BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Rolul băncilor în revenirea economiei după criza coronavirusului

    „Se vor schimba multe, însă nu trebuie să ne amăgim, business-ul băncilor rămâne în continuare fundamental acelaşi şi anume intermedierea financiară în condiţii de eficienţă a alocării resurselor pe acele destinaţii şi segmente care au pe de o parte capacitatea de rambursare a creditelor angajate şi pe de altă parte contribuie semnificativ la creşterea PIB. Dar bineînţeles că, în contextul pandemiei de COVID-19, cum afirma un articol din The Economist, dacă sistemul de sănătate, medicii şi asistentele medicale au fost şi sunt în prima linie în criza de sănătate generată de pandemie, se poate spune că băncile sunt şi vor fi în prima linie a crizei financiare şi economice declanşată în acest context”, afirmă Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), referindu-se la strategiile băncilor în contextul crizei declanşate de pandemia de COVID-19.
    Astfel, ajungând în prima linie a crizei financiare şi economice, băncile vor avea o responsabilitate suplimentară – aceea a alocării rezervei financiare existente (limitată în cazul României) în condiţii de eficienţă şi randament superior economic.
    În acelaşi timp, nu trebuie neglijate lecţiile pozitive pe care sistemul bancar le-a învăţat în această perioadă precum digitalizarea realizată „pe fast forward”, lucrul de acasă (sau telemunca), capacitatea de a desfăşura aproape orice serviciu bancar în mediul online şi adoptarea rapidă şi fără riscuri operaţionale mari a acestor servicii de către clienţi. „Sunt convins că o mare parte din aceste realizări făcute sub imperiul crizei se vor permanentiza cu impact pe creşterea productivităţii şi scăderea costurilor.”
    În urma crizei coronavirusului, din punct de vedere economic vom parcurge două etape: o primă etapă de protecţie a mediului de afaceri şi o a doua de revenire economică.
    Iar sistemul bancar este astăzi parte a soluţiei atât în gestionarea crizei în prima fază, cât mai ales în perioada următoare de recuperare şi revenire, explică şeful ARB. „În criză, asigurarea de lichidităţi şi reducerea poverii datoriei sunt principalele obiective. În perioada de recuperare obiectivul principal va fi cel legat de asigurarea finanţării investiţiilor. Trebuie înţeles că resursele financiare sunt limitate. Noi am intrat în această criză cu un spaţiu fiscal limitat şi utilizat nepotrivit, aş spune chiar abuziv, în perioada anterioară pentru a stimula un consum excesiv. Ca atare se poate spune că astăzi, România intră cu un handicap semnificativ în criză, generat de o resursă fiscală de absorbţie a şocului destul de redusă prin comparaţie cu alte state din regiune care aveau chiar şi excedent bugetar.”

    Care sunt cele mai mari provocări pentru sistemul bancar în contextul crizei coronavirusului? „Intrând în criză cu aceste resurse limitate principala prioritate şi provocare este să le drămuim just şi să le folosim cu o maximă eficienţă, aici mă refer şi la capacitatea sistemului bancar de finanţare. Dacă alocăm excesiv resursele încă din prima fază a crizei, cea legată de reducerea temporară a poverii datoriei, se poate întâmpla să rămânem fără tracţiune în mijlocul pantei”, susţine Sergiu Oprescu.
    Băncile vor finanţa revenirea economiei, dând de data aceasta o atenţie sporită creditului pentru companii. Astfel, ieşirea din această criză economică se va face cu ajutorul băncilor, finanţând IMM-urile din surse proprii sau prin scheme de garanţii guvernamentale, spune şeful bancherilor. „Băncile vor acorda întotdeauna credite în aşa fel încât să minimizeze pierderile posibil de anticipat, adică în condiţiile standardului de risc asumat. Condiţia necesară, dar nu neapărat suficientă, pentru creşterea creditării este responsabilitatea în alocarea resurselor în perioada postcriză de sănătate şi în recesiunea economică ce va urma. Responsabilitatea aceasta nu revine doar bancherilor, ci şi autorităţilor române prin cadrul legislativ. Noi nu solicităm facilităţi speciale, ci un cadru legislativ stabil prin care să fie conservată capacitatea băncilor, în calitatea lor de Infrastructură Critică Naţională, de a rămâne solid capitalizate şi cu indicatori de lichiditate în acord cu reglementările naţionale şi internaţionale, pentru a evita afectarea stabilităţii financiare.”
    În anul 2020 sunt necesare măsuri proactive de creştere a creditării, ca parte a abordării strategice de relansare a mediului antreprenorial şi a economiei în general, pentru a susţine reluarea activităţii economice afectate de pandemie, susţine Sergiu Oprescu.
    „În acest sens, la nivelul ARB am propus înfiinţarea unui task force public-privat pentru elaborarea strategiei de creştere a intermedierii financiare, măcar pe perioada aceasta. Invităm autorităţile să testăm o strategie de criză pentru creşterea creditării şi revigorarea economică.”
    Criza COVID-19 a blocat economia impunând carantină, izolare la domiciliu sau internare pentru persoanele contaminate, precum şi diminuarea activităţii economice, care duce uneori chiar la închideri de firme şi la şomaj, tehnic sau total, punând şi clienţii persoane fizice sau companii care au credite la bănci în derulare în imposibilitatea obiectivă de a-şi achita ratele la împrumuturi. Deşi autorităţile au adoptat reglementări care permit clienţilor băncilor afectaţi de criza coronavirusului să-şi amâne ratele la credite cu până la 9 luni, până la sfârşitul anului 2020, dacă economia se redresează lent, debitorii pot avea dificultăţi cu plata creditelor şi în anii următori. Nu toate firmele vor rezista crizei COVID-19 şi cu toate precauţiile este încă dificil de anticipat care anume o vor face. Această analiză ţine atât de elementele particulare ale companiei respective, cât şi de creativitatea şi determinarea managementului, menţionează şeful ARB.
    În condiţiile crizei economice determinate de pandemia de COVID-19, rata creditelor neperformante ar putea să revină pe creştere. „În mod cert, rata expunerilor neperformante va creşte. În ultimii ani, acest indicator a avut o traiectorie descendentă, însă este posibil să asistăm la o inversare de trend pe fondul provocărilor care au tendinţa de a eroda gradual stabilitatea şi disciplina financiară.”
    În România rata creditelor neperformante a ajuns la un nivel aproape de nivelul mediu din UE, fiind de 3,98% în februarie 2020, faţă de 3% în iunie 2019 în UE.
    Deocamdată, pierderile crizei în rândul IMM-urilor par să fie reduse, judecând după răspunsul la întrebarea „După cât timp credeţi că veţi reveni la nivelul cifrei de afaceri anterior crizei”, dintr-o recentă anchetă în rândul IMM-urilor. Doar 7,5% dintre firme au avut un răspuns mai ezitant şi au indicat că ar reveni la valorile de dinainte de criză după mai mult de doi ani, spune Oprescu.
    În bilanţul băncilor există aproximativ 10% din companiile active din România, acestea fiind cele care au contractat credite bancare în prezent. Însă, principalul risc vine de la creditul comercial.
    La nivelul economiei, raportul creditul comercial versus creditul bancar este de 3:1, dacă ne uitam la creditul total pe companii, şi de aproape 10:1, dacă particularizăm la nivelul capitalului de lucru, atenţionează preşedintele ARB.
    „Acest lucru poate produce blocaje în economie, efectul fiind unul de domino în rândul celor care utilizează creditul comercial şi care poate afecta indirect şi restul companiilor.”
    În această perioadă ar trebui acordată o atenţie deosebită şi modificării cadrului legislativ privind insolvenţa persoanelor juridice.

    „Ar trebui să găsim acel punct de echilibru între creditori şi debitori în legislaţie care să integreze condiţionalităţile crizei actuale pentru a nu sufoca economia României cu un nou val al insolvenţelor.”


    Fiind un an cu stres financiar pentru mulţi, cererea pentru credite ar putea să scadă, mai puţin vizibil la sold din cauza moratoriumului de amânare a plăţii ratelor.
    Creditarea privată totală înregistra în primul trimestru din 2020 o creştere de 7,1%. Dar, din cauza efectelor crizei COVID-19, până la sfârşitul anului 2020 creditarea poate avea o scădere faţă de anul 2019, când s-a înregistrat o creştere medie a creditării de 7,6%.
    „Ne dorim ca această perioadă să fie cât mai scurtă. Precum s-a văzut înainte de izbucnirea crizei, creditul ipotecar a avut cea mai mică creştere în 2019 de când acest tip de credit se acordă (7,8% faţă de 2018, cifre exprimate în euro). Este această evoluţie conjuncturală sau un trend? Rămâne de văzut. În orice caz, în primul trimestru din 2020 creşterea pe acest segment a accelerat uşor (9% în martie 2020, faţă de martie 2019).”
    În opinia şefului ARB, programul Prima casă va trebui regândit şi direcţionat către cei care se pot califica la credit, dar îşi pierd curajul investiţional. Dobânda medie la creditele Prima casă este 4,44% pe an, iar dobânda medie la creditele ipotecare noi 5,35% pe an în martie 2020. „Este nevoie să stimulăm cererea în toate segmentele sociale eligibile prin măsuri bine ţintite care să ofere oportunităţi celor mai curajoşi să îşi asume investiţii.”


    Dobânzi mai mici şi mai multă volatilitate?
    Creditarea va fi preponderent în lei pentru retail şi un mix lei şi valută pentru corporaţii.
    Iar perioada dobânzilor mici, posibil mai mici decât în prezent, se va menţine în continuare, după cum anticipează şeful ARB.
    Volatilitatea este în mod evident o expresie a unei stări de incertitudine cu privire la viitor. Iar în condiţiile actuale, când toate evaluările se fac pe termen scurt, este normal să ne aşteptăm la o creştere a volatilităţii pe pieţele financiare locale şi internaţionale pentru 2020, mai spune Sergiu Oprescu.
    VIX, care este un indice ce exprimă volatilitatea pieţelor de capital, calculat în SUA, a înregistrat deja din a doua jumătate a lunii martie creşteri substanţiale, de la un nivel, să spunem, înainte de criză, de palier, până la un nivel de 6-7 ori mai mare decât cel de dinainte de criză. Ulterior, începând cu luna aprilie, VIX a înregistrat o evoluţie descendentă, iar acum tranzacţiile se situează în jurul unui nivel de două ori mai mare decât cel iniţial.
    Răspunsul băncilor centrale, de a mobiliza resurse financiare uriaşe în ţările dezvoltate şi în UE, va contribui la o posibilă tendinţă de scădere a dobânzilor de bază pe principalele valute. Acelaşi lucru este de aşteptat să se întâmple şi în România, susţine şeful ARB. „Nu este de altfel exclus ca dobânda de politică monetară să fie din nou redusă dacă inflaţia se va plasa în continuare aşa cum este de aşteptat pe un trend descendent. Iar intervenţiile anunţate de către Banca Naţională a României de cumpărare de titluri de stat pe piaţa secundară ar modera şi mai mult dobânzile pe termen lung.  Dobânzile mai reduse pot însă duce şi la deprecierea leului.”
    În încercarea de a reduce perioada de recuperare şi revenire a economiilor toate resursele disponibile vor fi folosite. În Europa nu numai politica monetară din zona euro rămâne neortodoxă, dar şi politicile fiscale naţionale au devenit neortodoxe. Renunţarea la clauzele Pactului de stabilitate şi creştere pentru prima oară în istorie (care limitau deficitul bugetar la 3% din PIB şi datoria publică la 60% din PIB) arată cât de dificilă este perioada pe care o traversăm. La noi, în premieră, banca centrală a anunţat pe 20 martie că va cumpăra titluri de stat de pe piaţa secundară. Tot atunci a anunţat şi că vor fi posibile reduceri ale rezervei minime obligatorii, aminteşte Sergiu Oprescu.
    „Ar fi bine să înţelegem, atât la nivel economic, cât mai ales la nivel politic, că în mijlocul acestor turbulenţe băncile sunt bărcile noastre de salvare. În majoritatea ţărilor s-a avut grijă să existe bărci de mari dimensiuni şi cu stabilitate mare, iar în altele, precum şi la noi, s-a umblat cu bormaşina şi s-au dat găuri prin toata carena prin tot felul de iniţiative legislative.  Populismul trecut, precum şi cel din prezent, reprezintă cel mai mare pericol pentru capacitatea băncilor de a asista economia în procesul de revenire la normal.”


    Consolidare a sistemului bancar… Şi digitalizare
    Şocurile din economie reprezintă un real „test de stres” pentru bănci, iar cine nu rezistă în ciuda pregătirilor impuse de reglementări trebuie să găsească capitalul necesar pe pieţele financiare locale sau internaţionale, făcând în acelaşi timp concesiile de preţ sau de acţionariat dorite de investitori, indiferent de mărime, anticipează şeful bancherilor. „Perioadele de criză au reprezentat însă întotdeauna bune oportunităţi de consolidare a sistemelor bancare şi nu văd de ce nu ar fi cazul şi în aceasta criză.
    Dacă privim însă din perspectiva necesarului de finanţare în economia naţională şi a gradului de incluziune financiară, România are nevoie de bănci pentru dezvoltarea economică. Într-un stat european unde gradul de intermediere financiară este de 3 ori mai redus faţă de media europeană, 25% versus 83%, reducerea capacitaţii de creditare este de fapt elementul de monitorizat, nu neapărat numărul băncilor care operează.”
    Criza a impus avansul digitalizării în toate sectoarele unde acest lucru a fost posibil, inclusiv în sistemul bancar. Pentru unele sectoare acest mod de lucru se va dovedi a fi doar o alternativă de avarie, iar pentru altele un mod de lucru normal. Băncile îşi vor ajusta modul de lucru în funcţie de cerere, este de părere preşedintele boardului ARB.
    „Cred însă că această criză prin natura ei, în special prin digitalizarea forţată a relaţiei cu clienţii, a adus o nouă dimensiune de economisire şi eficienţă în răspunsul sistemului bancar la nevoile clienţilor. Am convingerea că programele  de eficientizare a costului de intermediere financiară, mai ales prin canalul reprezentat de reţeaua de sucursale, sunt de abia la început.  Pe de altă parte, având în vedere dimensiunea mică de active bancare pe unitate şi nevoia de creştere a intermedierii financiare, se prea poate să asistăm la o creştere rapidă de cerere pe canalele digitale cu păstrarea amprentei actuale a canalului bancar reprezentat de reţeaua de sucursale. Această decizie însă va face parte din strategia de dezvoltare a fiecărei bănci pe viitor.” În România, penetrarea reţelei de unităţi bancare şi a numărului de ATM-uri se situează puţin peste media Uniunii Europene, potrivit datelor incluse într-un raport recent al Băncii Mondiale. Astfel, în anul 2019, România avea 4.018 unităţi bancare şi 10.531 ATM-uri la nivel naţional, care echivalează cu 26 de unităţi bancare şi 68 ATM-uri la 100.000 de adulţi. Această penetrare este comparabilă cu nivelul UE, de 25 sucursale şi 63 de ATM-uri la 100.000 de adulţi în 2017.
    Recesiune economică în vremuri de pandemie
    Evoluţia sistemului bancar este corelată şi cu mersul  economiei. Iar atunci când economia este în declin se resimte şi la nivelul băncilor.
    În 2020, conform estimărilor FMI, economia globală va cădea cu 3%, zona euro cu 7,5%, iar cei mai importanţi parteneri comerciali ai României, Germania cu 7% şi Italia cu 9,1%. În aceste condiţii, România nu poate evita căderea, crede şeful ARB.
    „Dar măsurile ample de susţinere a economiilor din UE împreună cu propriile măsuri luate la nivel naţional, estimate a reprezenta un procent important din PIB, vor susţine recuperarea.”
    În opinia lui Sergiu Oprescu, este dificil de anticipat dacă sub impactul COVID-19, evoluţia economiei României va avea o traiectorie în „V”, cu scăderea producţiei şi a investiţiilor, stagnarea temporară a afacerilor, acea fază de declin al activităţii economice temporară (recesiune), urmată de o revenire rapidă de amplitudine proporţională cu cea din faza de cădere, sau evoluţia economiei va fi în „U”, cu prelungirea perioadei de stagnare.


    „La momentul acesta, nu luăm în calcul un scenariu de criză în forma de «L», care presupune o cădere şi o rămânere pe palierul de cădere timp mai îndelungat. Criza financiară este un element probabil dacă modificările aduse cadrului legislativ în domeniul bancar de cele 8 legi/ proiecte de legi intră în vigoare. Este nevoie de responsabilizare pentru ca factura plătită de români să fie cât mai mică.”

    Această direcţie de responsabilizare trebuie arătată şi condusă în primul rând de clasa politică, pe baza consultării experţilor în economie, prin identificarea măsurilor pe care să le luăm.” Şeful ARB consideră că este un moment foarte potrivit pentru a se realiza, spre exemplu, un pact larg pe întreg spectrul politic pentru acţiuni economice ţintite spre evitarea unei eventuale reduceri a ratingului de ţară, fapt care ar accentua fundamental criza şi ar amâna revenirea.
    „Românii nu trebuie din nou expuşi la o criză economică severă. PIB-ul pe cap de locuitor în România în cifre absolute s-a situat în 2019 la nivelul de 11.500 euro, reprezentând 37% din media UE27 de 31.960 euro. România are al doilea cel mai ridicat nivel de sărăcie din Europa (32,5%), după Bulgaria (32,8%), cu 11 pp peste media UE (21,7%), suntem încă prea săraci ca să ne permitem măsuri populiste. De aceea cred că noi toţi, indiferent că suntem economişti, ingineri, jurnalişti, politicieni, sociologi etc., trebuie să contribuim conştient, consecvent şi apăsat la reducerea continuă a indicatorului populismului în ţara noastră.”

  • Când un algoritm ştie mai bine

    Un algoritm de machine learning oferă în primul rând avantajul procesului de învăţare constantă care dă rezultate mai precise cu fiecare informaţie nouă pe care o învaţă. În baza unor informaţii detaliate, un astfel de algoritm poate lua decizii importante într-un mod lipsit total de subiectivitate – o stare de fapt aproape necesară în mediul investiţional. La acelaşi lucru s-a gândit şi firma de consultanţă Atanasiu Stringer & Krause (ASK), atunci când a decis să lanseze platforma de investiţii şi fuziuni şi achiziţii M&A pentru
    start-up-uri denumită venturecapital.ML. Aceasta are menirea de a pune faţă în faţă start-up-uri cu mai multe tipuri de investitori, în vederea încheierii unei potenţiale tranzacţii.
     „Am lansat această platformă cu scopul de a veni în sprijinul start-up-urilor, dar şi al investitorilor interesaţi de Europa Centrală şi de Est, făcând procesul de finanţare mult mai simplu şi rapid, de ambele părţi. Platforma venturecapital.ML va funcţiona ca un ecosistem, în primă fază pentru investiţii (inclusiv co-investiţii ce ajută investitorii principali să completeze runda de finanţare) şi M&A (fuziuni şi achiziţii pentru perioada ulterioară creşterii când
    start-up-urile vor face exit). Apoi, plănuim să ne extindem şi cu posibilitatea creării de parteneriate între aceştia pentru a beneficia de avantajele unei comunităţi, dar şi a unui serviciu de Venture-Capital-as-a-Service (VCaaS) prin care companiile mari sau alte entităţi pot investi direct în start-up-uri prin intermediul platformei”, a explicat Bogdan Atanasiu, managing partner al firmei de consultanţă ASK. Astfel, ecosistemul pe care echipa ASK îl dezvoltă are la bază un algoritm de machine learning, care analizează istoricul de investiţii al tuturor investitorilor din platformă, cât şi specificul start-up-ului şi proiectul pe care acesta îl promite. Mai mult, platforma identifică dacă există o compatibilitate între cele două părţi care trece dincolo de segmentul financiar.
      „Întrucât reţeaua noastră de investitori la nivel global şi regional presupune deja peste 800 de fonduri de investiţii de tip venture capital/private equity, birouri de familie, HNWI (High-Net-Worth Individual – adică investitori persoane fizice) şi corporaţii, fiecare având diferite criterii, preferinţe şi propriul istoric în alegerea investiţiilor, am decis să utilizăm tehnologia de machine learning pentru stabilirea compatibilităţii dintre aceşti investitori şi start-up-uri pentru maximizarea cotei de reuşită, dar şi pentru a ne asigura că investitorii aleşi sunt cei potriviţi şi din alte motive în afară de cel al finanţării, precum mentoratul acordat ulterior, accesul la parteneriate, diferite beneficii şi multe altele”, a detaliat Atanasiu. ASK spune că venturecapital.ML nu se adresează doar start-up-urilor, ci doar foloseşte generic acest termen, întrucât platforma se adresează tuturor companiilor din Europa Centrală şi de Est care caută finanţare, începând de la proiectele mici aflate în etapa pre-seed, până la proiectele mai mari care caută finanţări de Seria A+, ce pot depăşi 20 de milioane de euro.

    Algoritmul nu oboseşte nici în criză
    Start-up-urile care intră în contact cu ASK pentru a fi primite în platformă sunt preselecţionate de consultanţii firmei. Printre criteriile pe care se face această selecţie se iau în calcul modelul de business şi scalabilitatea lui, sectorul în care activează, precum şi dimensiunea pieţei, respectiv cota de piaţă deţinută în prezent. În cazul afacerilor cu o vechime mai mare de un an, se analizează şi situaţia financiară, pe lângă experienţa echipei de management, rata de achiziţie a clienţilor sau parteneriatele de natură comercială ori tehnologică. „Practic, ne comportăm exact ca un fond de investiţii în ceea ce priveşte procesul preliminar de due diligence, având scopul de maximizare a şanselor de atragere a finanţării pentru start-up-urile selectate, ţintind o cotă de reuşită de peste 75%”, au explicat reprezentanţii ASK.
    Cu birouri în Bucureşti şi Praga, ASK lucrează cu start-up-uri, investitori şi corporaţii, oferind consultanţă pentru finanţări, dar şi servicii precum venture building, adică dezvoltarea de start-up-uri de la zero. Platforma reprezintă următorul pas natural în dezvoltarea companiei, întrucât aduce la un loc majoritatea clienţilor firmei. Platforma câştigă bani printr-un aşa-numit onorariu de succes, care reprezintă un procent din finanţarea atrasă. Platforma venturecapital.ML a primit deja aplicaţii de la peste 180 de companii din mai multe ţări, iar în prezent se află în negocieri cu o companie din Big 4 care vrea să o absoarbă.
     „Deja am primit aplicaţii de la peste 180 de companii din 9 ţări, cea mai ridicată rundă de finanţare fiind, momentan, de 7 milioane de euro în sectorul fintech. Anul acesta, estimăm un număr de 10 tranzacţii finalizate la nivelul Europei Centrale şi de Est, iar pentru anii următori ţintim o rată de creştere de la an la an de 50% datorită posibilităţii fuziunii prin absorbţie cu o companie din Big 4 interesată de platformă, negocierile fiind în derulare. Astfel, putem creşte mult mai repede având la dispoziţie infrastructura complexă a unui Big 4 în regiune”, a spus Bogdan Atanasiu. El a fost vicepreşedinte al fondului de investiţii NextGen Venture Partners din Washington, înfiinţând mai apoi companii precum Zeyhare Ventures – un venture builder prin care a operaţionalizat start-up-uri pentru corporaţii. După înfiinţarea ASK, venturecapital.ML a fost un proiect gândit de mult, dar care poate avea mai multă aplicabilitate acum, în contextul în care din ce în ce mai mulţi investitori din Asia şi din SUA se uită la regiunea Europei Centrale şi de Est.
     „Este un proiect gândit de mai mult timp, însă am considerat că acum este oportună lansarea deoarece situaţia actuală impune această necesitate pe piaţă, dar si pentru că tot mai multe fonduri de investiţii globale, în special din Statele Unite şi Asia, sunt interesate de oportunităţile de investiţii din Europa Centrală şi de Est, chiar şi într-o potenţială perioadă de criză, iar o astfel de platformă este cea mai simplă şi eficientă modalitate de a uniformiza accesul la finanţare equity şi la deal flow într-o regiune fragmentată ca aceasta”, a explicat Atanasiu.

  • Compania românească de închirieri de maşini Autonom a ajuns în 2019 la cele mai bune rezultate din istoria companiei. Ce spun fondatorii afacerii despre turbulenţele din 2020

    Autonom Services SA, cea mai extinsă reţea de mobilitate din România, a înregistrat venituri consolidate de aproximativ 339 milioane de lei, o creştere cu 35% faţă de 2018, EBITDA de 132 milioane lei (+ 57%) şi un profit net de 17,5 milioane lei (+ 7%). Tot anul trecut, compania a atras 20 de milioane de euro de la Bursa de Valori Bucureşti printr-o emisiune de obligaţiuni corporative, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.


    Rezultatele consolidate ale Autonom Services includ performanţa a două linii de afaceri majore – leasing operaţional şi închiriere pe termen scurt (rent-a-car), precum şi a altor servicii suplimentare oferite de Autonom. Creşterile semnificative ale rezultatelor întregului business al Autonom demonstrează potenţialul pieţei serviciilor de mobilitate din România şi din Europa Centrală şi de Est, care este momentan în curs de dezvoltare şi nu a atins încă maturitatea deplină.
    „Business-ul a înregistrat o creştere susţinută, culminând cu anul 2019 care a fost cel mai bun din istoria Autonom. Am reuşit să majorăm cota de piaţă fără să sacrificăm profitabilitatea pe termen lung şi să atragem clienţi şi servicii noi, dezvoltate organic şi prin parteneriate. 2020 ne va arăta dacă modelul nostru de afaceri bazat pe sustenabilitate, adaptabilitate şi flexibilitate va fi suficient de agil pentru a trece peste toate provocările aduse de această criză sanitară.” a declarat Dan Ştefan, coacţionar al grupului Autonom Internaţional, din care face parte Autonom Services.
    Linia de leasing operaţional, care a deservit 1.461 de clienţi în 2019 şi a operat o flotă de 7.118 de autovehicule, a înregistrat venituri consolidate de 159 milioane de lei; a rezultat astfel o creştere spectaculoasă – 48% faţă de rezultatul generat în 2018. Linia de afaceri, care ajută companiile să optimizeze costurile operaţionale prin externalizarea flotelor auto, a beneficiat de un interes crescut atât din partea companiilor cu flote mari, cât şi din partea companiilor antreprenoriale care operează doar câteva vehicule.
    Tot în 2019, compania a finalizat cu succes integrarea în grup a BT Operational Leasing şi a trecut printr-un proces de rebranding. Astfel, Autonom a încheiat anul trecut cu o imagine reînnoită, o structură de afaceri mai uşor de înţeles, o echipa mai puternică şi cu o relaţie solidă cu clienţii şi partenerii săi.
    Divizia de rent-a-car, care oferă o gamă variată de servicii de închiriere auto pe termen scurt şi mediu, de la minimum o zi şi până 12 luni, a crescut cu 14% faţă de anul 2018 şi a atins astfel venituri consolidate de aproximativ 66 milioane lei în 2019. Pe tot parcursul anului trecut, Autonom Rent-a-Car a operat o flotă de 2.034 de vehicule prin intermediul căreia a deservit clienţi în 44 de agenţii din 31 de oraşe din România. Peste 85% din cifra de afaceri rent-a-car a fost generată de persoane juridice, în timp ce gradul mediu de ocupare al flotei a fost de  80%.
    Ca linie de venituri suplimentare, Autonom comercializează în fiecare an – prin intermediul Autonom AutoRulate – maşini ajunse la sfârşitul perioadei de amortizare. În cursul anului 2019, compania a vândut 2.215 de vehicule din flota sa, pentru o sumă totală de 93,5 milioane de lei. 33% din autoturisme au fost vândute către persoane fizice.
    Reprezentanţii companiei declară că serviciile contractate pe termen lung, precum cele de leasing operaţional, contribuie cel mai mult la veniturile generate la nivel de grup. Acest lucru este cu atât mai important în contextul pandemiei de coronavirus, în care piaţa închirierilor auto este afectată de reducerea călătoriilor turistice şi a celor de afaceri, cu scăderi dramatice în toată lumea. Această restricţionare a călătoriilor va continua să aibă impact asupra liniei de închiriere pe termen scurt cât timp riscul răspândirii virusului este încă prezent. Cu toate acestea, Autonom continuă să îşi adapteze serviciile la dinamica actuala a pieţei.
    „Din fericire, aceasta nu este prima criză pentru Autonom. Am trecut foarte bine prin criza financiară din 2008-2011, la începutul căreia ne-am schimbat rapid modelul de business; mai mult, am crescut atunci cu peste 50% în fiecare an. De altfel, suntem optimişti în ceea ce priveşte viitorul Autonom – considerăm că suntem într-o poziţie foarte bună pentru a continua dezvoltarea accelerată, chiar şi în 2020” declarat Marius Ştefan, coacţionar şi fondator al grupului Autonom International.
    Mai mult, oficialii companiei spun că vor continua să investească până la 80% din bugetul propus, chiar şi în contextul unei crize economice majore, pentru a întări business-ul şi a-i asigura astfel stabilitatea.

     

  • Tranzacţiile crizei: Gigantul Amazon vrea să cumpere una dintre cele mai cunoscute companii din industria de film

    Acţiunile gigantului din industria filmului AMC Entertainment au crescut cu 31% înainte de începerea şedinţei de tranzacţionare pe bursa din New York, după ce Daily Mail a scris că gigantul de comerţ online Amazon este interesat de o potenţială preluare a AMC.

    Conform Market Watch, Amazon şi-a exprimat interesul pentru preluarea lanţului de cinematografe, fiind în discuţii cu AMC, compania-mamă a Odeon Cinemas. Nu este clar până acum dacă negocierile sunt în curs sau dacă cele două părţi au ajuns la un acord.

    Capitalizarea de piaţă a AMC se ridica vineri la ora închiderii la 427,4 milioane de dolari, compania înregistrând o scădere de 43% pe bursă de la începutul anului, întrucât restricţiile impuse pentru limitarea răspândirii virusului au afectat industria cinematografelor.

    În acelaşi timp, acţiunile Amazon au crescut cu 28,8% de la începutul anului, în timp ce indicele S&P 500 a înregistrat un declin de 9,3%.

  • evoMAG aniversează 15 ani şi creşte cu 40% capacitatea depozitului

    Odată cu aniversarea a 15 ani de activitate în piaţa locală, evoMAG creşte cu 40% capacitatea depozitului, într-un proces de extindere pe verticală. Decizia a fost luată pe fondul majorării vânzărilor din ultimele două luni şi a fost posibilă ca urmare a unei investiţii anterioare, de 50.000 de euro, în sistemul de tip WMS.

    „Situaţia actuală ne reconfirmă că suntem în industria care trebuie şi că astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să luăm decizii mai rapid, să analizăm mai bine datele, să înţelegem mai bine comportamentul şi nevoile clienţilor. Suntem în acelaşi domeniu de 15 ani. În tot acest timp, singurul lucru care a rămas la fel este că, online, clienţii pot adăuga produse în coş. În rest, totul s-a schimbat: tehnologiile folosite, partea operaţională, înţelegerea clientului, nevoile acestora, modalităţile de plată, serviciile oferite etc. Acum 15 ani era tabu să cumperi online – acum e o normalitate. Mai ales în condiţiile actuale, când, de la începutul anului, industria de eCommerce a crescut cu 25%”, spune Mihai Pătraşcu, CEO evoMAG.

    Numărul comenzilor evoMAG a crescut, în ultimele 2 luni, cu peste 35%, pe fondul cererii mai mari şi a schimbării comportamentului de consum al clienţilor. „Luna trecută, din totalul comenzilor, 40% au aparţinut clienţilor noi, aflaţi astfel la prima comandă pe evoMAG.ro. A crescut mult numărul clienţilor persoane fizice, iar decizia de cumpărare a fost luată mult mai rapid. A crescut conversia cu 30 – 40%, ajungând la 1,5%. Clienţii au făcut mai multe plăţi online, cu cardul, 60% dintre comenzi fiind plătite în acest fel”, mai spune Mihai Pătraşcu, menţionând că, în general, oamenii cu căutat furnizori cu experienţă, cu branduri puternice în piaţă şi au ales jucătorii mai cunoscuţi.

    Pe lângă cererea în creştere din ultimele două luni, viteza de implementare a deciziilor a contribuit la majorarea vânzărilor evoMAG, angajaţii companiei reuşind ca, într-o singură zi, să facă tranziţia de la desfăşurarea activităţii la birou, la cea în regim home office, iar evoMAG să fie în tot acest timp 100% operaţional.

    „Ne-a fost uşor să ne adaptăm, pentru că aveam deja implementate astfel de proceduri, de lucru de acasă. Diferenţa a făcut-o faptul că avem un centru de date şi că am putut analiza datele săptămânal, ca să ne putem da seama care este următorul trend şi să ajustăm ofertele şi produsele în consecinţă. Spre exemplu, în prima săptămână de la instaurarea stării de urgenţă, a existat nevoia de a lucra de acasă, apoi de a găti acasă şi de a face sport indoor, tendinţe care s-au regăsit în cererea pentru diferite categorii de produse. Prelungirea stării de urgenţă a generat nevoia de a lucra tot mai mult acasă, clienţii cumpărând scaune de birou ergonomice, laptopuri, imprimante, televizoare mai mari, webcam-uri, tablete etc. Am analizat toate aceste lucruri şi ne-am putut adapta astfel la cerinţele clienţilor”, mai spune Mihai Pătraşcu.

    Pentru a marca 15 ani de activitate, evoMAG desfăşoară o campanie aniversară, cu reduceri la mii de produse şi reduceri ce ajung până la 65%.

  • O generaţie pierdută? Câţi dintre micii antreprenori loviţi de această criză vor avea puterea să o ia de la capăt?

    Conform unui barometru realizat de SmartBill în aprilie, cifra de afaceri a acestor firme a scăzut cu 25% faţă de martie, iar rezultatele vor fi şi mai proaste în mai şi în lunile următoare, pe măsură ce se va instala criza, iar rezervele de bani ale fiecăruia se vor reduce semnificativ.
    De asemenea, primele date oficiale indică faptul că microîntreprinderile şi întreprinderile mici au trimis cei mai mulţi oameni în şomaj tehnic, respectiv 520.000 dintr-un total de 950.000 de contracte de muncă suspendate. Companiile mari au trimis în şomaj tehnic numai 238.000 de angajaţi, iar companiile mijlocii 184.000.
    Conform datelor analiştilor, microîntreprinderile şi companiile mici vor pierde între 300.000 şi 500.000 de locuri de muncă.
    Cele mai multe afaceri mici şi mijlocii trăiesc din câţiva clienţi, este de ajuns ca unul să moară şi tot businessul se dă peste cap, produsele şi serviciile oferite nu sunt unice şi poţi trăi fără ele o perioadă de timp (marketing, publicitate, consultanţă, HR, IT etc.), sunt pe ultimele poziţii într-un lanţ al puterii de negociere fie cu cei de la care au de încasat bani, fie cu creditorii.
    Acum câţiva ani, când piaţa a început să-şi revină după criza din 2008-2009-2010, mulţi corporatişti şi-au lăsat joburile de la multinaţionale, unde salariile intrau la timp şi chiar creşteau, pentru a intra într-o junglă a afacerilor, unde regulile, contractele, negocierile, plăţile sunt ceva relativ.
    Ei voiau să scape din chingile birocraţiei corporatiste, unde posibilitatea unor joburi mai bune pe verticală, nu pe orizontală, era extrem de mică şi plafonată la un anumit nivel, pentru a câştiga mai puţin la început, dar cu speranţa că din businessul lor vor reuşi să dea lovitura şi să devină rentieri, astfel încât să le intre banii în cont în timp ce se plimbă prin lume.
    În 2008, cel mai bun an înainte să vină criza anterioară, în România erau înregistrate 601.000 de mici companii, cu afaceri de 123 de miliarde de lei şi cu un profit net de 12 miliarde de lei. Toate aceste businessuri aveau o pondere de 11% în cifra de afaceri totală din economie şi 20% din profitul net.
    Aici trebuie să precizăm că între 180.000 şi 200.000 de microîntreprinderi raportează anual o cifră de afaceri zero.
    Toate aceste date au fost calculate de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.
    În 2009, în primul an de criză, numărul de microîntreprinderi a scăzut la 577.000, cifra de afaceri s-a redus la 118 miliarde de lei, cu un profit de 9,7 miliarde de lei.
    Cel mai prost an a fost în 2010, când numărul de microîntreprinderi a scăzut la 560.000, cu afaceri de
    114 miliarde de lei şi un profit de 8,6 miliarde de lei.
    Din 2010 economia a început să-şi revină, iar businessurile au revenit la viaţă.
    În 2018 numărul de microîntreprinderi a crescut la 676.000, deci cu 100.000 peste 2010, raportând afaceri de 186 de miliarde de lei, reprezentând 11,9% din piaţă şi, atenţie, cu un profit net de 37 de miliarde de lei, reprezentând 29% din totalul câştigului net din economie.
    Post-mortem, rezultatele pe 2019 vor arăta mult mai bine, trebuie să le punem în ramă, cu peste 700.000 de microîntreprinderi, cu afaceri de peste 200 de miliarde de lei şi un profit net de peste 40 de miliarde de lei.
    Dar acum a venit această criză care va mătura multe afaceri, pe care antreprenorii nu vor avea bani să le susţină, nu vor avea piaţă de desfacere pentru ceea ce produc sau livrează şi, mai mult decât atât, nu vor avea o perspectivă.
    În programul IMM Invest, prin care statul pune la dispoziţie garanţii de 15 miliarde de lei, peste
    3 miliarde de euro, cele mai multe cereri au fost depuse de microîntreprinderi, 71%. Dar, din primele date, din cererile depuse, 8 au fost acceptate de bănci pentru finanţare, iar 15 au fost respinse. Dacă extrapolăm datele, probabil că doar o treime din cererile depuse de microîntreprinderi vor primi în final finanţare bancară cu garanţia statului.
    Această criză, care va dura între 3 şi 5 ani, va naşte foarte multe întrebări: una dintre ele este dacă antreprenorii din spatele microîntreprinderilor, dar şi cei mici şi mijlocii, vor mai avea putere, energie, determinare şi dorinţă de a merge mai departe, de a încerca să iasă din această criză, de a-şi mai pune propriii bani în joc, gândindu-se că s-ar putea să-i piardă de tot.
    Eu sper că nu vom avea o generaţie pierdută de antreprenori şi fiecare va găsi resurse umane şi financiare pentru a încerca să reziste astfel încât să nu urască capitalismul, globalizarea, deschiderea economiei, Uniunea Europeană şi până la urmă tot sistemul în care trăim. 

  • Lucia Costea, CEO, Secom: „Stabiliţi principiile care vă ghidează şi nu vă abateţi de la ele”

    „În ultimii trei ani sunt mândră că am reuşit să continuăm dezvoltarea sustenabilă a companiei Secom, realizare ce se traduce printr-o creştere anuală constantă cu două cifre a vânzărilor, prin extinderea portofoliului cu produse inovatoare din segmentul suplimente, dar şi cosmetice naturale şi ceaiuri premium, dezvoltarea reţelei proprii de retail – care a ajuns în prezent la 14 magazine – şi, nu în ultimul rând, creşterea echipei”, descrie Lucia Costea evoluţia businessului de suplimente alimentare pe care l-a dezvoltat împreună cu soţul său. Din punctul de vedere al antreprenoarei, în acest moment în România oricine, bărbat sau femeie, care crede în sine, care este hotărât şi perseverent poate avea o carieră de succes, în orice domeniu: „Cred că mulţi dintre factorii care susţin succesul fiecăruia sunt învăţaţi şi nu înnăscuţi. Creştem în fiecare zi ca oameni, acceptând provocările mediului, învăţând lucruri noi, experimentăm adaptând practici pe care le observăm la cei din jurul nostru, indiferent că vorbim de persoane de sex feminin sau masculin”. Echilibrul între carieră şi viaţa personală este un obiectiv pentru Lucia Costea, pentru care spune că face eforturi în mod constant şi conştient şi pe care reuşeşte deseori să îl atingă: „În primii ani în care am pus bazele businessului Secom, am pus viaţa personală în plan secund. În timp însă, am reuşit să construiesc o echipă de încredere pe care să mă pot baza şi, astfel, mi-am recăpătat echilibrul, pe care mă străduiesc să îl păstrez şi astăzi”.

     

    Profilul LUCIEI COSTEA a apărut în catalogul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, a cărui varianta digitală o puteţi răsfoi aici.

  • Cum se aşteaptă să zboare cei mai mari operatori din Europa în perioada următoare. Semnalele acestora nu sunt foarte optimiste

    Proprietarul Bristish Airways, IAG, plănuieşte să opereze la 45% din capacitate între iulie şi septembrie, în timp ce Air France-KLM şi-a fixat un obiectiv de doar 20%, potrivit unui articol al publicaţiei internaţionale Forbes, axat pe aşteptările a câţiva dintre operatorii europeni de zbor pentru perioada următoare.


    „Planul nostru este să operăm la relativ acelaşi nivel cu al competitorilor noştri”, a spus CEO-ul grupului Air France-KLM, Benjamin Smith, într-o discuţie cu investitorii, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes.

    CEO-ul IAG, Willie Walsh, a vorbit despre planurile de operare ale competitorului: „Nu cred că asta va fi la un milion de mile depărtare de ceea ce vom face cu toţii.”

    Lufthansa plănuieşte să opereze cu aeronave de 160 de pasageri în iunie, iar acestea reprezintă 21% din flota deţinută de grupul german.
    Capacitatea ar putea fi mai scăzută pe măsură ce operatorii se concentrează pe zborurile short-haul şi nu pe călătoriile intercontinentale.
    Lufthansa a declarat că va reveni cu mai multe informaţii.

    Zborurile în Europa „îşi vor reveni astfel mai repede decât cele de lung curier”, a declarat Smith.
    „Nu vedem ca toate pieţele noastre importante să aibă graniţele deschise la fel de rapid precum se va întâmpla în interiorul Europei.”

    Operatorul low-cost Ryanair plănuieşte să opereze la 50% din capacitate, în timp ce EasyJet nu a oferit indicii în direcţia planurilor de operare.

    În cel de-al patrulea trimestru al anului, IAG şi Air France-KLM speră să opereze la 60-70% din capacitate.
    Iar în ceea ce priveşte anul viitor, Air France-KLM se aşteaptă la o capacitate care să nu depăşească mai mult de 80% decât perioada de dinainte de coronavirus.

     

  • Tatian Diaconu, CEO Ceetrus Romania, divizia imobiliară a Auchan: Singura formulă economică cu şanse mai mari de reuşită în retail este împărţirea pierderilor între actorii implicaţi. Despre profit nu poate fi vorba în perioada următoare

    Daca nu acum, atunci cand? Daca nu impreuna cu voi, atunci cu cine? Daca nu pentru centre comerciale pline cu clienti sanatosi si zambitori , atunci pentru ce?

    Retailul romanesc este inca tanar, fragil, foarte slab capitalizat si bazat inca  in numar mare pe micul comerciant local. Romania numara astazi circa 200 de branduri internationale ce isi desfasoara activitatea in mod direct ca filiale ale firmelor mama sau prin francize si alte forme de parteneriat . La acestea se adauga circa 50 de branduri romanesti ce si-au dovedit calitatea comerciala in ultimii 10 ani, care au crescut atat ca dimesiune a busines-ului cat si ca nivel de serviciu adresat clientului. Acest panel este completat de cateva mii de magazine la nivel national, cu un comert local, cu un singur punct de vanzare si de cele mai multe ori un model de business familial.

    Evolutia retailului incepand cu anul 2000 s-a produs in principal pe axa centrelor comerciale in detrimentul comertului stradal, foarte puternic afectat de lipsa unor strategii clare, a unui cadru legislativ si uneori a unei urbanizari haotice care nu a tinut cont de nevoile de baza ale clientilor.

    Astfel, in ultimii 20 de ani am dansat in doi, intr-o relatie aproape ombilicala, retaileri si investitori in centre comerciale. De 20 de ani IMPREUNA, mai mereu intr-un raport de forta, cu puterea cand de-o parte cand de cealalta. Deseori ne-am situat de parti diferite ale baricadei, de prea putine ori ne-am manifestat ca PARTENERI, desi pare abordarea cea mai logica.

    Ne pierdem in aceste zile tocmai luxul acestei harjoane vechi de 20 de ani, pe alocuri copilareasca, de multe ori adolescentina dar mai mereu serioasa! Serioasa pentru ca RETAILUL in Romania ca si in celelalte tari este unul dintre cei mai mari angajatori, serioasa pentru ca retailul este construit pe un spirit antreprenorial, cu riscuri financiare mari, cu nopti nedormite, cu privirea spre statia meteorologica si cu multiple necunoscute, oricat de experimentati am crede ca suntem.

    Ne uitam cu speranta spre redeschiderea centrelor comerciale, straniu amestec de speranta si ingrijorare, cu mutiple semne de intrebare:

    • Cum vor reactiona clientii nostri la pericolul sanitar inca prezent si probabil pentru o perioada indelungata? Vor da ei buluc in centrele comerciale ignorand complet riscurile?
    • Cum vor reactiona angajatii fiecarui comerciant la ideea de a reveni la serviciu, asumand riscuri implicit mai mari comparativ cu activitatea de acasa?
    • Cum ne vom regasi partenerii nostri comercianti, care va fi capacitatea lor de finantare a activitatii dupa mai bine de doua luni de pauza si costuri acumulate?
    • Cum se vor redeschide activitatile de retail sezoniere care au inchis cu stocul de iarna, foarte probabil ca geaca de puf de pinguin sa se vanda greu in iunie-iulie?
    • Cat de afectat este lantul trofic concept-productie-distributie si cand va fi el readus la echilibru ?
    • Cat costa masurile de protectie sanitara si compensatorii si mai ales cum le vom suporta?

    In mod sigur fiecare dintre voi poate adauga intrebari la acesta lista non exhaustiva!

    NIMENI nu are raspunsurile, impactul asupra retailului a fost unul neasteptat, brutal si cu efecte inca greu de masurat. Riscurile sunt foarte mari in aceasta ecuatie cu multiple necunoscute.

    Ma intreba ieri cineva care sunt scenariile? Raspunsul meu este acelasi: avem un singur SCENARIU! El se bazeaza pe PARTENARIAT, SOLIDARITATE si COLABORARE.

    Ne-am pierdut luxul harjoanei din curtea scolii, sa lasam loc unei relatii adulte.

    Retailul de maine inseamna in primul rand sa trecem IMPREUNA aceasta perioada de tranzitie. Singura formula economica cu sanse mai mari de reusita este impartirea pierderilor intre actorii implicati in Retail…despre profit nu poate fi vorba in perioada imediat urmatoare.

    Singura formula inteligenta este DIALOGUL, abordarea matematica dincolo de emotia care pe alocuri ne-a coplesit pe toti.

    PROPUNEREA retailului de tranzitie este abordarea chiriei si a celorlalte cheltuieli prin prisma ratei de efort maximale pe fiecare segment de retail, pentru o perioada determinata pana la 31 decembrie 2020. Aceasta abordare nu acorda garantii si prezinta riscuri pentru fiecare parte. Investitorul isi vede recuperarea investitiei incerta, banca are dificultate in a evalua patrimoniul imobiliar, comerciantul va avea de gestionat alte cheltuieli, cu speranta ca plata chiriei chiar si procentuale il va gasi in viata… Aceasta abordare doar ne permite sa masuram zi de zi, sa invatam, sa ne transformam business-urile si sa ramanem modesti in fata unui munte de necunoscute.

    Stiu insa ca IMPREUNA putem, cunosc o buna parte dintre antreprenorii din retail, energia si forta lor, stiu ca bancile au inteles ca sunt parte a acestui joc,  cunosc calitatea si forta unor branduri si mai ales am vazut in aceasta perioada acte de adevarat eroism din partea unor colegi de breasla care au asigurat serviciul minim national in comertul alimentar, farmacii si alte activitati de stricta necesitate. Ei sunt exemplul perfect care ne arata ca retailul stie sa reactioneze, sa se reinventeze, sa se digitalizeze chiar in mod accelerat.

    MAINE in retail va fi altfel! Haideti sa construim IMPREUNA acest MAINE, acceptand SOLIDAR acest AZI plin de incertitudine.

  • Ce se întâmplă în perioada izolării cu cel mai mare lanţ românesc de săli de sport. Pornit în urmă cu opt ani, businessul era în plină ascensiune când a izbucnit pandemia

    O suprafaţă totală de 9.500 de metri pătraţi şi o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro are reţeaua de centre de fitness Stay Fit Gym, cel mai mare lanţ autohton de profil din România. Pornit în urmă cu opt ani, businessul era în plin proces de expansiune la momentul izbucnirii pandemiei de COVID-19. Cu toate că aceasta a pus momentan „pe hold” industria locală de health & fitness, antrenamentele nu s-au anulat, ci doar s-au mutat în online.

    „Pentru mine, antreprenoriatul a fost întotdeauna scopul, încă de adolescent mă vedeam construindu-mi propria afacere, deşi recunosc că nu ştiam, pe atunci, ce presupune şi de câtă implicare este nevoie. La vârsta de 25 de ani l-am întâlnit pe Marius Preodişteanu, care tocmai deschisese primul său centru de fitness sub brandul Stay Fit Gym. Îmi plăcea încă din liceu ideea unui centru de fitness, iar apariţia lui Marius, care demarase deja un astfel de proiect, m-a făcut să cred că e momentul oportun pentru a-mi pune ideile în acţiune. Am avut o chimie profesională foarte bună, aşa că nu ne-a luat mult să descoperim că avem viziuni asemănătoare şi că dorim să demarăm un proiect comun. Astfel, am pus bazele reţelei de centre de fitness Stay Fit Gym”, povesteşte Alexandru Lascăr, coproprietar al Stay Fit Gym.
    Prima unitate a lanţului de săli de sport, Stay Fit Titulescu, a fost deschisă în 2012, cu o investiţie totală de 110.000 de euro, fiind modernizată complet în urmă cu 2 ani. „Parteneriatul cu Marius Preodişteanu a început în 2013, când am deschis al doilea centru Stay Fit Gym, perioadă care a marcat şi momentul în care am decis să mă dedic total antreprenoriatului şi am renunţat la job. Prima investiţie făcută a fost de aproximativ 40.000 de euro, pe care i-am folosit pentru amenajarea propriu-zisă, aparatele fiind luate în leasing de la furnizor. Contribuţia mea de atunci, în valoare de 20.000 de euro, a fost reprezentată de surse proprii – banii pe care reuşisem să îi strâng în doi ani de muncă, precum şi un ajutor financiar, primit de la fratele meu. De altfel, el s-a întors din Belgia în anul 2017 şi s-a alăturat afacerii, în calitate de acţionar”, spune Lascăr. Pe vremea aceea, erau amândoi la început, atât în zona de wellness, cât şi în antreprenoriat, motiv pentru care a trebuit să muncească mult, pentru a compensa lipsa de cunoştinţe. „Pe de o parte, faptul că am început de la acelaşi nivel ne-a apropiat şi ne-a ajutat să creştem împreună, pe baza, bineînţeles, a unor inevitabile greşeli, pe care le-am făcut fiecare dintre noi. Consider însă că am dezvoltat un model de afaceri puternic, pe care continuăm să îl îmbogăţim încontinuu.”
    A urmat deschiderea unităţilor din Teiul Doamnei şi Pantelimon, modernizate complet în 2018, respectiv 2019 (investiţia totală în deschidere şi modernizare ajungând la 120.000, respectiv 140.000 de euro), Stay Fit City Offices (270.000 de euro, vândută grupului World Class în 2018), Vitan (280.000 de euro), Cocor (310.000 de euro), Liberty (prin achiziţionarea şi modernizarea completă a fostului club Happy Gym, cu o investiţie de 100.000 de euro) şi Stay Fit Iride (330.000 de euro). „Stay Fit Iride va fi cel mai nou centru al nostru, fiind amplasat în complexul Iride Business Center din zona Pipera – Dimitrie Pompeiu. În planul iniţial pe 2020, mai era inclusă cel puţin o deschidere. Momentan am suspendat noi inaugurări, în afară de Stay Fit Iride pentru 2020, până la clarificarea situaţiei.” În prezent, suprafaţa totală a celor şapte săli din reţeaua Stay Fit Gym, incluzând şi centrul Stay Fit Iride, care urmează să fie deschis, însumează aproximativ 9.500 de metri pătraţi. În plus, anul trecut antreprenorii au lansat şi o aplicaţie proprie, care a ajuns în momentul de faţă la peste 3.000 de utilizatori. Dacă în urmă cu şase ani, deschiderea primului centru Stay Fit Gym s-a făcut cu cinci angajaţi, doi dintre ei fiind şi acum în echipa companiei, în momentul acesta reţeaua numără aproximativ 50 de angajaţi proprii şi peste 60 de colaboratori. Odată cu măsurile luate de autorităţi pe fondul pandemiei de COVID-19, compania a decis să păstreze integral echipa, toţi angajaţii fiind trimişi în şomaj tehnic. „Una dintre priorităţile noastre este să îi păstrăm şi după deschidere. Ştim că doar cu o echipă dedicată ne vom putea reveni.”
    În 2019, Stay Fit Gym a înregistrat o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 1,6 milioane de euro, profitul fiind reinvestit constant în achiziţia şi dezvoltarea noilor centre, deoarece busniessul este „într-o perioadă de dezvoltare”. Creşterea pe care reprezentanţii companiei o estimaseră pentru 2020 era de aproximativ 15% în dreptul fiecărui centru, dublată de o cifră consolidată totală de aproximativ 30%, prin deschiderea noului centru Stay Fit Iride. „Situaţia actuală, generată de COVID-19, ne face foarte grea estimarea pentru 2020, nefiind clar când vom putea începe activitatea şi care va fi comportamentul de consum. Astfel, obiectivul nostru este ca, până la sfârşitul anului 2020, începutul anului 2021, să revenim la parametri mai buni şi la un nivel de încasări în linie cu perioada anterioară. Succesul va depinde şi de înţelegerea proprietarilor clădirilor în care ne desfăşurăm activitatea.”
    Fiind printre primele afaceri închise de către guvern, activitatea unităţilor Stay Fit Gym a fost sistată încă din perioada incipientă a crizei. „Măsurile pe care le-am luat înainte de închidere au fost predominant legate de procedurile de igienă şi dezinfectare. Ţinând cont, însă, că vorbim despre centre de fitness, în care aceste norme sunt extrem de importante independent de contextul pandemic, noile măsuri nu au avut un impact major în activitatea noastră”, notează Lascăr.
    Ulterior, după închidere, compania a continuat să le ofere clienţilor şi publicului larg opţiunea de a face mişcare. Astfel, pe pagina de Facebook a sălilor sunt transmise zilnic clase online, disponibile gratuit, iar clienţii fideli pasionaţi de spinning şi-au putut lua acasă una dintre bicicletele staţionare Stay Fit Gym, fără niciun cost, în baza unui proces verbal de predare-primire şi a regulei „primul venit, primul servit”.
    „Continuăm aşadar să ne aratăm angajamentul pentru comunitatea noastră şi să încurajăm oamenii să facă sport. Mişcarea este extrem de importantă acum, pentru sănătatea fizică, dar şi pentru cea emoţională.” În acest moment, antreprenorii studiază toate măsurile propuse de ţările care au repornit timid activitatea şi planurile de redeschidere din ţările membre ale UE. De asemenea, spun ei, împreună cu comunitatea proprietarilor din industrie lucrează activ la un program de măsuri inspirate din  Germania, Belgia, SUA şi încearcă să uniformizeze un set de reguli, pe care să le prezinte guvernului. „Sperăm să venim în sprijinul guvernului în mod proactiv pentru a putea trece mai bine de această perioadă. Primele luni de la restartarea activităţii vor fi foarte mult marcate de pandemie, oamenii fiind obligaţi să poarte măşti, să acorde o atenţie mai mare detaliilor de igienă, atât personală, cât şi a sălilor. Vom reconfigura parţial planul centrelor astfel încât să menţinem o distanţare socială cât mai corectă. Probabil pentru început se va limita şi numărul clienţilor aflaţi în acelaşi timp în centre, pentru a reduce riscurile. În timp, ne vom obişnui cu toţii cu anumite măsuri de igienă sporită şi chiar cu o anumită distanţare socială, făcând parte din normalitatea curentă”, enumeră Lascăr câteva dintre măsurile care vor fi impuse după repornirea businessului. În plus, la sfârşitul lunii martie, reprezentanţii businessului au anunţat că, pe durata stării de urgenţă, cât timp cât sălile rămân închise, în cazul atingerii unui nivel foarte mare al populaţiei infectate pot pune la dispoziţia autorităţilor spaţiile companiei pentru a fi utilizate le diferite necesităţi, de pildă pentru triaj sau carantină, acestea fiind dotate cu utilităţi precum duşuri, vestiare şi mobilier, pentru a contribui în acest fel la limitarea aglomerării altor instituţii.
    În general, media lunară de abonaţi proprii ai companiei este între 4.500 şi 6.500, în funcţie de perioada anului, acestei valori adaugându-i-se persoanele care vin prin parteneri precum 7card, Fitpass, Fitio, şi care reprezintă, lunar, undeva la 1.500-2.000 de clienţi. „Avem o bază de abonaţi destul de variată, care include tipuri diferite de clienţi, uniţi de pasiunea pentru sport. Obiectivul nostru, încă de la început, a fost să transformăm mişcarea fizică, în toate formele ei – indiferent că vorbim de clase cu diferite niveluri de intensitate sau de antrenamentele individuale, cu sau fără greutăţi –, în ceva accesibil şi plăcut, aşa că am creat locuri primitoare, pline de energie, cu o politică de preţ medie.”
    Deoarece, la început, mulţi dintre noi se confruntă cu o formă de anxietate când vine vorba de mersul la sală, „pentru că ni se pare că locul nostru nu e acolo, că nu lucrăm corect, că nu depunem destul de efort”, Lascăr spune că misiunea companiei este ca, prin intermediul echipei sale de antrenori, să îi ajute pe clienţi să depăşească aceste limite autoimpuse şi nesiguranţe şi să devină tot mai buni şi pasionaţi. „Prin urmare, în sălile noastre, veţi vedea atât persoane tinere, la început de drum, care abia descoperă sportul, cât şi persoane mature, care practică o formă de mişcare pentru a se menţine sănătoase, dar şi abonaţi cu experienţă, disciplinaţi, pentru care fitnessul este o parte importantă din activitatea lor zilnică. În acest context, şi profilul socio-profesional al celor ce ne trec pragul diferă – putem vorbi atât despre persoane cu venituri medii, cât şi despre middle şi top management din zona corporate.”
    Pe zona de fitness, cele mai active luni vin odată cu începutul anului, ianuarie-aprilie acoperind aproape 50 – 60% din cifra de afaceri anuală a companiei. În ceea ce priveşte zilele cu cele mai multe check-in-uri, „în centrele noastre de fitness sunt corelate cu ambiţia oamenilor de a începe săptămâna în forţă, aşa că lunea este ziua preferată a clienţilor”. 
    Serviciile oferite de Stay Fit Gym se încadrează în piaţa „value”, preţurile fiind la nivel mediu, spune Lascăr. Un abonament lunar full club costă 190 de lei, iar un abonament full fitness, fără acces la antrenamentele de grup, costă 180 de lei. Clienţii fideli beneficiază de anumite discounturi şi facilităţi. Pachetele Full Fitness reprezintă 65-70% dintre vânzările reţelei. Acestea oferă acces la toate facilităţile cluburilor (vestiare, saună, zonă cardio, zonă fitness, zonă functional training), cu excepţia antrenamentelor de grup. Totuşi, apetitul clienţilor pentru clasele de grup este în creştere în ultimii doi ani, remarcă Alexandru Lascăr, procentul celor care optează pentru ele ajungând de la 15 la 30%. 
    „Provocarea cea mai mare cu care ne confruntăm este aceea de a pune sportul pe agenda consumatorului român”, spune antreprenorul. România s-a confruntat cu cele mai mici procente de populaţie activă din UE, iar în urmă cu şase ani diferenţele dintre ţara noastră şi ţările din vest păreau insurmontabile, adaugă el. „Pe atunci, procentul populaţiei plătitoare de abonamente de fitness în România era sub 1%, faţă de ţări precum Germania, Spania, Suedia sau Danemarca, unde statisticile arătau 8-20%. În timp, lucrurile au evoluat, Bucureştiul a fost oraşul care a crescut disproporţionat faţă de restul ţării. În ultimii ani, oraşe precum Cluj, Timişoara, Oradea, Iaşi, Craiova au simţit de asemenea creşteri.”
    Principalul competitor al companiei este liderul pieţei de fitness, lanţul de centre World Class România, spune Lascăr. „În afară de acesta, mai există centre de fitness cu unul sau două puncte de lucru, care reprezintă concurenţa în anumite zone ale oraşului.”
    În comparaţie cu alte state europene, România încă se situează pe ultimele locuri în UE la numărul persoanelor active şi pe primele locuri atât la obezitate, cât şi la decesele datorate bolilor cardiovasculare, aminteşte Lascăr. „În acest moment, conform cifrelor pieţei, procentul plătitorilor de abonament în România nu depăşeşte 3 – 4% din populaţie, în Bucureşti el fiind, însă, mai mare, spre 6 – 8%, în funcţie de sezon. Suntem încă foarte departe de ţările din vest, precum Belgia, Olanda, Germania, unde media ţării depăşeşte 10%, sau de cele scandinave, unde 20% din populaţie are un abonament la sală.” Încheind totuşi într-o notă optimistă, el spune că facem, însă, progrese constante şi probabil că în următorii cinci ani ne vom apropia de nivelul pieţelor din vest.