BusinessMagazin

Tag: CSAT

  • Dezbrăcarea candidatului acoperit: striptease cu perversiuni

    Motivat de suspiciunea că premierul Victor Ponta ar fi încălcat legea lucrând ca ofiţer acoperit al SIE pe când era procuror, în perioada 1997-2001, preşedintele Traian Băsescu a ieşit public să relateze că a încercat încă din 2013 să afle dacă în guvern sunt foşti sau actuali ofiţeri acoperiţi ai SIE, în ce perioadă au fost încadraţi şi dacă au fost specializaţi acolo, dar s-a izbit de refuzul repetat al şefului de atunci al SIE, Teodor Meleşcanu. Ca atare, preşedintele, conform declaraţiilor sale, a sărit ulterior peste acesta şi “a lucrat direct cu ofiţerii” din subordinea lui Meleşcanu.

    Preşedintele s-a ferit să încalce legea care interzice deconspirarea cadrelor serviciului inclusiv după ieşirea lor din activitate, făcând practic doar o declaraţie politică pe tema suspiciunii sale despre trecutul lui Ponta, deşi a adăugat că e gata oricând s-o susţină cu dovezi. Băsescu a prezentat două HG, din 2002 şi 2013, cuprinzând lista, respectiv actualizarea listei interne cu informaţii secrete de stat ale SIE, încercând să arate că a doua ar introduce într-un mod suspect şi fără avizul CSAT interdicţia de deconspirare a foştilor ofiţeri acoperiţi timp de până la 30 de ani de la ieşirea lor din activitate (o prevedere care însă încorpora standardele ORNISS de protecţie a informaţiilor clasificate). Un alt fost şef al SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu, a explicat în urmă cu câteva săptămâni că SIE a cerut de multă vreme ca protecţia informaţiilor respective să fie consacrată într-o HG care să devină publică, ca să nu mai apară cazuri când cineva putea dezvălui secrete ale SIE fără să ştie că încalcă legea: aşa s-ar justifica în textul HG din 2013 explicitarea amănunţită a tuturor interdicţiilor legate de dezvăluirile despre activitatea SIE, respectiv faptul că HG din 2013 a fost publicată în MO, în timp ce cea din 2002 a rămas secretă, având caracter militar).

    Preşedintele Traian Băsescu a amintit şi o interpelare din 2013 a fostului senator PSD Valer Marian către premier, inspirată de consilierul său parlamentar Ovidiu Ohanesian (unul dintre ziariştii răpiţi în Irak în 2005), în care figura şi întrebarea dacă Ponta a lucrat pentru SIE în perioada menţionată mai sus. Ceea ce nu a amintit Băsescu e că aceeaşi interpelare conţinea şi întrebarea dacă e adevărat că înainte de depunerea jurământului de premier din mai 2012, Victor Ponta a fost chemat de Traian Băsescu la Cotroceni, de unde ar fi vorbit la telefon cu presupusul său ofiţer de legătură de pe vremea “acoperirii” – o întrebare care face uşor hazlie susţinerea preşedintelui că interpelarea lui Marian a devenit de interes şi potenţial credibilă pentru el abia când a coroborat-o cu emiterea HG din 2013 şi cu refuzurile lui Meleşcanu de a-i devoala pe foştii acoperiţi din SIE.

    “Până când a plecat Meleşcanu eu nu am mai avut încredere în ceea ce-mi spune şeful SIE”, a conchis Traian Băsescu. Chiar şi fără Meleşcanu la cârmă, SIE aflat acum sub conducerea lui Silviu Predoiu a emis un comunicat în care a explicat legalitatea emiterii HG din 2013 şi faptul că listele interne cu informaţii secrete de stat ale diverselor instituţii nu sunt condiţionate de avizul CSAT. Prin urmare, dacă şeful statului l-a criticat iniţial doar pe Meleşcanu, ulterior şi-a extins tirul la adresa SIE în ansamblu, acuzat că se implică în politică, dar şi la adresa serviciilor în general, acuzate că, din cauza mecanismelor slabe de control civil, au căpătat prea multă putere şi ameninţă să acapareze influenţă în varii instituţii ale statului.

    Realitatea este că toate legile relevante, deşi protejează ferm secretele serviciilor, în special cele ale SIE, în acelaşi timp interzic secretizarea informaţiilor în scopul de a se favoriza sau ascunde încălcarea legii, iar atât CSAT, cât şi comisia parlamentară de control al SIE au dreptul să verifice dacă activitatea serviciului respectă Constituţia şi legislaţia. Aşa încât demersul preşedintelui este legitim, chiar dacă vine la capătul a zece ani în care Băsescu însuşi a încurajat creşterea puterii serviciilor şi le-a lăudat constant performanţele. Dar faptul că acest scandal vine în plină campanie electorală şi că are atât de direct ca ţintă scoaterea din cursă a lui Victor Ponta, strict prin jocul dosarelor, pe ultima sută de metri înaintea alegerilor, decredibilizează inevitabil demersul lui Băsescu şi, cel puţin pe moment, nu face decât să sufle vânt electoral în pânze atât lui Ponta, cât şi lui Meleşcanu, devenit brusc erou al “luptei cu băsismul”.

    Mai departe, presupunând că ar putea fi confirmată, acuzaţia preşedintelui Băsescu pe tema Victor Ponta – fost ofiţer acoperit nu implică o răspundere penală a premierului, singura răspundere posibilă fiind cea disciplinară, oricum inaplicabilă din moment ce Victor Ponta nu mai e magistrat. Chiar neconfirmată, acuzaţia a deschis însă un vast orizont de potenţială răspundere morală, ceea ce a început să mobilizeze forţele din politică şi societatea civilă interesate să oblige SIE să dezvăluie ce s-a întâmplat în perioada 1997-2001 în biografia premierului, iar pe acesta din urmă să demisioneze şi să-şi retragă candidatura la preşedinţie.

    Acest orizont poate fi lărgit atât de mult, încât scandalul să ricoşeze în mod grotesc în exterior (şeful PPE, Joseph Daul, i-a cerut deja premierului să clarifice chestiunea), în justiţie sau economie (a apărut chiar ideea că toate deciziile de până acum ale guvernului Ponta pot fi puse sub semnul întrebării, după modelul de la autodemascarea lui Robert Turcescu, când inclusiv oficiali din guvern s-au bucurat nu numai să pună la îndoială toată activitatea acestuia, dar şi să condamne presa în ansamblu că ar fi compromisă de spioni). Măsura perceperii pericolului în tabăra Ponta au dat-o deja reacţiile deplasate ale unor politicieni şi televiziuni care s-au grăbit să pretindă că Traian Băsescu ar suferi de boli psihice sau neurologice, coborând astfel şi mai mult nivelul unei campanii electorale deja marcate de vulgaritate şi derizoriu.

  • Şedinţă CSAT, astăzi. Pe ordinea de zi: teme privind riscurile şi ameninţările la adresa României

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele Traian Băsescu, va avea loc marţi, începând cu ora 16.00, la Palatul Cotroceni.

    Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse teme legate de riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa României pentru anul 2015, ameninţările cibernetice la adresa securităţii naţionale şi capabilităţile României de reacţie la atac cibernetic major şi prevenirea şi combaterea utilizării internetului în scopuri teroriste.

    De asemenea, în şedinţa CSAT se va discuta şi despre preşedinţia română a Comitetului Interministerial de Rang Înalt al Forţei de Jandarmerie Europeană din anul 2015, cadrul de cooperare interinstituţională dintre Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Afacerilor Interne, participarea Armatei române la misiunea NATO Resolute Support din Afganistan în anul 2015 şi posibilele contribuţii ale României la coaliţia internaţională condusă de Statele Unite ale Americii împotriva Statului Islamic din Irak şi Levan.

    ”Pe timpul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea internaţională”, mai precizează Administraţia Prezidenţială.
     

  • CSAT se reuneşte miercuri, pentru mandatul României la Summit-ul NATO din Ţara Galilor

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se vor discuta elementele care au în vedere mandatul României privind Summitul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) care se va desfăşura în perioada 4 – 5 septembrie în Newport (Ţara Galilor, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord).

    Potrivit comunicatului de presă, acest mandat al României la Summit-ul NATO se referă, în principal, la participarea României la misiunea NATO din Afganistan în anul 2015 şi la unele măsuri stabilite la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, în contextul situaţiei regionale actuale.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, că există o solicitare ca România să participe cu 400 de militari la securizarea Aeroportului din Kandahar, Afganistan, cerere la care se va da un răspuns la reuniunea CSAT din 3 septembrie.

    Băsescu a precizat că România a răspuns aşteptărilor aliaţilor în ceea ce priveşte Afganistanul până acum, iar pe 3 septembrie “vom da un alt răspuns la o nouă solicitare legată de Afganistan”.

    Preşedintele a precizat că Bucureştiului i s-a cerut să menţină 400 de militari pentru a participa la securizarea Aeroportului din Kandahar.

    “Vom trece prin CSAT răspunsul la această solicitare”, a spus Băsescu. “Din Afganistan plecăm dar nu chiar de tot. Vom rămâne”, a mai spus el.

    Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis, în 2 iulie, că România va participa la misiunea de instruire, consiliere şi asistenţă în Afganistan cu până la 200 de militari din cadrul MApN şi cu până la 50 de poliţişti şi jandarmi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

    De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la Palatul Cotroceni, după o declaraţie de presă privind situaţia din Ucraina, că următoarea şedinţă a CSAT va avea loc pe 3 septembrie şi nu are ca subiect Ucraina, şeful statului menţionând că acesta va pregăti Summit-ul NATO. ”Consiliul Suprem de Apărare al Ţării va avea loc pe 3 septembrie, dar nu are ca obiectiv Ucraina. Este un CSAT premergător Summit-ului NATO din 4-5 septembrie. Faţă de situaţia actuală, nu se impune convocarea CSAT, este forţată”, a precizat atunci preşedintele Traian Băsescu.

  • Duşa: Până când o comisie echidistantă va stabili cauzele catastrofei aviatice, nu comentez. Nu se impune stare de alertă în armată

     ”Atât timp cât lucrurile sunt incerte, cred că trebuie cel puţin eu să fiu mai ponderat. Sigur că este un eveniment deosebit, de condamnat, faptul că şi-au pierdut viaţa 250 de oameni, dar până o anchetă tehnică, care are şi girul echidistanţei, va stabili ce s-a întâmplat cu acel avion, eu, ca ministru al Apărării, nu aş face comentarii”, a spus ministrul Apărării, Mircea Duşă.

    Întrebat dacă se impune o stare de alertă sau o şedinţă a CSAT, Mircea Duşa a spus că este vorba despre un zbor civil.

    ”Aveţi dumneavoastră informaţii că a fost doborât? Mă feresc să fac asemenea afirmaţii până când o comisie de expertiză echidistantă va stabili cauzele catastrofei aviatice”, a ţinut să precizeze Duşa, adăugând că nu se impune nici convocarea CSAT.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • CSAT aprobă intrarea şi staţionarea în România a unor forţe şi mijloace din Armata Canadiană

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şedinţa CSAT în care se discută despre viitoarea misiune NATO în Afganistan a început

     Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT se află mandatul României la Summitul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) 2014, participarea României la viitoarea misiune NATO în Afganistan, după 2014 precum şi forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2015.

    Alte subiecte de pe agenda şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt Raportul privind activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale precum şi analiza posibilelor evoluţii îngrijorătoare şi a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai bun slogan de campanie: vin comuniştii şi/sau fasciştii

    Paradigma veche “stânga e comunistă şi vrea cu Rusia / dreapta e capitalistă şi vrea cu SUA” a reapărut în forţă în discursurile liderilor PMP (Teodor Baconschi chiar a explicat, ca la manualul de marketing politic, că blugii în care se afişează ei sunt simbolul SUA, al libertăţii, în opoziţie cu cenuşiul vestimentar al neocomuniştilor PSD) şi s-a îmbogăţit cu acuzaţiile preşedintelui Traian Băsescu că premierul Victor Ponta a făcut pe placul Moscovei lipsind de la întâlnirile cu oficialii americani veniţi recent la Bucureşti, Victoria Nuland şi Hoyt Yee, sugestia şefului statului fiind că românii nu trebuie să voteze la prezidenţiale un prorus.

    În replică, premierul a făcut exces de zel ca să pareze acuzaţiile de antiamericanism care i-ar putea afecta campania electorală: nu doar a aprobat rapid suplimentarea bugetului apărării cu 700 mil. lei şi majorarea corespunzătoare a deficitului bugetar cu 0,2% din PIB, dar s-a aventurat şi să declare că “ne paşte un război” din cauza Rusiei şi să promită că va convoca de unul singur CSAT pe tema Ucraina, peste capul preşedintelui. Încercând iar să se impună ca posibil şef al dreptei şi să de dezbare de moştenirea grea pentru el a participării la USL, liberalul Crin Antonescu s-a grăbit şi el să discute spectrul unui război şi să ceară partidelor un acord de creştere a bugetului apărării de la 1,62% la 2% din PIB.

    Aceeaşi retorică inutil ideologizată a produs ridicolele acuzaţii de fascism pe care le-au aruncat atât premierul Ponta la adresa foştilor “băsişti de la ICR”, Horia Patapievici şi Mircea Mihăieş, cărora le-a refuzat documentele de decorare, cât şi preşedintele Băsescu la adresa lui Ponta pe motiv că “s-a ţinut de gât cu Radu Mazăre care umbla prin Constanţa în uniformă fascistă”. Pentru ambele părţi, acuzaţiile de fascism sunt tocmai bune spre a înlocui deja uzatele acuzaţii, la fel de ridicole, despre “dictatorul Băsescu” şi a “dictaturii lui Ponta”, spre a încerca să-i sperie, măcar acum, pe alegătorii mai slabi de înger şi, bineînţeles, spre a-i solidariza pe alegătorii din “nucleul dur” al stângii şi al dreptei în jurul ideilor care i-au unit cel mai intens în 2012, momentul maxim de antagonism ideologic dintre Băsescu (PDL, actualmente PMP) şi Ponta (USL, actualmente USD).

  • Victor Ponta: România trebuie să asigure integritatea şi securitatea Republicii Moldova

    Despre speculaţiile din presă că rezerviştii urmează să fie chemaţi la vizite medicale şi că ar urma o mobilizare generală a tinerilor apţi de luptă, Victor Ponta a comentat: “România este, ca toate ţările din regiune şi ţările NATO, este într-o stare de atenţie specială atât în ceea ce priveşte pregătirea pentru securitatea teritorială, dar şi toate celelalte proceduri, însă tocmai pentru că vreau, pe de o parte, să dau asigurări că niciun cetăţean român nu este şi nu va fi niciodată în pericol, pe de altă parte vrem să ştim foarte clar ce putem face pentru românii de pe malul celălalt al Prutului, din Moldova”.

    Speculaţiile au apărut după ce în Monitorul Oficial din 28 aprilie a apărut modelul certificatului medical pe care toţi tinerii sunt obligaţi să-l deţină la recrutare, în perioada stării de război. În caz de mobilizare, potrivit legii, au obligaţia de a se prezenta pentru îndeplinirea serviciului militar toţi bărbaţii apţi, în vârstă de 20-35 de ani. Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a precizat în legătură cu acest subiect că “procedura este una standard, aplicată în toate ţările NATO”.

    “Legat de apelul corect şi legitim făcut de administraţia americană, România a răspuns deja pozitiv” cu o majorare a bugetului apărării şi cu suplimentarea comenzilor către uzinele de armament din ţară, a continuat premierul Ponta, întrebat de ziarişti despre solicitarea făcută de şeful Pentagonului către prim-miniştrii UE pentru mărirea bugetelor apărării, în contextul crizei din Ucraina. Ministerul Apărării Naţionale va avea o alocare suplimentară de 700 de milioane de lei în acest an, aproape de ţinta de 2% din PIB alocare pentru cheltuieli militare.

    Aflat în vizită la Târgu-Jiu, Ponta a detaliat că unul din beneficiarii acestui program de suplimentare a comenzilor militare este şi uzina de la Sadu. “Vreau să arătăm foarte clar că România este pregătită să-şi asume toate responsabilităţile care îi revin în calitate de membru NATO şi al UE, să apărăm Moldova, să avem o poziţie foarte clară alături de partenerii noştri europeni şi transatlantici, de solidaritate cu Ucraina”, a insistat şeful Guvernului.

    Referitor la sugestiile site-ului Vocea Rusiei, conform cărora în caz că ar fi atacată, România nu ar rezista mai mult de 30 de minute, premierul a replicat că “România ar rezista mult mai mult decât atât, în primul rând prin capacitatea noastră naţională, dar şi prin faptul că am intra în planul de contingenţă al NATO, ceea ce presupune o interoperabilitate cu toate forţele militare NATO disponibile în zonă”.

    Premierul urmează să facă luni o analiză în acest sens împreună cu ministrul apărării, în pregătirea următoarei şedinţe CSAT. Pe de altă parte însă, Ponta a reamintit că stagiul militar obligatoriu nu mai există din 2003 şi că orice conflict din secolul XXI se desfăşoară cu armate profesioniste. “Avem militari profesionişti extrem de apreciaţi şi care au avut activităţi extraordinar de importante pe teatrele de operaţiuni. Îmbunătăţim partea de tehnologie şi de tehnică militară şi, repet, niciun român nu este în pericol, dar, în acelaşi timp, investiţii suplimentare, pregătire mai bună, strategie – sunt absolut necesare”, a spus premierul.

  • Băsescu: Avem o problemă cu rezerviştii, foarte mulţi sunt plecaţi la muncă în străinătate

     “S-a pus problema unei analize a capacităţii noastre de a chema rezerviştii sub arme, dacă ar fi nevoie. Avem o mare problemă aici, pentru că foarte mulţi rezervişti sunt la muncă în Spania, în Italia, în Germania. Deci este un subiect pe care CSAT îl va analiza în perioada următoare, el a făcut subiect de discuţie în ultimul CSAT”, a spus şeful statului, la Adevărul Live.

    Preşedintele a spus că “va trebui să ne refacem capacitatea de a ne aduce rezerviştii sub arme, dacă este nevoie” şi a menţionat că guvernele vor trebui să înţeleagă că este un imperativ creşterea capacităţii de luptă a armatei române.

    Traian Băsescu a mai declarat că este clar că se fac investiţii, ele fiind mai puţin publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Săptămâna politicienilor: Cod roşu de DNA

    Ex-ministrul transporturilor, Relu Fenechiu, mai nou deputat şi şeful Comisiei pentru afaceri europene, a fost condamnat în dosarul “Transformatorul”, acuzat că a căpuşat prin firmele lui SISE Electrica Serv Moldova, cauzând statului un prejudiciu de peste 7,5 mil. lei. Monica Ridzi, fost ministru al tineretului şi sportului în guvernarea Boc, a fost acuzată de abuz în serviciu în dosarul manifestărilor de Ziua Tineretului 2009, când a atribuit ilegal unor firme private contracte de servicii care au produs ministerului o pagubă estimată acum de Ministerul Educaţiei la 2,7 mld. lei.

    Condamnarea celor doi a reuşit să eclipseze întrucâtva noul conflict între palatele Cotroceni şi Victoria pe tema Codului de procedură penală, cu preşedintele Traian Băsescu ieşind să spună că a promulgat din greşeală codul în forma actuală fiindcă n-a înţeles sensul art. 140, care limitează posibilităţile procurorilor de a supraveghea tehnic persoana vizată şi înainte să înceapă urmărirea penală împotriva ei, nu numai după ce e anunţată că a început urmărirea penală.

    Traian Băsescu a cerut Guvernului, în schimb, să emită o OUG prin care să corecteze art. 140, pe motiv că acesta limitează mijloacele statului de a-i intercepta pe vinovaţii de fraude imposibil de dovedit fără “urmărire prin mijloace tehnice”. Premierul Victor Ponta a refuzat, cerându-i preşedintelui să-şi asume codurile, fiindcă ele au fost adoptate de guvernul Boc, însă a admis că în săptămâna care vine vor putea fi aprobate în Parlament mici ajustări ale Codului, pe baza propunerilor ministrului justiţiei.

    Meciul dintre palate era de aşteptat să continue în şedinţa CSAT pe tema accidentului aviatic din Apuseni – o şedinţă care încheie o săptămână de iarnă atât de grea pentru Guvern, încât comentatorii apropiaţi USL au lansat preventiv ideea că preşedintele a convocat CSAT anume pentru o zi în care, din motive de cod galben sau portocaliu de viscol, premierul Ponta ar fi urmat să nu poată participa. Ponta participă însă, mai ales că are tot interesul: demiterea şefului STS, Marcel Opriş, considerat vinovat de deznodământul tragic al cursei aeriene pilotate de Adrian Iovan.