conceptul de comerţ stradal şi nu e pregătită încă să facă asta, procesul fiind mult mai îndelungat şi complex şi necesitând o colaborare între mediul privat şi stat. Pentru acest lucru stau dovadă zecile sau sutele de spaţii stradale goale care îşi caută chiriaşi.

    „Am parcurs deja un an sub semnul pandemiei, un an solicitant, care şi-a pus amprenta asupra vieţii noastre de zi cu zi. Au alternat însă perioadele în care traficul de vizitatori în ansamblurile mixed-use Palas Iaşi şi Iulius Town Timişoara şi în reţeaua Iulius Mall – din Iaşi, Cluj-Napoca şi Suceava – a fost mai scăzut cu cele în care a fost la nivelul unui an obişnuit, fluctuaţie care a fost dictată de evoluţia pandemiei în fiecare oraş în parte şi de restricţiile impuse“, spun repre­zentanţii dezvoltatorului imobiliar Iulius Group, deţinut de Iulian Dascălu.

    La nivelul anului trecut, scăderea traficului de vizitatori indoor a fost între 10 şi 30%, însă ea a fost compensată parţial de creşterea interesului pentru funcţiunile outdoor, care reprezintă o componentă solidă a proiectelor.

    „O parte dintre chiriaşii noştri din zona HoReCa, ale căror restaurante, cafenele, bistro-uri au deschidere către grădini, şi-au adaptat spaţiile outdoor pentru a atrage publicul pentru o perioadă cât mai lungă, chiar şi în anotimpul rece. A fost o gură de oxigen pentru o industrie pe care o considerăm cea mai afectată şi pentru care restricţiile continuă, ameninţând puternic business-urile, mai ales cele locale, în lipsa unui sprijin real.“

    Gianluca Martora, CEO-ul Winmarkt România, grup prezent pe piaţa imobiliară locală cu 14 centre comerciale şi o clădire de birouri, spunea recent că retailul de proximitate, comerţul stradal şi centrele comerciale amplasate în inima oraşelor au fost mai puţin afectate de restricţiile impuse şi astfel au suferit scăderi mai mici ale traficului.

    El adaugă că centrele comerciale amplasate în oraş, cum e cazul Winmarkt, au permis cumpărătorilor să ajungă repede la shopping.

    “Desigur, am văzut că oamenii care au vizitat centrele noastre comerciale au făcut cumpărături mai ţintit şi au fost mai atenţi la buget. Lunile în care au fost promoţii în magazine au fost cele mai bune în termeni de trafic şi vânzări pentru chiriaşii noştri. De asemenea, clienţii vin în grupuri mai mici, cumpărăturile fiind realizate de un singur membru al familiei sau de mai puţini ca înainte.“

    Reprezentanţii Iulius precizează că în ceea ce priveşte comportamentul „consumatorului de mall“, reducerea vizitelor a fost compensată de creşterea bugetului pentru cumpărături, mai ales pentru anumite segmente al căror nivel de atracţie a crescut în pandemie, cum sunt home&deco, sport, electronice, bijuterii etc. Experienţa de shopping continuă să fie determinantă, pentru că publicul preferă să testeze, să probeze, să simtă materialul. Iar atunci când vine la shopping, clientul ştie ce îşi doreşte şi are un buget definit.

    Şi Gianluca Martora crede că experienţa offline nu va dispărea nici pe viitor şi nu va putea fi 100% înlocuită de shoppingul online, în special în oraşele medii unde mediul virtual nu a câştigat atât de mult teren, dar nu numai. De altfel, şi retailerii – fie ei de modă, mobilă, electroIT sau cosmetice – spun că viitorul este omnichannel, chair dacă online-ul a câştigat rapid teren în pandemie.

     

  • Ce puteţi citi în noua ediţie a Business MAGAZIN: Proiectul care vrea să revoluţioneze felul în care facem cumpărături

    • Cu toţii am păstrat în amintire cozile imense de la cumpărăturile în hipermarketuri din toată lumea. Cum ar fi dacă oamenii s-ar alinia la fel pentru a face bine? Carrefour România a mers dincolo de un exerciţiu de imaginaţie şi a lansat Act For Good, un program prin care le oferă clienţilor posibilitatea de a face fapte bune simultan cu sesiunile lor de cumpărături. Citiţi mai multe despre acest subiect în cel mai recenat cover story al Business MAGAZIN, realizat cu susţinerea Carrefour România.
    • Există puţine domenii a căror bună-funcţionare şi chiar existenţă să fi fost pusă la mai grea încercare ca turismul în vremea pandemiei. Poate doar dragostea în vremea holerei. Cu graniţe închise, lockdownuri care mai de care mai stricte şi cu restricţii ce apar şi dispar peste noapte, restaurantele, hotelurile, companiile aeriene şi agenţiile de turism a trebuit nu doar să se reinventeze peste noapte, dar şi să jongleze cu planurile de business şi de relansare mai ceva ca un acrobat la circ. Ce urmează?
    • Compania Zeedo Media, cu afaceri de 2,9 miloane de euro anul trecut, s-a născut în 2007, având ca obiect de activitate producţia tehnică pentru evenimente. Situaţiile incerte prin care a trecut compania până în 2021 au adus cu ele şi o parte bună: diversificarea afacerii, pe ritmuri muzicale.
    • Viaţa urbei s-a oprit în loc în Londra, Berlin şi în mai toate oraşele mari ale Europei ameninţate de pandemie. Acum, îngrijorările cu privire la un exod de durată al cetăţenilor forţează autorităţile orăşeneşti să abordeze problemele care supurează de mult timp.
    • Cristina Gheorghiţoiu şi-a construit parcursul profesional simultan cu dezvoltarea companiei pe care a condus-o vreme de mai bine de opt ani. A ghidat OLX România spre poziţia de lider al pieţei de anunţuri, a trecut compania prin rebranding, a dezvoltat alte branduri sub umbrela grupului. Acum însă, a decis să facă un pas în lateral şi să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă cu adevărat împlinirea profesională pentru ea?

    Citiţi despre toate aceste subiecte în noua ediţie a Business MAGAZIN.

  • Proiectul prin care o companie şi-a propus să revoluţioneze mersul la cumpărături. „Deja a devenit un exemplu pentru restul echipelor internaţionale din grup”

    Cu toţii am păstrat în amintire cozile imense de la cumpărăturile în hipermarketuri din toată lumea. Cum ar fi dacă oamenii s-ar alinia la fel pentru a face bine? Carrefour România a mers dincolo de un exerciţiu de imaginaţie şi a lansat Act For Good, un program prin care le oferă clienţilor posibilitatea de a face fapte bune, simultan cu sesiunile lor de cumpărături.

    Anul 2020 a venit cu schimbări drastice în comportamentul de consum al clienţilor marilor lanţuri de retail, fie că vorbim despre orientarea spre alt tip de produse – mai sănătoase, bio, fie de intervalul orar ales sau de durata unei sesiuni de cumpărături. În paralel cu toate aceste schimbări, s-a accentuat şi interesul pe care consumatorii îl acordă iniţiativelor de responsabilitate socială ale companiilor.

    „În ultimii ani, nivelul educaţiei pe teme de implicare în societate este în creştere. Ca o consecinţă, clienţii se aşteaptă ca implicarea companiilor să fie ţintită, concretă, cu efecte vizibile în comunitatea din care fac parte, iar factorul preţ nu mai reprezintă factorul decisiv în procesul de achiziţie”, spune Narcis Horhoianu, Chief Marketing Officer al Carrefour România. „Noi pornim de la un principiu simplu şi foarte clar: trebuie să fim constant atenţi la ce ne transmite clientul prin procesul de achiziţie. Dincolo de preţ, vorbim despre interesul pentru producţia locală, de exemplu, care devine tot mai crescut”, adaugă el.

    În acest sens, compania a dezvoltat o serie de programe prin care şi-a propus să contribuie în mod direct la creşterea producţiei locale, susţinerea fermierilor în procesul de conversie la agricultura bio, promovarea unor modele asociative, care să dea forţă micilor antreprenori din agricultură, profesionalizarea viitoarei generaţii de agricultori „şi, foarte important, să oferim piaţă de desfacere, pentru ca producătorii locali să îşi vândă marfa în magazinele noastre.”

    Cel mai recent program creat în acest sens este Act For Good, lansat de Carrefour România la începutul acestui an, pe 21 ianuarie. Spre deosebire de alte programe de fidelizare, rolul major al programului Act For Good este acela de a transforma orice tranzacţie într-o oportunitate de a face bine, explică Horhoianu. „Cu Act For Good ducem loializarea la nivelul următor, creând cadrul potrivit în care în timp ce-ţi faci cumpărăturile, faci şi gesturi de responsabilitate. Aşadar, principala formă de diferenţiere vine din binele social. Pe termen lung, ne dorim să transformăm acest tip de comportament într-un reflex şi să perpetuăm bunele obiceiuri.”

    Pentru a intra în program, clienţii trebuie să descarce aplicaţia Carrefour, disponibilă gratuit în App Store şi Google Play, să îşi creeze unui cont Act For Good, pas în urma căruia li se va genera un cod special direct în aplicaţie, pe care îl pot activa la casa de marcat din orice magazin Carrefour.

    Narcis Horhoianu, Chief Marketing Officer al Carrefour România: „În ultimii ani, nivelul educaţiei pe teme de implicare în societate este în creştere. Ca o consecinţă, clienţii se aşteaptă ca implicarea companiilor sa fie ţintită, concretă, cu efecte vizibile în comunitatea din care fac parte.”

    Cum funcţionează programul? Prin intermediul Act For Good, clienţii vor beneficia de reduceri, oferte, experienţe personalizate, extrareduceri şi puncte de loialitate la ofertele săptămânale disponibile în aplicaţie şi semnalizate la raft. Astfel, zilnic vor avea reduceri de 20 – 50% la gamele şi produsele selectate, acces exclusiv la produse premium şi vouchere speciale pentru reduceri exclusive Act For Good, iar punctele acumulate pot fi utilizate pentru a participa la experienţele dedicate din aplicaţie (evenimente, activităţi, degustări). „Fiecare achiziţie realizată pe baza codului Act For Good este răsplătită cu 1 punct pentru fiecare 20 de lei cheltuiţi (excepţie făcând băuturile alcoolice şi tutunul). În plus, ai extra puncte la produsele special semnalizate, iar punctele se cumulează exclusiv în contul individual prin scanarea codului Act For Good”, explică Horhoianu. Punctele acumulate pot fi donate pentru a susţine una sau mai multe dintre cauzele listate în aplicaţie. Astfel, acestea se convertesc în kituri cu alimente, în favoarea beneficiarilor celor patru ONG-uri prezente în acest moment în program: Crucea Roşie Română, Hospice Casa Speranţei, Ana şi Copiii şi Salvaţi Copiii România. „Organizaţiile prezente în Act For Good sunt parteneri în care noi am investit încredere şi resurse de foarte mulţi ani, însă lista este fluidă, vom integra cauze diverse, importante pentru comunitate şi pentru clienţii noştri, deopotrivă. Ceea ce ne bucură extrem de mult este faptul că feedback-ul clienţilor este unul foarte bun şi zilnic sunt donate puncte în favoarea acestor ONG-uri. Fiecare cauză are un obiectiv de puncte ataşat, iar dintre cele patru cauze, Salvaţi Copiii şi-a atins deja targetul, iar celelalte trei (Crucea Roşie, Ana şi copiii şi Hospice Casa Speranţei) sunt la peste 70% din target. „Noi cauze se vor adăuga la aceasta listă în perioada următoare”, menţionează Horhoianu.

    De la lansare, reprezentantul companiei spune că numărul de conturi este în continuă creştere. „Ne aşteptam la asta, deoarece, atunci când l-am realizat, am implicat puternic clienţii Carrefour, care ne-au oferit feedback pe întregul proces de construcţie. Cu ajutorul lor, am conceput un program bine pliat pe nevoile şi dorinţele lor, cu o componentă de responsabilitate care-l face unic în piaţa din România. Vorbim, practic, de un hub care uneşte cumpărăturile, responsabilitatea socială, susţinerea comunităţii şi experienţele personale.”

    Echipa Carrefour dedicată noii iniţiative este formată din experţi în marketing, comunicare, comercial, UX/UI, research, design şi IT. „El a fost gândit şi implementat doar la noi, pentru moment, însă, deja a devenit un exemplu pentru restul echipelor internaţionale din grupul Carrefour”, notează Narcis Horhoianu.

    Pe viitor, reprezentanţii companiei îşi doresc ca platforma Act For Good să fie principalul mod de comunicare cu consumatorii, nu doar prin politica de oferte pe care o au şi de care aceştia pot beneficia, dar şi prin experienţele oferite şi aportul comun adus comunităţii. „Va fi un program permanent, deoarece credem că a face bine» ar trebui să fie parte integrantă din vieţile oamenilor de zi cu zi – la fel cum sunt şi cumpărăturile zilnice.”

    Printre alte iniţiative în zona de responsabilitate socială lansate de companie, Narcis Horhoianu enumeră programele: „Deschidem Vinul Românesc”, „Creştem România Bio”, „Punem Preţ pe Plastic” şi „Cutia cu Bucurie”.

    Programul naţional „Deschidem Vinul Românesc”, în care sunt prezente astăzi 54 de crame din şapte regiuni, are ca obiectiv susţinerea dezvoltării producătorilor de vin, în special prin deschidere la piaţă. Prin intermediul programului, compania şi-a propus să le ofere consumatorilor „produse autentice, locale, de calitate, la preţuri accesibile”, şi să facă din vinul românesc un brand de ţară”, spune Horhoianu. Unul dintre primele beneficii aduse producătorilor participanţi în acest program a fost dobândirea unei mai bune vizibilităţi a cramelor, care au fost remarcate de alţi retaileri şi au câştigat noi pieţe – „aspecte foarte importante pentru producători, care în 2020 cu greu şi-au putut vinde produsele către partenerii din HoReCa şi, astfel, şi-au diversificat canalele de vânzare către retail şi către e-commerce, cum a fost platforma Bringo, disponibilă în 38 de localităţi”.

    „Creştem România BIO” este un program de conversie la agricultura ecologică, prin care Carrefour urmăreşte să creeze valoare pentru întreaga agricultură locală, nu doar pentru un producător sau altul. „Punem Preţ pe Plastic”, un program de economie circulară ce tratează plasticul ca o resursă şi încurajează dezvoltarea unor obiceiuri mai bune în rândul consumatorilor, având la bază conceptul „celor 3 R: reduce-reutilizează-reciclează”. În cadrul programului a fost lansată, în premieră în România,  plata cu PET, un demers în care PET-ul devine monedă de schimb pentru fructe şi legume româneşti. „Caravana Plata cu PET a ajuns în opt oraşe în anul 2019 şi în şase în anul 2020, în total, în 14 hipermarketuri, unde a strâns peste 370.000 de PETuri în schimbul a 92 tone de fructe şi legume româneşti”, spune Horhoianu. În cadrul aceluiaşi proiect a fost lansată şi iniţiativa „Colectarea uleiului folosit”, prin care, în perioada noiembrie 2019 – noiembrie 2020, au fost colectaţi peste 160.000 de litri de ulei alimentar uzat de la clienţii din hipermarketurile Carrefour şi prin Bringo, care au primit la schimb peste 55.000 litri de ulei proaspăt. Tot parte a programului „Punem Preţ pe Plastic” se numără şi „Vino cu caserola ta de acasă!, Roli Poli, staţie de colectare selectivă pentru copii, şi Duminica Verde, campanie educaţională online.

    „Cutia cu Bucurie” a venit ca un răspuns la statisticile îngrijorătoare publicate în 2019 de Salvaţi Copiii, potrivit cărora peste 33% dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei şi peste 150.000 adorm flămânzi. „Mai mult, ştim că în vremuri dificile, de criză, dominate de imprevizibil, cu toţii avem nevoie de un stoc cu produse greu perisabile în casă. Însă persoanele din zonele vulnerabile, rurale, slab dezvoltate, nu au această posibilitate”. Astfel, prin intermediul acestei iniţiative, compania a decis să ofere kituri cu alimente de bază, care să asigure necesarul de hrană pentru cel puţin două săptămâni pentru o familie cu 3 persoane. „Kitul conţine: mălai, orez, pate conservă, bulion roşii, ulei, zahăr, lapte UHT, făină, conservă fructe, supă instant, cereale, paste, griş de grâu şi biscuiţi. Conţinutul este creat alături de un specialist în nutriţie, pentru a acoperi necesarul de nutrienţi şi a oferi saţietate”, explică Narcis Horhoianu. Până în prezent, compania a oferit 4.657 de astfel de kituri.

    Retailer-ul francez Carrefour a intrat pe piaţa locală în urmă cu 20 ani, în 2001. În 2007 a achiziţionat reţeaua Artima, rebranduită Carrefour Market într-o tranzacţie de 55 de milioane de euro, iar în 2017 preia lanţul de magazine Billa. În prezent, compania a ajuns în plan local la un portofoliu de peste 360 de magazine fizice (25 deschise în 2020), care funcţionează sub formatele: hipermarket, supermarket, proximitate şi discount, cărora li se adaugă platforma online şi prezenţa pe platforma Bringo, disponibilă gratuit în Google Play şi App Store, în 38 de localităţi.

    În România grupul a raportat la nivelul anului 2020 vânzări de 2,3 miliarde de euro, cu 2,1% faţă de anul precedent, iar creşterea organică raportată în plan local a fost de 5,3% faţă de 2019. În trimestrul patru al anului, vânzările magazinelor de pe piaţa locală s-au majorat cu 3,6%, la 656 de milioane de euro. La nivel de grup, compania a raportat vânzări de 78,6 miliarde de euro, în creştere cu 7,8%. Din 1 martie, operaţiunile locale ale companiei au fost preluate de Julien Munch, succesorul lui Jean Richard de Latour, fostul CEO Carrefour România, care a fost numit în rolul de director al Departamentului de Negocieri Branduri Internaţionale în cadrul Grupului Carrefour.

  • Cumpărături de MILLENNIALS

    Acuzaţi că nu prea le place să cheltuiască şi preferă în multe cazuri să stea cu părinţii, milenialii (generaţia celor născuţi între 1981 şi 1996) sau cel puţin o parte însemnată a lor par doar să fi aşteptat mai mult până să facă pasul spre cumpărarea unei locuinţe, scrie Bloomberg.

    Dacă tot s-au hotărât să cumpere o casă, mulţi preferă direct una foarte spaţioasă şi luxoasă pe care cheltuiesc milioane de dolari în SUA sau în alte ţări, arată oficialii diviziei imobiliare internaţionale a Sotheby’s, spre deosebire de generaţiile anterioare care începeau cu o locuinţă mai mică pe care o schimbau atunci când li se mărea familia.

    În plus, datorită muncii la domiciliu, milenialii îşi permit să cumpere proprietăţi mai mari şi mai dotate în oraşe mai mici unde costul de trai este mai scăzut. Se caută locuinţe gata de mutat, cu impact redus asupra mediului înconjurător şi dotate cu panouri solare, încărcătoare pentru maşini electrice. Printre destinaţiile preferate se numără Aspen sau Austin din SUA ori Peninsula Mornington din apropiere de Melbourne, de pe continentul australian.

     


     

  • Anunţ surpriză de la eMag: Acum puteţi lua credit online în 10 minute ”doar cu buletinul” direct de pe eMag

    eMAG, cel mai puternic retailer online din România, lansează împreună cu Idea::Bank un serviciu de creditare online pentru finaţarea cumpărăturilor având la bază un proces de identificare şi un model de evaluare care ia în calcul istoricul de comenzi al clientului pe eMAG şi istoricul său de plată la Biroul de Credit.

    Solicitarea de credit poate fi aprobată în doar zece minute, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei.

    „Timpul este o resursă preţioasă în vieţile oamenilor, iar acum, doar cu un smartphone, clienţii noştri pot obţine aprobarea unei finanţări în cel mult zece minute printr-un flux  simplu şi intuitiv, în care cererea online de finanţare este redusă la un singur câmp care trebuie completat”, explică Mircea Balica, manager servicii financiare eMAG.

    Soluţia este dezvoltată de eMAG în colaborare cu Idea::Bank, FintechOS şi Bitnovel.

    „Proiectul reprezintă o adaptare a bankingului modern la realităţile unui magazin online: pe lângă produsele achiziţionate în coşul de cumpărături, clientul primeşte şi o soluţie de finanţare fără niciun drum la bancă şi cu un efort minim, 100% în online. Soluţia este unică şi inovatoare pe piaţa bancară din România, deoarece criteriile de acordare ale creditului sunt adaptate la istoricul clientului pe platforma eMAG. Cu alte cuvinte, cu cât clientul a cumpărat mai frecvent şi mai recent în magazinul online, cu atât cresc şansele de aprobare a împrumutului”, adaugă Alin Daniel Fodoroiu, Vicepreşedinte Executiv Idea::Bank.

  • Anunţ surpriză de la eMag: Acum puteţi lua credit online în 10 minute ”doar cu buletinul” direct de pe eMag

    eMAG, cel mai puternic retailer online din România, lansează împreună cu Idea::Bank un serviciu de creditare online pentru finaţarea cumpărăturilor având la bază un proces de identificare şi un model de evaluare care ia în calcul istoricul de comenzi al clientului pe eMAG şi istoricul său de plată la Biroul de Credit.

    Solicitarea de credit poate fi aprobată în doar zece minute, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei.

    „Timpul este o resursă preţioasă în vieţile oamenilor, iar acum, doar cu un smartphone, clienţii noştri pot obţine aprobarea unei finanţări în cel mult zece minute printr-un flux  simplu şi intuitiv, în care cererea online de finanţare este redusă la un singur câmp care trebuie completat”, explică Mircea Balica, manager servicii financiare eMAG.

    Soluţia este dezvoltată de eMAG în colaborare cu Idea::Bank, FintechOS şi Bitnovel.

    „Proiectul reprezintă o adaptare a bankingului modern la realităţile unui magazin online: pe lângă produsele achiziţionate în coşul de cumpărături, clientul primeşte şi o soluţie de finanţare fără niciun drum la bancă şi cu un efort minim, 100% în online. Soluţia este unică şi inovatoare pe piaţa bancară din România, deoarece criteriile de acordare ale creditului sunt adaptate la istoricul clientului pe platforma eMAG. Cu alte cuvinte, cu cât clientul a cumpărat mai frecvent şi mai recent în magazinul online, cu atât cresc şansele de aprobare a împrumutului”, adaugă Alin Daniel Fodoroiu, Vicepreşedinte Executiv Idea::Bank.

  • Retailerul Auchan lansează serviciul Drive în 31 de hipermarketuri din ţară

    Retailerul francez Auchan, unul dintre cei mai mari jucători din comerţul local, anunţă implementarea serviciului Auchan Drive prin intermediul căruia clienţii îşi pot ridica din parcarea celui mai apropiat hipermarket Auchan comenzile plasate şi achitate online prin intermediul aplicaţiei ori a magazinului online.

    „Serviciul Auchan Drive reprezintă o opţiune simplă şi rapidă pentru cumpărături: se comandă online, noi pregătim comanda, iar clientul ridică din parcarea magazinului în 2 ore sau în orice altă zi, în intervalul orar care îi convine cel mai bine”, explică Laurenţiu Furtună, Director E-commerce şi digital Auchan Retail România.

    Lansat iniţial sub forma unui proiect pilot în cadrul hipermarketului Auchan Ploieşti, serviciul Auchan Drive este în prezent implementat în 31 de hipermarketuri din 18 oraşe.

    Potrivit unui studiu local realizat de companie, cei mai mulţi clienţi care au optat pentru serviciul Auchan Drive au ales această opţiune datorită siguranţei oferite, întrucât preluarea cumpărăturilor nu necesită niciun contact fizic.

  • Optimism moderat şi în rândul retailerilor. Ce aşteptări au reprezentanţii Penny România de la 2020

    Coşurile pline şi cozile lungi de la cumpărături ne-au rămas tuturor în amintire, devenind aproape simboluri ale debutului pandemiei. Totuşi, creşterile pe care le vor înregistra RETAILERII la final de 2020 vor fi moderate, crede Daniel Gross, CEO al discounterului Penny România.

    Amploarea şi viteza evenimentelor de la finalul lunii februarie şi de pe parcursul lunilor martie şi aprilie ne-au pus la încercare. A fost nevoie să acţionăm rapid. De aceea, încă de la primele semne că pandemia avea să se extindă şi în România, am organizat o echipă care avea să gestioneze perioada ce a urmat şi am formulat diferite scenarii de criză. Acest lucru ne-a ajutat să gestionăm eficient ritmul brusc de creştere a cererii pentru produsele de bază şi să ne asigurăm că există suficiente stocuri, dar şi că angajaţii şi clienţii sunt în siguranţă în magazinele noastre”, descrie  activitatea companiei în lunile de pandemie Daniel Gross, CEO al Penny România.

    Potrivit ZF, compania are pe piaţa locală 268 de magazine, iar până la finalul anului va ajunge la 276 de unităţi; anul trecut compania a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 4 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de anul anterior. CEO-ul discounterului care face parte din grupul german REWE crede că şi anul acesta vânzările evoluează în linia aşteptărilor, cu procente similare anului 2019 şi fără creşteri majore, aşa cum ne imaginăm dacă ne gândim la coşurile pline ale consumatorilor şi la cozile cu care am rămas în minte din perioada stării de urgenţă.

    Este un an bun, dar în niciun caz spectaculos, aşa cum a fost luna martie. Este puţin mai bine decât în anii trecuţi, dar cifre absolute nu pot să vă ofer încă. Ne aşteptăm ca luna decembrie să fie mai slabă, ca urmare a numărului mai mic de români care se întorc în ţară”, spune Gross. El previzionează că businessul Penny va înregistra creşteri prin comparaţie cu anul trecut, dar în general, piaţa se va situa la nivelul anului 2019. „Oamenii nu cumpără mai mult produs, poate îşi cumpără ceva mai scump dacă rămân bani disponibili. Există modificări majore în consum – sunt categorii care au mers mult mai bine, tot ce are legătură cu gătitul acasă şi categorii care au mers mai slab – în general, tot ce înseamnă impuls – gumă, ciocolată, gramaje mici, oamenii orientându-se înspre gramaje mari; în general este o schimbare masivă înspre tot ce înseamnă cumpărături – oamenii vin mai rar şi cumpără mai mult anul acesta – per ansamblu sunt schimbări, dar evoluţia nu este una spectaculoasă. Vor exista unii care au performat mai bine, iar alţii mai slab, dar per total piaţa nu va performa mai bine decât anul trecut”, descrie el tendinţele observate.

    În ceea ce priveşte oportunităţile, Daniel Gross spune că acestea au fost legate de digitalizare şi de fluidizarea operaţională. Recent, au lansat Lyvra, platforma de cumpărături online cu livrare la domiciliu, un proiect pilot pentru Bucureşti şi Ilfov pe care spune că îşi propun să îl extindă şi anul viitor.  

    Una dintre priorităţile companiei se referă şi la integrarea unui număr din ce în ce mai mare de producători şi furnizori români, o iniţiativă începută de la intrarea pe piaţa locală: „Încă din 2005 de când am intrat pe piaţa din România, am urmărit să creştem de la an la an procentul producătorilor şi furnizorilor cu care colaborăm. În 2018, am lansat 100 de produse bazate pe reţete şi ingrediente româneşti sub marca proprie Hanul Boieresc. Acela a fost doar începutul, pentru că, între timp, am ajuns să avem 100% carne de porc, pasăre şi vită românească sub acest brand şi să aducem în magazinele noastre şi fructe şi legume româneşti, tot sub brandul Hanul Boieresc. Orientarea către produsele româneşti vine ca urmare a consultării constante a preferinţelor clienţilor noştri şi a studiilor interne pe care le efectuăm”, spune Gross.

    Reprezentanţii companiei şi-au propus ca în următorii trei ani 60% din sortimentul lor să fie în România, procesat şi să aibă ingredientul principal din România (triplu RO). În 2019, 65% dintre produsele alimentare au fost de provenienţă locală, iar peste 85% dintre furnizori provin din România conform rezultatelor prezentate în cel de-al treilea raport de sustenabilitate al companiei. De asemenea, 11 mărci proprii ale companiei sunt realizate pe piaţa locală.

    În ceea ce priveşte investiţiile, Daniel Gross spune că pentru anul în curs au fost planificate 75 de remodelări Penny (într-un format nou, început în primăvară, sub denumirea Penny Punct) ceea ce înseamnă un buget de investiţii de 7,5 milioane de euro. Valoarea totală a investiţiilor în remodelări ajunge la 22 de milioane de euro.

    Întrebat cum l-a influenţat pandemia pe el personal şi pe echipele de management ale Penny, Daniel Gross răspunde: „Anul acesta a fost cel în care am învăţat cel mai mult din cariera mea. Faptul că în ultimii ani ne-am concentrat pe întărirea echipelor de la lucrători comerciali până la top management ne-a ajutat foarte mult şi ne-a confirmat faptul că investiţa în oameni este strategia câştigătoare pentru noi. Uman, am fost emoţionat în nenumărate rânduri de solidaritatea colegilor mei din magazine, depozite şi din sediul central. Această perioadă ne-a ajutat să vedem mai clar cât de bine putem lucra împreună şi cum ne putem susţine unii pe alţii”.

    Vine sau nu criza? „Cu siguranţă efectele acestui an dificil se vor resimţi şi în 2021 şi ne aşteptăm la un an greu, însă noi suntem discounter, un magazin pentru oameni chibzuiţi, iar asta va rămâne neschimbat.”

    Privind pe termen mai lung la dezvoltarea retailului, Daniel Gross spune: „Cred că viitorul retailului este omnichannel, iar magazinul aşa cum îl ştim noi astazi, o să aibă trei roluri: de socializare, experimentare si testare de produse noi de către clienţi, dar şi de hub pentru comerţul electronic. Totodată, elementele de la POS-ul clasic (cum ar fi casa de marcat sau etichetele) vor fi din ce în ce mai interconectate cu clientul, vor comunica cu acesta astfel încât el să beneficieze de rapiditate, prospeţime şi eficienţă”.

  • WhatsApp a introdus o nouă funcţie. Despre ce este vorba

    Serviciul de mesagerie mobilă WhatsApp, deţinut de reţeaua socială Facebook Inc, a anunţat că a introdus o nouă funcţie de “coş de cumpărături” care permite utilizatorilor să îşi facă cumpărăturile prin intermediul aplicaţiei.

    “Cu aceste coşuri de cumpărături, oamenii pot răsfoi un catalog, selecţiona multiple produse şi trimite o comandă sub forma unui singur mesaj”, explică WhatsApp într-o postare pe blog în care precizează că această opţiune va fi disponibilă în întreaga lume începând de marţi.

    Prin această nouă funcţie, WhatsApp încearcă să atragă comercianţi şi companii pe aplicaţia sa WhatsApp Business, pentru a-şi gestiona comenzile şi schimburile cu clienţii.

    De asemenea, vrea să îşi încurajeze baza de 1,5 miliarde de utilizatori individuali din întreaga lume să îşi facă cumpărăturile via aplicaţia sa.