Tag: cote

  • Scad taxele!! TVA de 5% pentru mai multe categorii. Vedeţi cine trebuie să plătească mai puţin

    „Numărul turiştilor cazaţi în luna august 2018 a fost cu aproape 10% mai mare faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Luăm astăzi încă o decizie importantă pentru sprijinirea acestui sector: reducerea cotei TVA la 5% pentru cazare, servicii de restaurant şi catering, dar şi pentru utilizarea facilităţilor sportive, parcurilor de distracţii şi recreative. România va avea, astfel, cea mai redusă cotă de TVA din UE aplicată în turism, iar experienţa din anii trecuţi dovedeşte că scăderea acestei taxe produce efecte pozitive în economie”, a declarat, joi, premierul Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei Executivului.

    Încă de pe 29 septembrie, Viorica Dăncilă i-a cerut ministrului Finanţelor, Eugen Teodorovici, să elaboreze un act normativ care să prevadă, printre altele, extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru cazarea la hotel, inclusiv camping.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cursul leu-euro a atins MAXIMUL ultimelor 15 săptămâni

    Cursul leu-euro a mai fost la un nivel de peste 4,668 lei la data de 22 iunie, când a fost de 4,6686 lei, mai arată datele afişate de BNR.

    În plus, cursul valutar pentru euro a mai depăşit cota de 4,66 lei în cursul acestui an, începând din februarie, iar la 21 iunie a atins cel mai ridicat nivel, de 4,6695 lei.

  • Legea offshore modificată de deputaţii PSD: Cote mărite la impozitarea veniturilor suplimentare

    Marţi, Comisia economică şi pentru energie, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului discută în şedinţă comună Raportul comun pentru „Legea privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore”, ca urmare a cererii de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis şi după ce a fost adoptat de Senat.

    Comisiile reunite ale Camerei Deputaţilor au adoptat modificarea articolului 19, alineat (3) faţă de forma adoptată de Senat, la propunerea Grupului parlamentar PSD.

    Măsura legislativă prevede, în forma adoptată de Senat, că: „Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore prevăzute la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrele offshore, aşa cum acestea sunt determinate potrivit Anexei nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmental upstream. Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele preţurilor de consum.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cod galben de inundaţii pe râuri din 11 judeţe, până marţi dimineaţă

    Codul galben de inundaţii a fost emis de hidrologi în bazine hidrografice din judeţele Hunedoara, Arad, Bihor, Alba, Cluj, Sibiu, Timiş, Caraş Severin, Mehedinţi, Gorj şi Dolj.

    Sunt aşteptate scurgeri importante pe versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menţionate, cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Râuri din nouă judeţe, sub cod galben de inundaţii până la miezul nopţii

    Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), mai multe bazine hidrografice din Harghita, Mureş, Braşov, Covasna, Prahova, Buzău, Suceava, Neamţ şi Bacău sunt sub avertizare cod galben de inundaţie.

    Hidrologii spun că din cauza precipitaţiilor înregistrate, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A deschis un business în locul unde a copilărit: “Existau multe locuri de cazare, dar foarte puţine locuri de petrecut timpul liber”

    Mai mult decât atât, am văzut o oportunitate în acest segment de agrement deoarece, ca zonă turistică, existau multe locuri de cazare, dar foarte puţine locuri de petrecut timpul liber”, descrie Mihai Cota începuturile businessului. Situat la poalele munţilor Făgăraş, Aventura Parc Drăguş a fost deschis în 2014, cu o investiţie iniţială de peste 100.000 de euro. Anul trecut, cifra de afaceri a fost de aproximativ 250.000 de lei, iar pentru anul acesta, reprezentantul parcului preconizează o creştere de 30%. În 2017, profitul a fost de peste 75.000 lei.
     
    La capitolul investiţii, acestea se situează, anual, între 10.000 şi 20.000 euro, fiind direcţionate în special către trasee noi, revizii şi sisteme de siguranţă. Pentru anul acesta, Mihai Cota plănuieşte să investească 25.000 de euro, dintre care 10.000 de euro vor fi folosiţi pentru realizarea unui traseu nou cu grad ridicat de dificultate, deja implementat, iar restul sumei va fi direcţionat spre schimbarea hamurilor cu un nou sistem de siguranţă, care va reduce complet riscul de cădere intenţionată sau neintenţionată de pe trasee.

    De asemenea, printre noile atracţii lansate anul acesta se numără două mini-jeepuri folosite pentru un nou traseu pe parcursul căruia sunt traversate pădurile, râurile şi dealurile din împrejurimi, „o activitate extrem de îndrăgită atât de copii, cât şi de părinţi, în special de taţii acestora”, spune Cota. El adaugă că anul viitor urmează ca numărul acestora să fie suplimentat cu încă şase mini-jeepuri.

    În cadrul parcului Drăguş lucrează 6-7 angajaţi, „oameni de bază”, după cum îi descrie Cota. Businessul funcţionează pe toată perioada anului, însă în extrasezon activitatea este susţinută de traficul de weekend, în special de activităţile de team building, tir cu arma şi paintball. Dintre clienţii de toate vârstele ai parcului, un procent de 10% este reprezentat de străini.

  • COD ROŞU de inundaţii pe râuri din trei judeţe. CODURI PORTOCALIU şi GALBEN de furtuni până la ora 21.00 | HARTA zonelor afectate

    Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, ca urmare a precipitaţiilor înregistrate în ultimele ore, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu efecte severe de inundaţii locale şi creşteri importante de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de pericol pe râurile din bazinele hidrografice: Olteţ – bazin superior, Cerna (afluent al Olteţului), Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă Lotru – amonte Ac. Ioneşti, în judeţele Vâlcea, Gorj şi Argeş.

    Astfel, atenţionarea cod roşu, potrivit hidrologilor, este valabilă marţi, de la ora 9.30 până la ora 20.00.

    Conform sursei citate, fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate mai mare în bazinele hidrografice: Olteţ, Cerna, Olt – afluenţii de dreapta aferenţi sectorului avertizat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România se află pe locul 3 în clasamentul celor mai mici salarii din UE

    Acestea sunt rezultatele unei analize KPMG cu privire la salariul minim aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene (UE), Spaţiului Economic European (SEE) şi Elveţiei. Studiul se află la cea de-a treia ediţie şi ne arată evoluţia salariului minim, dar şi a costurilor fiscale aferente, în fiecare dintre statele analizate. În acest an, studiul cuprinde şi cele mai recente informaţii privind statusul transpunerii Directivei 67/2014/UE în legislaţia locală a fiecărui stat membru şi explică modificările propuse Directivei privind detaşările transnaţionale pentru garantarea unui tratament echitabil al lucrătorilor detaşaţi pe baza conceptului de “remunerare egală  pentru muncă egală”.

    Cum numărul situaţiilor de detaşare în UE/SEE/Elveţia continuă să crească (în 2017 au avut loc peste 2,3 milioane de detaşări, cu 58,6% mai mult decât totalul înregistrat în anul 2010), obiectivul studiului este de a pune la dispoziţia angajatorilor informaţii valoroase privind cerinţele legale din ţările în care îşi detaşează angajaţii, una dintre cerinţe fiind garantarea salariului minim pe economie practicat în ţara gazdă, potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii KPMG.

    În anul 2017, România avea al doilea cel mai mic salariu brut (323 EUR), după Bulgaria. Această schimbare de poziţie se datorează însă creşterii artificiale a salariului minim brut, ca urmare a transferului contribuţiilor sociale ale angajatorului în sarcina angajatului. Acest lucru este evidenţiat şi de faptul că, din punct de vedere al sumelor nete, pentru 2018, România are al doilea cel mai mic salariu net (243 EUR), după vecina sa Bulgaria (202 EUR).

    În mod surprinzător, ţările care au un nivel scăzut al salariului minim (inclusiv România) au cote efective de impozitare mari (peste 40%) pe când ţările cu un nivel ridicat al salariului minim (ca Luxemburg, Irlanda sau Marea Britanie) au cote efective de impozitare sub 30%. La calculul cotelor efective de impozitare se iau în considerare cotele de impozit, dar şi cotele de contribuţii, raportate la valoarea salariului brut.

    “În contextul unei forţe de muncă din ce în ce mai mobile, în special în cadrul UE şi SEE, detaşarea lucrătorilor în alte ţări devine o practică din ce în ce mai obişnuită în mediul de afaceri. În acelaşi timp, Comisia Europeană analizează cu atenţie fenomenul detaşărilor şi ia măsuri pentru o mai bună reglementare a acestuia, pentru a garanta că libera circulaţie funcţionează în beneficiul persoanelor şi întreprinderilor în cauză, dar şi al economiei europene în ansamblu. Directiva privind detaşările transnaţionale a fost introdusă în 1971, când economia europeană era diferită şi circulaţia forţei de muncă mult mai redusă. În prezent este în discuţie modificarea Directivei privind detaşările transnaţionale, care are ca scop combaterea abuzurilor prin consolidarea protecţiei lucrătorilor detaşaţi împotriva discriminării”, spune Mădălina Racoviţan, partner şi coordonator al departamentului People Services în cadrul KPMG în România.

    Racoviţan continuă: “Între timp, companiile care doresc să trimită lucrători într-un alt stat membru trebuie să ia în considerare o serie de aspecte. În mod evident, ele trebuie să respecte cerinţele privind salariul minim din ţara în care lucrează angajatul, dar acest lucru se poate dovedi destul de complicat. În primul rând, nu toate statele membre au un salariu minim la nivel naţional. În timp ce unele state membre au un salariu minim unic aplicabil tuturor, altele au salarii minime diferite în funcţie de sectorului economic de activitate, vârstă sau alţi factori. În al doilea rând, ce elemente pot fi considerate ca făcând parte din salariul minim? Fiecare stat membru are propriile reguli şi acestea trebuie analizate cu atenţie înainte de începerea detaşării.”

    Legislaţia din ţara de origine trebuie, de asemenea, luată în considerare. De exemplu, în multe cazuri, autorităţile fiscale vor examina cu atenţie diurnele şi indemnizaţiile. Dacă acestea formează o parte semnificativă din remuneraţia totală, autorităţile fiscale pot decide că acestea sunt, de fapt, salarii şi, prin urmare, ar trebui să facă obiectul impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale. Pe de altă parte, în cazul în care salariul de bază este majorat pe perioada detaşării, pentru a îndeplini cerinţele privind salariul minim din ţara gazdă, acest lucru poate cauza dificultăţi atunci când angajatul se întoarce acasă, deoarece reducerea salariului la valoarea iniţială ar putea avea implicaţii din punct de vedere juridic.

    După cum concluzionează Racoviţan: “Detaşarea lucrătorilor poate aduce beneficii enorme atât angajatorilor, cât şi angajaţilor detaşaţi. Cu toate acestea, există multe aspecte tehnice care trebuie luate în considerare. Cel mai recent studiu KPMG oferă un punct de plecare în planificarea unei detaşări internaţionale, ajutând angajatorii să obţină o imagine de ansamblu asupra eventualelor costuri şi obligaţii. Cu toate acestea, întrucât fiecare ţară are reglementări specifice şi fiecare caz de detaşare are particularităţile lui, recomandăm o analiză atentă a fiecărei situaţii şi confirmarea implicaţiilor legale şi fiscale cu specialişti în domeniu”.

    KPMG este o reţea internaţională de firme membre care furnizează servicii de Audit, Consultanţă fiscală şi Consultanţă în afaceri în 154 de ţări, având peste 200.000 de profesionişti în toată lumea. Firmele membre independente din reţeaua KPMG sunt afiliate la KPMG International Cooperative („KPMG International”), o entitate elveţiană. Fiecare firmă membră a reţelei KPMG reprezintă o entitate distinctă şi separată din punct de vedere juridic.

    În România şi Moldova, KPMG are 6 birouri localizate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău.
     

  • Pensii, Plonul II: Nerespectarea cotei de 6% a contribuţiilor a tăiat 12,9% din banii românilor

    „Legea nr. 411/2004 prevedea un calendar de creştere a contribuţiei virate către Pilonul II de la 2% (din venitul brut) în 2008 la 6% în 2016 (0,5pp / an). După mai multe întârzieri, contribuţia a ajuns la 5,1% în 2016 şi în 2017 şi a scăzut la 3,75% în 2018. Din cauza nerespectării legii, românii au acum, după 10 ani de Pilon II, sume cu 12,9% mai mici în contul personal decât ar fi avut dacă legea ar fi fost respectată”, arată studiul, prezentat de Radu Crăciun, noul preşedinte APAPR, în cadrul Forumului Internaţional de Asigurări şi Reasigurări, organizat de Xprimm.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pensii, Plonul II: Nerespectarea cotei de 6% a contribuţiilor a tăiat 12,9% din banii românilor

    „Legea nr. 411/2004 prevedea un calendar de creştere a contribuţiei virate către Pilonul II de la 2% (din venitul brut) în 2008 la 6% în 2016 (0,5pp / an). După mai multe întârzieri, contribuţia a ajuns la 5,1% în 2016 şi în 2017 şi a scăzut la 3,75% în 2018. Din cauza nerespectării legii, românii au acum, după 10 ani de Pilon II, sume cu 12,9% mai mici în contul personal decât ar fi avut dacă legea ar fi fost respectată”, arată studiul, prezentat de Radu Crăciun, noul preşedinte APAPR, în cadrul Forumului Internaţional de Asigurări şi Reasigurări, organizat de Xprimm.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro