BusinessMagazin

Tag: criza

  • Criza cu care se confruntă a doua economie a lumii se înrăutăţeşte: Milioane de chinezi care au luat de la bănci bani pe bandă rulantă s-au trezit în faliment peste noapte, iar şansele creditorilor de a îşi primi banii înapoi se prăbuşesc

    Băncile din China s-au trezit într-o situaţie neaşteptată după ce milioane de chinezi au făcut împrumuturi pe care nu le mai pot rambursa. Rata de neplată a ajuns la cel mai înalt nivel de la pandemia de COVID-19 şi până în prezent, ceea ce subliniază profunzimea crizei economice cu care China se confruntă şi şansele tot mai mici de redresare economică, scrie Financial Times.

    În total, 8,54 milioane de persoane, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani, se află oficial pe lista neagră a autorităţilor, după ce nu şi-au plătit toate ratele, de la credite ipotecare pentru locuinţe la împrumuturi pentru afaceri, potrivit instanţelor locale.

    Această cifră, echivalentă cu aproximativ 1% din totalul cetăţenilor apţi pentru muncă, este în creştere faţă de cele 5,7 milioane adunate la începutul anului 2020, în condiţiile în care blocajele cauzate de pandemie şi alte restricţii au frânat creşterea economică şi au diminuat semnificativ veniturile gospodăriilor.

    Numărul tot mai mare de credite neperformante va spori dificultatea de a consolida încrederea consumatorilor din China, a doua economie ca mărime din lume şi o sursă crucială a cererii globale. De asemenea, acest lucru pune în evidenţă lipsa unor legi privind falimentul personal care ar putea atenua impactul financiar şi social al creşterii mari a datoriilor.

    În conformitate cu legislaţia chineză, persoanele aflate pe lista neagră a creditorilor sunt blocate de la o serie de activităţi economice, inclusiv achiziţionarea de bilete de avion şi efectuarea de plăţi prin intermediul aplicaţiilor mobile precum Alipay şi WeChat Pay, ceea ce reprezintă o piedică în plus pentru o economie afectată de încetinirea sectorului imobiliar şi de scăderea încrederii consumatorilor.

    Procesul de înscriere pe lista neagră este declanşat după ce un debitor este dat în judecată de creditori, cum ar fi băncile, şi apoi nu respectă un termen de plată ulterior.

    Criza datoriilor personale este urmarea unui val de împrumuturi din partea consumatorilor chinezi. Datoria gospodăriilor ca procent din produsul intern brut aproape s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 64% în septembrie, potrivit National Institution for Finance and Development, un think-tank cu sediul la Beijing.

    Cu toate acestea, obligaţiile financiare tot mai mari au devenit din ce în ce mai greu de gestionat, deoarece creşterea salariilor a stagnat sau a devenit negativă pe fondul turbulenţelor economice.

    Un număr tot mai mare de consumatori chinezi săraci s-au luptat pentru a-şi gestiona facturile şi banii până la finalul lunii, însă o mare parte dintre aceştia au abadonat lupta şi au încetat să mai plătească la termen.

     Tot mai mulţi rezidenţi chinezi se luptă, de asemenea, pentru a găsi un loc de muncă: şomajul în rândul tinerilor a atins un nivel record de 21,3% în iunie, ceea ce a determinat autorităţile să nu mai raporteze aceste date.

    Factorii de decizie politică au făcut puţine progrese în adoptarea de reglementări privind dezvăluirea activelor individuale din cauza reacţiei negative a oficialilor guvernamentali şi a altor grupuri de interese care se tem că normele ar putea scoate la lumină corupţia.

     

     

     

  • Radiografia unui dezastru imobiliar: Un munte de blocuri neterminate, milioane de oameni îndatoraţi care aşteaptă ca locuinţele lor să fie gata şi un gigant dezvoltator imobilar paralizat conturează o parte din imaginea crizei proprietăţilor cu care se confruntă a doua economie a lumii

    Un munte de blocuri de apartamente neterminate în toată China, cumpărători îndatoraţi care nu ştiu dacă se vor mai muta vreodată în noile lor case şi furie din cauza pierderii depozitelor –  aşa arată impactul crizei imobiliare din China, scrie Financial Times.

    Intrarea în incapacitate de plată, în 2021, a Evergrande, cel mai îndatorat dezvoltator din lume, şi a zeci dintre colegii săi, a inaugurat o nouă eră pentru sectorul imobiliar din China.

    Evergrande, care se confruntă cu ameninţarea lichidării, întruchipează turbulenţele unui sector care reprezintă aproximativ un sfert din activitatea economică a Chinei şi este cea mai importantă componentă a averii gospodăriilor.

    În timp ce preţurile proprietăţilor rezidenţiale din China au crescut cu aproape o treime în primul trimestru al acestui an faţă de acum un deceniu, potrivit datelor compilate Bank of International Settlements, acestea au scăzut cu 5% între trimestrul al treilea din 2021 şi primul trimestru al acestui an.

    Dezvoltatorii, ale căror averi sunt interconectate cu guvernele locale care le vând terenuri şi cu investitorii care îi susţin, s-au străduit să îşi revină pe fondul unei lipse de încredere mai largi. Poveştile a patru persoane care au investit pe piaţa imobiliară chineză ilustrează impactul amplu al crizei.

    Cum s-au prăbuşit speranţele oamenilor care au visat la propria locuinţă:

    Zhang, un make-up artist în vârstă de 42 de ani din oraşul Hefei din provincia Anhui, spera să se mute în noul apartament împreună cu părinţii săi în luna august. Însă, la doi ani după ce a plătit un avans pentru un apartament de 667 de metri pătraţi care 80.000 de dolari, acesta nu este încă terminat şi nu a reuşit să îşi recupereze avansul de la Evergrande.

    Zhang, care nu a dorit ca numele ei complet să fie publicat, are trei slujbe – în nail art, machiaj pentru nunţi şi teatru – pentru a face faţă ipotecii pentru apartamentul ei actual. Ea regretă acum că nu a luat în serios zvonurile privind problemele Evergrande.

    „Cum poate Guvernul să nu reacţioneze la acest declin? Cum se poate întâmpla aşa ceva?”, a spus ea.

    Gary Lai, un bucătar care conduce un restaurant de supă de tăiţei recomandat de Michelin în Hong Kong, încă aşteaptă ca apartamentul de aproximativ 1.000 de metri pătraţi pe care l-a cumpărat în Zhaoqing în urmă cu doi ani pentru 150.000 de dolari să fie terminat.

    Dar, având în vedere că a fost dezvoltat de către Overseas Chinese Town Enterprises, companie de stat, el este optimist că va fi finalizat anul viitor şi rămâne optimist în ceea ce priveşte piaţa chineză.

    Lai, în vârstă de 50 de ani, intenţionează să se mute în oraşul Zhaoqing din provincia Guangdong atunci când se va pensiona. El se gândeşte chiar să cumpere un al doilea apartament în oraş, în speranţa că acesta îi va asigura un venit stabil din chirii la pensie.

    Emily, o femeie de afaceri în vârstă de 30 de ani care locuieşte în Shanghai, nu îşi permitea să cumpere un apartament în cel mai populat oraş din China. În schimb, la fel ca mulţi alţii, ea şi soţul ei britanic au optat să cumpere în oraşul ei natal: oraşul Shangrao din provincia sudică Jiangxi.

    În 2021, ea a plătit 87.000 de dolari  pentru un apartament Evergrande. Preţul a fost redus pentru că a plătit în numerar şi pentru că apartamentul se afla la etajul 14, un număr considerat ghinionist în China, deoarece “patru” şi “moarte” sunt omofone.

    Când problemele grave de lichiditate ale companiei au început să se agraveze mai târziu în acel an, ea a spus că cumpărătorii dintr-un grup WeChat de 500 de persoane s-au grăbit să adreseze o petiţie guvernului local. Tatăl ei s-a alăturat altora pentru a face apel la politicienii locali cu privire la această evoluţie.

    De atunci, a spus ea, proiectul a fost sprijinit de guvernul local, potrivit unui reprezentant Evergrande din grupul WeChat, iar apartamentul ei este aşteptat să fie finalizat în decurs de un an.

    „Majoritatea oamenilor care cumpără cel mai probabil au doar 100.000 de dolari în conturi pe care sunt dispuşi să-I investească într-un apartament şi de cele mai multe ori bagă toţi banii acolo şi aşteaptă”, a declarat Emily.

     

  • O nouă criză fără precedent ia cu asalt întreaga lume. În toate ţările din lume, oamenii suferă tot mai mult din lipsa banilor şi nu îşi mai permit să îşi plătească ratele

    Şocul care s-a propagat pe pieţele imobiliare globale în momentul în care băncile centrale au majorat rapid ratele dobânzilor anul trecut a făcut loc unei noi realităţi reci: Frenezia imobiliară care a umflat conturile a milioane de oameni şi le-a permis altora să îşi achiziţioneze propria locuinţă s-a terminat, scrie Bloomberg.

    Acest lucru a făcut ca locuinţele din multe zone să fie şi mai puţin accesibile, în timp ce proprietarii de imobile cu credite care se resetează se confruntă cu o presiune financiară din ce în ce mai mare.

    Piaţa americană, dominată de creditele ipotecare pe 30 de ani, este efectiv îngheţată, deoarece proprietarii de locuinţe cu rate mai mici sunt reticenţi în a vinde, iar cumpărătorii sunt blocaţi de ratele prea mari.

    În zonele din Noua Zeelandă şi Canada, care au cunoscut un boom imobiliar îndelungat, preţurile nu au scăzut semnificativ pentru cei care caută case, iar persoanele care au plătit preţuri maxime se luptă acum cu rate mai mari ale creditelor.

    Din Marea Britanie până în Coreea de Sud, dificultăţile cresc pentru proprietarii de locuinţe. Iar în multe locuri, ratele mai mari ale dobânzilor nu fac decât să îngreuneze construirea unor noi locuinţe.

    Scenariile se pot desfăşura diferit în fiecare ţară, dar toate acestea se adaugă la o potenţială presiune asupra economiilor globale, pe măsură ce oamenii cheltuiesc o mai mare parte din venitul lor pentru locuinţe, indiferent dacă sunt închiriate sau proprii.

     Şi, în condiţiile în care cumpărătorii sunt tot mai mult excluşi, viabilitatea proprietăţii unei locuinţe ca o cale spre siguranţa specifică clasei de mijloc – un fundament al finanţelor personale pentru generaţii de oameni din întreaga lume – pare brusc mult mai dificilă. Câştigătorii sunt proprietarii pe termen lung care au obţinut bani frumoşi din creşterea preţurilor sau care nu au o ipotecă.

    Multe aspect rămân necunoscute. Un război din ce în ce mai serios în Orientul Mijlociu şi problemele economice actuale ale Chinei – care se confruntă cu propria serie de crize imobiliare centrate pe dezvoltatorii săi foarte îndatoraţi – ar putea contribui la o recesiune globală mai amplă, care ar reduce cererea de locuinţe şi ar împinge preţurile în jos în mod substanţial, provocând tulburări financiare mult mai grave.

    Iar în ceea ce priveşte sectorul imobiliar, proprietăţile comerciale au devenit mai problematice pentru economie.

    Dar, chiar dacă inflaţia se răceşte şi campaniile de creştere a ratelor de dobândă ale multor ţări se atenuează, consumatorii încep să se obişnuiască cu ideea că este posibil ca costurile de împrumut să nu mai fie niciodată la fel de scăzute ca în cei 15 ani de la criza financiară.

    Una era când ratele au crescut brusc, iar persoanele care se confruntau cu rate mai mari credeau că se pot descurca sau că pot lua credite ipotecare în speranţa unei refinanţări ulterioare. Alta este când costurile mai mari se prelungesc ani de zile.

    Este posibil ca efectele cele mai grave să nu se fi produs încă: Într-un raport de luna trecută, economiştii de la Goldman Sachs Group Inc. au declarat că impactul creşterii susţinute a ratelor ipotecare va fi cel mai pronunţat în 2024. Aceştia au estimat că tranzacţiile vor scădea la cel mai scăzut nivel de la începutul anilor 1990.
    „Într-un fel, ne aflăm în primele etape ale acestei perioade glaciare şi este puţin probabil ca pieţele să se dezgheţe curând. Această situaţie s-ar putea prelungi pentru mult timp”,a declarat Benjamin Keys, profesor la Wharton School din cadrul Universităţii din Pennsylvania.

     

     


     

     

  • O criză imobiliară fără precedent ia cu asalt întreaga lume: Pe tot globul ratele mult prea mari spulberă visul de a avea propria locuinţă pentru milioane de oameni

    Şocul care s-a propagat pe pieţele imobiliare globale în momentul în care băncile centrale au majorat rapid ratele dobânzilor anul trecut a făcut loc unei noi realităţi reci: Frenezia imobiliară care a umflat conturile a milioane de oameni şi le-a permis altora să îşi achiziţioneze propria locuinţă s-a terminat, scrie Bloomberg.

    Acest lucru a făcut ca locuinţele din multe zone să fie şi mai puţin accesibile, în timp ce proprietarii de imobile cu credite care se resetează se confruntă cu o presiune financiară din ce în ce mai mare.

    Piaţa americană, dominată de creditele ipotecare pe 30 de ani, este efectiv îngheţată, deoarece proprietarii de locuinţe cu rate mai mici sunt reticenţi în a vinde, iar cumpărătorii sunt blocaţi de ratele prea mari.

    În zonele din Noua Zeelandă şi Canada, care au cunoscut un boom imobiliar îndelungat, preţurile nu au scăzut semnificativ pentru cei care caută case, iar persoanele care au plătit preţuri maxime se luptă acum cu rate mai mari ale creditelor.

    Din Marea Britanie până în Coreea de Sud, dificultăţile cresc pentru proprietarii de locuinţe. Iar în multe locuri, ratele mai mari ale dobânzilor nu fac decât să îngreuneze construirea unor noi locuinţe.

    Scenariile se pot desfăşura diferit în fiecare ţară, dar toate acestea se adaugă la o potenţială presiune asupra economiilor globale, pe măsură ce oamenii cheltuiesc o mai mare parte din venitul lor pentru locuinţe, indiferent dacă sunt închiriate sau proprii.

     Şi, în condiţiile în care cumpărătorii sunt tot mai mult excluşi, viabilitatea proprietăţii unei locuinţe ca o cale spre siguranţa specifică clasei de mijloc – un fundament al finanţelor personale pentru generaţii de oameni din întreaga lume – pare brusc mult mai dificilă. Câştigătorii sunt proprietarii pe termen lung care au obţinut bani frumoşi din creşterea preţurilor sau care nu au o ipotecă.

    Multe aspect rămân necunoscute. Un război din ce în ce mai serios în Orientul Mijlociu şi problemele economice actuale ale Chinei – care se confruntă cu propria serie de crize imobiliare centrate pe dezvoltatorii săi foarte îndatoraţi – ar putea contribui la o recesiune globală mai amplă, care ar reduce cererea de locuinţe şi ar împinge preţurile în jos în mod substanţial, provocând tulburări financiare mult mai grave.

    Iar în ceea ce priveşte sectorul imobiliar, proprietăţile comerciale au devenit mai problematice pentru economie.

    Dar, chiar dacă inflaţia se răceşte şi campaniile de creştere a ratelor de dobândă ale multor ţări se atenuează, consumatorii încep să se obişnuiască cu ideea că este posibil ca costurile de împrumut să nu mai fie niciodată la fel de scăzute ca în cei 15 ani de la criza financiară.

    Una era când ratele au crescut brusc, iar persoanele care se confruntau cu rate mai mari credeau că se pot descurca sau că pot lua credite ipotecare în speranţa unei refinanţări ulterioare. Alta este când costurile mai mari se prelungesc ani de zile.

    Este posibil ca efectele cele mai grave să nu se fi produs încă: Într-un raport de luna trecută, economiştii de la Goldman Sachs Group Inc. au declarat că impactul creşterii susţinute a ratelor ipotecare va fi cel mai pronunţat în 2024. Aceştia au estimat că tranzacţiile vor scădea la cel mai scăzut nivel de la începutul anilor 1990.
    „Într-un fel, ne aflăm în primele etape ale acestei perioade glaciare şi este puţin probabil ca pieţele să se dezgheţe curând. Această situaţie s-ar putea prelungi pentru mult timp”,a declarat Benjamin Keys, profesor la Wharton School din cadrul Universităţii din Pennsylvania.

     

     


     

     

  • Omul bolnav al Europei se afundă încet dar sigur într-o criză de proporţii: Problemele economice ale Germaniei riscă să capete o nouă dimensiune după ce cheltuielile au fost îngheţate

    Ministerul de Finanţe de la Berlin a îngheţat toate planurile de cheltuieli pentru 2023, în timp ce încearcă să identifice soluţii pentru a scoate Germania dintr-un impas economic care se întinde deja de câteva luni, scrie Bloomberg.

    Toate proiectele deja aflate în desfăşurare vor fi finalizate, însă demararea unora noi va necesita un acord special. Decizia se aplică tuturor ministerelor, iar singurele scutite de „îngheţ” sunt doar organismele constituţionale precum cele două camere ale parlamentului şi Curtea Constituţională.

    Hotărârea va afecta şi fondurile speciale, inclusiv unul care plăteşte pentru a uşura povara pe care o reprezintă pentru gospodării şi companii preţurile ridicate la energie, potrivit ministrului economiei, Robert Habeck.

    Dacă oficialii vor ajunge la concluzia că hotărârea se aplică la scară mai largă, aşa cum se aşteaptă, ministrul de Finanţe Christian Lindner va trebui să contabilizeze retroactiv cel puţin 30 de miliarde de euro de noi datorii într-un buget federal revizuit pentru 2023.

    Germania are 29 de astfel de fonduri extrabugetare în valoare de aproximativ 870 de miliarde de euro, deşi nu se aşteaptă ca un fond de 100 de miliarde de euro pentru cheltuieli militare să fie afectat, deoarece este înscris în Constituţie.

    Parlamentarii din domeniul bugetar urmează să finalizeze bugetul federal pentru anul viitor în această săptămână şi se vor întâlni cu experţi pentru a discuta despre hotărârea privind bugetul.

  • Inflaţia a ajuns sub creşterea salariilor. Un semn bun după ultima criză. În septembrie faţă de septembrie a anului trecut câştigul salarial mediu net a crescut cu 14,7%, în vreme ce inflaţia a fost de 8,8%

    ♦ S-ar spune, aşadar, că am depăşit încă o criză ♦ Dar nu e chiar aşa.

    În octombrie curent, faţă de septembrie, inflaţia a scăzut în România de la 8,8% la 8,1%. Dar rămâne cu una din cele mai mari rate ale inflaţiei din UE. Germania, etalonul economic al Uniunii Europene, a ajuns la o inflaţie de sub 3%. În condiţiile în care peste jumătate din veniturile rezidenţilor români se duc pe mâncare, problema inflaţiei rămâne.

    Inflaţia scade, pe datele anuale. Dar, din octombrie, faţă de septembrie, preţurile în pieţe sau în supermarketuri au crescut cu 0,6%. Într-o singură lună, aşadar. Şi cu 8% în octombrie prezent faţă de octombrie 2022. Salariile cresc şi ele, spun statisticile. Doar că salariile nu cresc la fel. Unora le cresc, altora nu le cresc, dar firul de ceapă în piaţă costă la fel şi pentru unul şi pentru altul.

    Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 14,7%. Adică peste inflaţie. Dar Banca Naţională nu vrea cu niciun chip să ducă în jos dobânda cheie de 7%. Pentru că membrii consiliului de administraţie al BNR cred că măsurile luate de guvern, multe din ele cu vădită ţintă electorală, vor reaprinde inflaţia.

  • Încă o criză europeană: UE nu mai poate trimite sateliţi în spaţiu

    Agenţia Spaţială Europeană a făcut recent apel la companiile europene să dezvolte o navă spaţială reutilizabilă într-un moment în care Europa nu este capabilă să trimită sateliţi pe orbită, notează Euractiv.

     Se doreşte astfel intrarea în competiţie cu compania americană SpaceX.

    Între timp, China şi India îşi analizează în prezent propriile opţiuni.

     

  • Care este situaţia companiilor care au cel mai mare impact în economie, cum rezistă în această criză? Urmăriţi ZF Live joi, 9 noiembrie 2023, ora 12.30 cu Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR

    Care este situaţia companiilor care au cel mai mare impact în economie, cum rezistă în această criză? Urmăriţi ZF Live joi, 9 noiembrie 2023, ora 12.30 cu Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.30

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook

  • Marea criză a locuinţelor din Europa este abia la început: Cele mai bogate state de pe continent se confruntă cu o incapacitate fără precedent de a ţine pasul cu cererea de noi locuinţe de pe piaţă, o criză care ar putea afecta puternic creşterea economică a regiunii, alături de stabilitatea şi calitatea vieţii cetăţenilor

    Într-un cartier boem din Dusseldorf, Milena şi Manuel David plănuiau să pună piatra de temelie în această vară pentru noua lor casă, o etapă care urma să îi scoată dintr-un apartament înghesuit în care sunt nevoiţi să împartă un singur dormitor cu cei doi copii ai lor.

    Dar, în cele 16 luni de aşteptare pentru obţinerea unei autorizaţii, ratele la creditele ipotecare s-au triplat, iar costurile lor de construcţie au crescut cu 85.000 de euro (90.000 de dolari). Cuplul a recalculat costurile totale înainte de a se confrunta cu faptul că visul lor de a-şi construi propria casă s-a prăbuşit, în contextul celei mai grave crize a construcţiilor din Europa din ultimele decenii.

    Potrivit Bloomberg, situaţii similare au luat recent naştere pe o mare parte a continentului. Construcţiile rezidenţiale s-au prăbuşit pe măsură ce costurile au crescut, în timp ce birocraţia leneşă şi reglementările din ce în ce mai stricte în materie de eficienţă energetică continuă să crească dificultăţile pe piaţa imobiliară. În condiţiile în care locuinţele sunt deja insuficiente, situaţia ameninţă să afecteze creşterea economică şi să alimenteze şi mai mult tensiunile politice, deoarece lipsa de locuinţe afectează o mare parte a electoratului.

    „Am petrecut zeci de nopţi nedormite”, a declarat Milena, o profesoară în vârstă de 37 de ani, privind cu deznădejde la buruienile crescute unde ar fi trebuit să se joace copiii ei. „Ceea ce mă înfurie este că am fost atât de aproape să-mi îndeplinesc visul”.

    Soţii Davids erau candidaţi de primă mână pentru construirea unei case. Familia are două venituri, locuri de muncă stabile în sectorul public şi, cel mai important, nu a trebuit să plătească pentru terenul de construcţie, care le-a fost dat de părinţii lui Manuel. Luptele lor arată cât de distrusă este piaţa imobiliară din Europa în acest moment.

    „Dacă noi, care am beneficiat de acest avantaj uriaş de a primi gratis un teren, nu am reuşit să ne construim o locuinţă, cum ar putea alţii să se descurce?”, a declarat Manuel, un manager de proiect în vârstă de 35 de ani, angajat la o organizaţie non-profit.

    Cele mai afectate ţări sunt, în mod paradoxal, şi cele mai bogate din Europa. În Germania, autorizaţiile de construcţii noi au scăzut cu peste 27% în prima jumătate a anului. În Franţa, autorizaţiile au scăzut cu 28% până în iulie, iar în Marea Britanie se aşteaptă ca ridicarea noilor locuinţe să scadă cu peste 25% în acest an. Suedia suferă cea mai gravă cădere de la criza din anii ’90, cu rate de construcţie mai mici de o treime din ceea ce se consideră necesar pentru a ţine pasul cu cererea.

    Criza afectează casele unifamiliale – precum cea pe care o plănuiau soţii David – precum şi proiectele mari de locuinţe. Vonovia SE, cel mai mare proprietar din Germania, a suspendat anul acesta toate construcţiile noi pe termen nelimitat. Iar în Suedia, un proiect-cheie pentru fabricarea de celule de baterii pentru automobile şi reducerea dependenţei regiunii de aprovizionarea din China riscă să nu poată atrage suficienţi muncitori din cauza lipsei de locuinţe.

    Situaţia reflectă incapacitatea guvernelor de a-şi respecta promisiunile făcute electoratului. Suedia are un angajament constituţional de a oferi locuinţe la preţuri accesibile, dar oferta de apartamente de închiriat nu a ţinut pasul cu cererea, ceea ce a dus la creşterea preţurilor locuinţelor şi a forţat oamenii să locuiască în chirii la negru. În Regatul Unit, construcţia de locuinţe a ratat în mod constant un obiectiv de 300.000 de locuinţe pe an stabilit de guvernul conservator aflat la putere în 2019.

  • Criza din Germania face primele victime majore. Mai multe companii gigant şi altele din jurul lor, cu proiecte de miliarde de euro, se pregătesc de faliment

    În luna iulie a acestui an, primarul oraşului Nürnberg a sărbătorit plasarea ultimei grinzi în vârful clădirii Quelle, un simobl din anii 1950 al renaşterii economice a Germaniei postbelice. Reamenajată cu birouri, magazine şi locuinţe, o mare parte a complexului gigant urma să fie inaugurată în 2024.

    Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, dezvoltatorul sitului, Gerch Group, care are proiecte în construcţie în valoare de 4 miliarde de euro (4,2 miliarde de dolari), a cerut deschiderea procedurii de insolvenţă, împreună cu una dintre companiile sale de proiect legate de dezvoltare. Data deschiderii este acum sub semnul întrebării, scrie Bloomberg.

    Este încă o lovitură pentru o piaţă imobiliară care se clatină de la sfârşitul erei banilor ieftini, dar arată şi cine este cel mai vulnerabil la această criză. În timp ce temerile investitorilor în timpul actualei crize imobiliare s-au concentrat asupra proprietarilor, problemele lui Gerch arată că dezvoltatorii – firmele care deţin proiectele de construcţie – sunt cele care se află în pericol iminent.

    „Dezvoltatorii de proiecte se luptă cu creşterea costurilor de construcţie, creşterea ratelor dobânzilor şi scăderea preţurilor. Am văzut că mai mulţi dintre ei şi-au cerut insolvenţa în ultimele săptămâni şi ne aşteptăm la mai mulţi” , spune Marlies Raschke, codirector al departamentului de restructurare şi insolvenţă al firmei de avocatură Noerr.

    Alături de Gerch, Euroboden din München, care are printre colaboratori arhitecţi celebri precum David Chipperfield, se află în procedură preliminară de insolvenţă. De asemenea, Project Immobilien Group şi-a cerut insolvenţa în luna august, împreună cu multe dintre companiile sale de proiect, o parte din lucrări fiind licitate pentru noi antreprenori.Cele trei firme nu au răspuns la solicitările de comentarii.

    Dezvoltatorii din întreaga lume se confruntă cu problem similare. În Australia, Porter Davis se numără printre constructorii de locuinţe care au intrat în insolvenţă în acest an după creşterea costurilor şi scăderea cererii. În Suedia, o creştere a falimentelor a fost determinată de o criză în construcţii, în timp ce în Finlanda construcţiile de locuinţe ar putea să scadă la niveluri nemaiîntâlnite din anii 1940.

    Este o schimbare rapidă de situaţie după anii în care ratele dobânzilor au fost foarte scăzute, iar investitorii au investit masiv în imobiliare în căutare de randament. Dezvoltatorii precum Gerch puteau să încarce confortabil proiectele cu datorii ieftine şi să vândă pe o piaţă în care preţurile nu încetau să crească.

    Dezvoltatorii sunt deosebit de vulnerabili din cauza prăbuşirii valorii terenurilor, ceea ce face ca proiectele să fie mai riscante. De asemenea, costurile de construcţie cresc necontrolat, iar dezvoltatorii sunt nevoiţi să pună mai mulţi bani deoparte pentru cheltuieli neprevăzute.

    Intrarea în faliment a marilor dezvoltatori va afecta şi industria imobiliară în general. Constructorii rezidenţiali pierd deja lucrări, mai mult de una din cinci companii de construcţii intervievate de Institutul Ifo raportând proiecte anulate. Acesta este cel mai prost rezultat din ultimii 30 de ani.