BusinessMagazin

Tag: Cosmetice

  • Şi-a început afacerea pe blog, iar azi se gândeşte la deschiderea unei fabrici în Constanţa

    “Alegerea domeniului a fost dictată de pasiune. Mă interesa foarte tare cosmetica naturistă şi mi-am deschis un blog pe tema asta, unde am început să scriu despre produsele pe care mi le făceam singură acasă din ingrediente naturale“, povesteşte tânăra de 26 de ani. S-a format o comunitate de cititori în jurul blogului, iar la un moment dat cineva a întrebat-o dacă poate să îi trimită prin poştă unul dintre produsele făcute de ea.

    Abia atunci şi-a dat seama că ar putea da startul unei afaceri şi a început să vândă prin intermediul blogului, care ulterior s-a transformat în magazin online. ”Am participat la un prim târg handmade în Constanţa, pentru a putea interacţiona direct cu clienţii, şi, după această perioadă de testare, în 2010, am început afacerea propriu- zisă“, povesteşte tânăra antreprenoare.

    A plecat la drum cu 5.000 de euro, bani investiţi în crearea unui mic atelier de producţie de săpunuri şi cosmetice naturale în propria locuinţă, în comuna Ghidăreşti din Constanţa. ”Când am început eram într-un total pionierat în acest domeniu în România, nu prea erau producători de săpunuri şi cosmetice naturale realizate manual, practic, în regim artizanal. Între timp, în decursul anilor au apărut o mulţime de alţi mici producători cu acelaşi profil, însă noi suntem parte din generaţia iniţială care a adus acest trend al cosmeticelor naturale handmade în România“, spune Ioana Matei.

    Principalele categorii de produse comercializate în prezent de Jovis Handmade Beauty sunt săpunurile naturale, şampoanele solide, serurile faciale şi produsele pentru hidratarea corpului. Printre cel mai bine vândute sunt săpunurile şi şampoanele solide, ambele cu preţ mediu de 13,5 lei, spune tânăra. În linii mari, valoarea bonului mediu este de 100 de lei. Potrivit ei, cei mai mulţi clienţi sunt femeile cu venituri şi educaţie peste medie, persoane preocupate de un stil de viaţă sănătos, pentru ele şi familia lor. ”De când am început afacerea ne-am propus să menţinem preţurile la un nivel cât mai accesibil, iar asta şi din raţiuni personale, nu numai de business“, spune antreprenoarea.

    Unul dintre motivele pentru care a devenit pasionată de prepararea propriilor cosmetice naturale acasă a fost şi faptul că produsele de acest tip aflate atunci pe piaţă erau prea scumpe pentru bugetul său de studentă. ”Pe atunci domeniul era abia la început la noi în ţară şi apăruseră timid câteva magazine online care comercializau produse naturiste. Aşa că eu mi-am propus să menţin preţurile la o valoare medie spre mică pentru nişa aceasta, astfel încât să fie accesibile cât mai multor oameni“, explică Ioana Matei.

    Printre cele mai recente investiţii în afacere s-a numărat şi schimbarea site-ului şi imaginii produselor, buget plasat la circa 1.500 de euro. Anul trecut, afacerea de familie, în care tânăra este responsabilă de dezvoltarea conceptului şi marketing, iar mama sa de producţie, a avut vânzări de circa 32.000 de euro. ”Noi suntem pilonii principali, iar în perioadele încărcate mai aducem ajutoare, dacă este nevoie“, adaugă ea.

    Printre planurile sale pe următoarea perioadă se numără şi prezenţa în cât mai multe oraşe şi magazine, în contextul în care majoritatea vânzărilor vin din online. ”Foarte multă lume ne întreabă unde poate găsi produse Jovis în magazine fizice, deci extinderea reţelei de distribuţie este o prioritate“, precizează antreprenoarea. Pe de altă parte, pe termen lung, Ioana Matei şi-ar dori ca afacerea să rămână în continuare în familie şi să îşi construiască o fabrică în comuna Ghindăreşti, pentru a avea mai mult spaţiu; în cele din urmă, ar urma şi pasul spre piaţa internaţională. ”Am primit mai multe cereri în acest sens, dar până acum nu am fost pregătiţi pentru export“, declară ea.

    Spune că cel mai dificil moment în parcursul antreprenorial a fost începutul, când nu avea cunoştinţe despre ce presupune înfiinţarea unei afaceri şi i-a fost greu cu ”descurcarea iţelor legislative şi realizarea analizelor fizico-chimice, microbiologice şi dermatologice necesare pentru punerea pe piaţă a produselor. Răbdarea şi perseverenţa au fost soluţiile“. Din scurta sa experienţă antreprenorială, Ioana Matei consideră că un om de afaceri trebuie să aibă viziune, pasiune şi foarte multă perseverenţă. ”Să îi placă foarte mult domeniul în care activează, să nu se lase descurajat de multele dificultăţi care inevitabil vor apărea, să se înconjoare de oameni de la care are ce învăţa, să aibă încredere în sine şi să fie pregătit să muncească mult“, sunt sfaturile sale pentru antreprenorii aflaţi la început de drum. Iar cunoştinţele în domeniu par să-i fi fost utile şi pe alte planuri profesionale.

    Având studii de ecologie şi experienţă în fabricarea săpunului, Ioanei Matei i-a venit ideea să folosească în producţie reciclarea uleiului alimentar uzat (foarte nociv pentru mediu) în produse de curăţenie pentru casă – de pildă săpun şi detergent. Conform ei, proiectul i-a adus nominalizarea printre cei cinci finalişti pe Europa ai competiţiei Young Champions of the Earth organizată de ONU. ”Din păcate, proiectul nu a mers mai departe în următoarea etapă, însă este o disctincţie importantă, de care sunt mândră“, declară tânăra antreprenoare.

    În ultimii ani, românii au devenit mai interesaţi de produsele naturiste. Practic, au fost importate tendinţele internaţionale în materie de consum, foarte orientate către produsele sănătoase. în plus, şi creşterea nivelului de trai, respectiv a consumului a avut o influenţă puternică. Piaţa online de produse naturiste de pe plan local, estimată la circa 25 milioane de euro în 2016, este foarte fragmentată şi doar în ultimii trei ani s-au înfiinţat mai multe start-up-uri pe această nişă.

    Românii au cheltuit anul trecut 816 milioane de euro pe produse cosmetice, de îngrijire şi de parfumerie, cu aproape 7% mai mult decât în 2015, potrivit calculelor ZF făcute pe baza informaţiilor oferite de jucătorii din piaţă. Creşterea a fost de circa trei ori mai mare decât în urmă cu un an, iar cel mai puternic avans îl au vânzările de produse de lux, care au cunoscut creşteri constante în ultimii ani.

    Vânzările directe reprezintă circa un sfert din totalul pieţei. în prezent, piaţa de cosmetice din România este una dintre cel mai puţin dezvoltate din Europa şi din regiune; la o populaţie de circa 20 de milioane de oameni şi o piaţă de 816 de milioane de euro, cheltuiala medie per capita este de circa 40 de euro pe an, respectiv 3,3 euro pe lună.
     

  • Cum arată moştenitoarea companiei de cosmetice L’Oreal. Este cea mai bogată femeie din lume

    La vârsta de 64 de ani, Françoise Bettencourt-Meyers a moştenit o avere de 42,3 miliarde de dolari. Familia sa, care a fondat grupul L’Oreal în anul 1907, are 33% din acţiunile companiei şi, în luna mai, acestea valorau 107,5 miliarde de dolari, notează Adevărul.
     
    Fiind sigurul copil al Lilianei Bettencourt, Françoise Bettencourt-Meyers a moştenit şi cel puţin jumătate din proprietăţile deţinute de mama sa, printre care se numără o vilă într-o suburbie din Paris, o casă pe Brittany Coast şi o insulă în Sicilia.
     

  • Coty Inc. a finalizat procesul de achiziţie a Burberry Beauty

     „Suntem încântaţi să finalizăm această tranzacţie şi să mergem mai departe alături de partenerul nostru strategic, îmbinând tradiţia britanică a celor de la Burberry în ceea ce priveşte inovaţia şi designul, cu expertiza companiei Coty în produsele cosmetice de lux. Abilitatea Coty de a dezvolta şi a aduce pe piaţă mărci din industria frumuseţii va conduce Burberry Beauty într-o nouă fază de dezvoltare şi de creştere”, a declarat Camillo Pane, Chief Executive Officer în cadrul Coty. 

    „Ca marcă iconică de lux, Burberry se potriveşte perfect cu portofoliul Coty Luxury, care include mărci de lux din industria frumuseţii, relevante la nivel global. Suntem într-o poziţie unică pentru a duce Burberry Beauty la nivelul următor. Acesta reprezintă un alt pas important în construirea diviziei de lux din cadrul Coty”, a adăugat  Edgar Huber, preşedintele Coty Luxury. 

     “După luni de muncă grea pentru a asigura o tranziţie lină, suntem încântaţi de faptul că am început acest parteneriat strategic, care aduce laolaltă o vastă experienţă şi expertiză în industria frumuseţii. Compania Burberry este foarte mândră de ceea ce a realizat în ultimii patru ani şi aşteptăm cu nerăbdare să construim în continuare pe baza acestei fundaţii, cu sprijinul Coty”,  a adăugat şi Marco Gobbetti, Chief Executive Officer în cadrul Burberry. 

    Coty va fi responsabilă la nivel global de direcţia strategică a portofoliului dezvoltat, valorificând capacităţile sale globale în strategia de frumuseţe, inovare, distribuţie şi de piaţă, lucrând în parteneriat cu Burberry, care va fi responsabilă de partea creativă. Produsele de frumuseţe Burberry vor fi vândute la retaileri de lux, la nivel global, precum şi în magazinele Burberry şi pe canale digitale.

  • Cum arată moştenitoarea companiei de cosmetice L’Oreal. Este cea mai bogată femeie din lume

    La vârsta de 64 de ani, Françoise Bettencourt-Meyers a moştenit o avere de 42,3 miliarde de dolari. Familia sa, care a fondat grupul L’Oreal în anul 1907, are 33% din acţiunile companiei şi, în luna mai, acestea valorau 107,5 miliarde de dolari, notează Adevărul.
     
    Fiind sigurul copil al Lilianei Bettencourt, Françoise Bettencourt-Meyers a moştenit şi cel puţin jumătate din proprietăţile deţinute de mama sa, printre care se numără o vilă într-o suburbie din Paris, o casă pe Brittany Coast şi o insulă în Sicilia.
     

  • Unilever va cumpăra Carver Korea cu 2,27 miliarde de euro

    Prin înţelegerea anunţată luni, Unilever cumpără compania despre care se spune că are cea mai rapidă creştere din Coreea de Sud, prin brandul AHC de creme şi alte produse destinate pielii. Carver este prezentă, de asemenea, pe piaţa din Asia de Nord, una dintre cele mai mari pieţe de produse de îngrijire a pielii, la nivel mondial, a transmis Unilever.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai bogată femeie din lume a murit în această seară

    Liliane Bettencourt, în vârstă de 94 de ani, ocupa prima poziţie în clasamentul celor mai bogate femei din 2017 realizat de Forbes. Cu o avere de 39,5 miliarde de dolari, Bettencourt a deţinut împreună cu copiii o participaţie de 33% la compania franceză L’Oreal. Tatăl său, Eugene Schueller, a fondat imperiul cosmetic în 1907. În topul general al publicaţiei, Bettencourt ocupa locul 14.

    Pasionată de munca tatălui său, fondatorul companiei L’Oreal, Lilian Bettencourt a fost ucenica lui încă de la 15 ani, când a început să amestece cosmetice şi să eticheteze sticle de şampon.

  • Când şi-a deschis primul magazin nu se aştepta să se îmbogăţească, spera să supravieţuiască. Vezi ce sumă a luat pe afacerea când a vândut-o

    Printr-o combinaţie de politici de marketing, educaţie pentru consumatori şi activism social, The Body Shop ltd. a rescris regulile afacerilor în industria cosmetică globală şi a făcut-o pe Roddick una dintre cele mai bogate femei din Marea Britanie.

    Născută în 1942, Anita Perella a fost a treia din cei patru copii ai unei familii de italieni imigranţi din Littlehampton, Anglia. Deşi mama sa îşi dorea pentru ea o carieră de profesoară, dorinţa ei de aventură era prea puternică ca să o ţină în sala de clasă. După un an de studii la Paris şi încă un an la Geneva, a început aventura pe care ea însăşi a numit-o ”traseul hippie“, care a purtat-o prin Europa, Pacificul de Sud şi Africa; aşa a intrat în contact cu ritualurile şi obiceiurile multor culturi din lumea a treia, inclusiv formele lor de protejare a sănătăţii şi îngrijire a corpului.

    La întoarcerea sa în Anglia s-a întâlnit cu Gordon Roddick, un spirit boem la fel ca ea, iar cei doi s-au căsătorit în 1970 şi, la scurt timp, au deschis un hotel, urmat de un restaurant. Câţiva ani mai târziu, Gordon Roddick a decis să-şi îndeplinească un vis: o călătorie de la Buenos Aires, Argentina, până la New York, SUA, şi nu oricum, ci călare. Admirând spiritul libertin al soţului său, antreprenoarea a acceptat să vândă restaurantul pentru a-i finanţa călătoria. Ulterior, pentru a se întreţine pe ea şi pe fiicele sale în absenţa soţului, a hotărât să deschidă un mic magazin în care să poată pună în aplicare câteva dintre cunoştinţele sale cosmetice dobândite în timpul călătoriilor.

    Cu ajutorul soţului, a obţinut un împrumut de 6.500 de dolari, a contractat un producător local de plante şi a deschis o mică fabrică pe litoral şi primul magazin The Body Shop. Totul se făcea pe baza unui buget strict, fără nicio concesie pentru estetică. Spre exemplu, a decis să picteze magazinul cu verde pentru că ascundea totul, chiar şi petele umede de pe pereţi, şi oferea discounturi clienţilor care îşi aduceau înapoi recipientele goale. De asemenea, clienţilor li se permitea să aleagă dintr-o gamă de uleiuri parfumate pentru a-şi personaliza cumpărăturile, deoarece era mai ieftin decât să adauge parfumuri scumpe în fiecare recipient. A evitat publicitatea plătită, bazându-se, în schimb, pe interviuri bine plasate, promovând cauze sociale şi oferind broşuri în magazine.

    Combinaţia de produse, strategie bună de relaţii publice, un personal bine pregătit şi un cumul de valori bine definite a generat rapid o poveste. |ntr-un an afacerea lui Roddick a crescut atât de mult încât a deschis un al doilea magazin. Când soţul aventurier s-a întors în primăvara anului 1977, The Body Shop era atât de popular, încât soţii Roddicks au început să se extindă prin francize. Unul dintre ingredientele-cheie ale afacerii a fost activismul social, sprijinul vocal pentru cauze precum Greenpeace, Amnesty International, salvarea pădurilor tropicale şi interzicerea testelor pe animale, iar asta s-a tradus în creşterea vânzărilor.

    Până în vara anului 1992, existau peste 700 de magazine The Body Shop, care generau vânzări de 231 milioane de dolari, fiind considerat al doilea cel mai popular şi respectat brand din Marea Britanie. Roddick afirma deseori că scopul afacerii sale nu sunt atât banii, cât implementarea principiilor etice şi morale ca standard de management; în 2006 The Body Shop a fost preluat de L’Oréal într-o tranzacţie de 652 milioane de lire sterline. Anita Roddick a decedat în 2007 şi a lăsat o mare parte din avere organizaţiilor caritabile.

  • Frumuseţea după 20 de ani de afaceri

    “De ce credeţi că sticla are această formă aici?“, întreabă Gilles Antoine, country manager al L’Oréal România, ţinând în mână o sticlă de parfum. ”Curbura aceasta de la bază ilustrează zâmbetul magnific al ambasadoarei sale, Julia Roberts, elementul care o defineşte“, oferă el răspunsul în chicotele audienţei, formate din jurnaliştii prezenţi la evenimentul L’Oréal, prin care îşi marcheză prezenţa de 20 de ani pe piaţa locală. Prin această intervenţie informală, Antoine vrea să sublinieze că fiecare produs de sub umbrela brandului este însoţit de o poveste, fiecare are specificul său.

    Dacă până odinioară sloganul L’Oréal era ”Frumuseţe pentru toţi“, noua poziţionare poate fi rezumată la ”Frumuseţe pentru fiecare“, în linie cu noul trend, care promovează unicitatea oamenilor. ”Nu ne mai putem uita la consumator ca la un grup ţintă, ca până acum, ci la acel consumator care merge să schieze, care merge să îşi cumpere pantofi, care este foarte interesat de protecţia mediului şi sustenabilitate. Aceşti consumatori fac parte din diferite grupuri, iar noi trebuie să fim capabili să ne adresăm prin modalităţi mereu relevante pentru ei“, explică Antoine. Pe de altă parte, consumatorul de astăzi este din ce în ce mai pretenţios şi strict în ceea ce priveşte produsul şi generează o schimbare a abordării pieţei, spune managerul. Iar asta este doar una dintre provocările cu care trebuie să se confrunte atât L’Oréal, cât şi industria în sine, deoarece trebuie să creeze produse şi mesaje care să răspundă unor clienţi tot mai educaţi.

    În plus, mediul digital este o resursă nelimitată de oportunităţi, canalul de vânzări online al companiei cunoscând cea mai rapidă creştere în ultima vreme, precizează francezul. ”E-commerce-ul schimbă totul, de la facilitarea vânzărilor la modul cum ajungem să ne cunoaştem clienţii“, adaugă Antoine. Mai apoi, industria se confruntă cu schimbări şi în ceea ce ţine de angajaţi, iar managerul punctează aici pe extinderea segmentului milenialilor, ”cu care este dificil să lucrezi, dar care aduc multă creativitate în firmă şi o nouă abordare“; iar compania trebuie să îşi asume valorile acestei categorii, care va reprezenta forţa de muncă a viitorului. ”Trebuie şi vrem să ne modelăm după tendinţe pentru a deveni una dintre cele mai respectate şi admirate companii din ţară, atât pentru ceea ce oferim, cât şi pentru valorile după care funcţionăm. Vrem să devenim un exemplu în ceea ce ţine de dezvoltare durabilă, de sustenabilitate, pentru că acestea se află printre principiile generaţiilor tinere“, explică executivul francez. În următorii ani, majoritatea celor care vor lucra sunt mileniallii, tinerii de astăzi, ”care au înrădăcinat în ADN-ul lor respectul pentru mediu, sustenabilitatea“, spune CEO-ul, care consideră că tinerii respectivi nu vor lucra într-o firmă care nu le respectă valorile.

    Managerul L’Oréal România se declară foarte optimist în ceea ce priveşte viitorul industriei în care activează, precizând că piaţa de cosmetice de astăzi s-a schimbat faţă de acum cinci ani, dar, mai ales, promite evoluţii interesante. ”În primul rând, are un mare potenţial de creştere organică, pentru că mai avem anumite categorii de produse cu o rată foarte mică de penetrare“, spune Antoine, oferind ca exemplu cremele antirid şi anti-aging, a căror rată de penetrare este de doar 11%. Pe de altă parte, compania se află la începutul unui alt pas de dezvoltare pe piaţa locală: vrea să deschidă magazine monobrand proprii. În prezent, L’Oréal operează pe plan local patru unităţi Kiehl’s şi alte trei sub marca Nyx, iar până la finalul anului are în plan să deschidă încă o unitate sau două, în funcţie de poziţie şi de disponibilitea spaţiilor din centrele comerciale vizate. ”E un drum pe care ne aflăm abia la început. Consider însă că e foarte important să creezi relaţii directe cu consumatorul, iar prin intermediul unităţilor proprii poţi facilita această relaţie“, explică executivul francez. Ţine totuşi să precizeze că nu doreşte să se avânte în această direcţie doar din dorinţa de extindere, ci că preferă ca momentan să testeze, să ia pas cu pas dezvoltarea propriei reţele de magazine. ”Dar, da, intenţiile noastre sunt foarte clare: vrem să deschidem magazine proprii atunci când găsim spaţiile şi targetul potrivit“, completează şeful L’Oréal.

  • Farmec a bifat afaceri de peste 100 mil. lei în primul semestru al anului

    „Rezultatele obţinute în prima jumătate a acestui an ne oferă toată încrederea că vom reuşi să ne atingem obiectivul setat la începutul anului, acela de creştere a cifrei de afaceri cu peste 10%”, a declarat Mircea Turdean, director general al Farmec.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, cifra de afaceri din acest an a fost susţinută de extinderea semnificativă a reţelei de magazine Farmec şi Gerovital, care în prezent numără 19 magazine de brand, deschise atât în marile centre comerciale, cât şi în zonele cheie ale oraşelor. De la începutul anului, au fost inaugurate 8 magazine de brand, urmând ca cel puţin alte 2 spaţii să fie deschise până la finele acestui an. Datorită politicii de extindere, în primele 6 luni ale anului 2017, reţeaua de magazine proprii a companiei Farmec a atins vânzări de 1 milion de euro.

    Creşterea din prima parte a anului 2017 vizează şi vânzările din magazinul online www.farmec.ro, care s-au menţinut pe un trend puternic ascendent, înregistrând în prima jumătate a anului 2017 o creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Un alt factor care a contribuit la creşterea cifrei de afaceri este acoperirea reţelei de distribuţie, în  10 puncte de lucru la nivel naţional.

    La finalul lunii august 2017, reţeaua de spaţii comerciale deţinute de Farmec este formată din 8 magazine Farmec, amplasate la Cluj-Napoca, Arad, Braşov, Sibiu, Târgu Mureş şi Timişoara şi 11 magazine Gerovital ce se găsesc la Bucureşti (3 magazine), Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Craiova, Ploieşti, Suceava, Iaşi şi Piatra Neamţ.

  • Bio, modă sau afacere?

    Se vede cu ochiul liber nu numai pe rafturile magazinelor şi în activitatea fermierilor, ci şi în puzderia de firme care importă, produc, distribuie sau promovează produsele „curate”, fără insecticide, pesticide, antibiotice, potenţiatori sau coloranţi chimici. În 2016 vânzările de produse bio pe piaţa locală au marcat un plus de 30%, iar previziunile pentru acest an sunt la fel de optimiste.

    „În primii ani, până când am înţeles ce înseamnă producţia organică, am pierdut mult din recoltă, în unii ani chiar şi 50%”, spune antreprenorul George Neacşu, care a mizat, împreună cu fratele său, Mircea Neacşu, pe viticultură, investind într-o cramă şi două podgorii, una certificată pentru vinuri bio, cea mai mare de acest fel la nivel european. George Neacşu explica într-un interviu acordat anterior Business MAGAZIN că a fost foarte important să realizeze un echilibru: de exemplu pentru dăunători, cum sunt moliile, în mod obişnuit sunt folosite substanţe chimice, dar în culturile organice sunt interzise, fiind folosite alte tipuri de tehnici. „De pildă sunt anumite capcane care atrag moliile şi acolo mor singure. În alte situaţii sunt folosite gâşte – nu în România. Sunt anumite «tertipuri», să le zicem aşa, pentru a crea echilibrul biologic.” Iar în anii în care recolta a fost compromisă, antreprenorii au fost nevoiţi să suporte, după cum spune vrânceanul, „pur şi simplu, pierderile respective”.

    Pentru a se diferenţia de alţi producători, au decis, în 2005, să facă demersurile necesare pentru a transforma una dintre vii, cea de la Însurăţei, în judeţul Brăila (246 hectare), într-una organică. Au pornit procesul de reconversie, iar pentru a obţine certificatul de producător agricol organic este nevoie de cel puţin trei ani, vreme în care producătorul trebuie să respecte regulile agriculturii bio, dar nu are certificatul. După trei ani se consideră că solul şi plantele sunt curăţate de substanţele chimice folosite anterior în producţia de masă.

    Diferenţele de producţie sunt mari, povesteşte Neacşu, nu foarte mulţi aleg această cale, pentru că, este foarte riscantă şi pot pierde toată recolta rapid. „Marele avantaj al prodgoriei de la Însurăţei este că acolo terenul e nisipos, motiv pentru care, după fiecare ploaie, care în principiu aduce diverse boli în vie, trebuie să avem o reacţie rapidă, să stropim cu diverse substanţe.” Şi, povesteşte antreprenorul, sunt mai multe tipuri de substanţe, dintre care unele sistemice, rezistente la ploaie, însă cele organice trebuie folosite după fiecare serie de averse. Iar la Însurăţei solul nisipos permite ca la scurt timp după ploaie, numai 2-3 ore, să se poată intra cu tractorul în vie, pentru a face lucrări. Conform celor mai recente date disponibile, Senator Wine a raportat în 2015 o cifră de afaceri de aproximativ 15,6 milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de 2014.

    Piaţa de produse bio din România are o valoare estimată la circa 40 milioane euro în 2016, în creştere cu 30% faţă de acum doi ani, potrivit unui raport realizat de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA), publicat la jumătatea lunii februarie şi citat de Ziarul Financiar.

    Această creştere se datorează expansiunii retailerilor, reducerii TVA la alimente, creşterii salariului minim, precum şi interesului crescut al românilor de a consuma produse sănătoase, o tendinţă care se observă în special în rândul familiilor cu copii, potrivit raportului USDA. Consumatorul de român de produse bio are între 25 şi 45 de ani, un nivel ridicat de educaţie, venituri peste medie şi este interesat de un stil de viaţă sănătos; potrivit aceleiaşi surse, cei mai mari cumpărători de produse bio sunt femeile. La nivel mondial, vânzările de alimente organice au crescut de peste cinci ori în ultimii 15 ani, atingând 70 de miliarde de euro în 2014. Cea mai importantă piaţă este SUA, cu o pondere de 44%, urmată de Germania (11%), Franţa (7%), China (5%), Canada, Italia şi Marea Britanie (4% fiecare), Elveţia (3%), Suedia (2%) şi Japonia (2%), potrivit unei analize realizate de Agence BIO. Piaţa europeană era estimată în 2014 la o valoare de 27,8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 41% din piaţa bio mondială, din care 25,5 miliarde de euro reprezintă contribuţia UE (circa 38% din piaţă bio mondială).

    Vânzările totale de produse bio în SUA (alimentare şi nonalimentare) au atins 43,3 miliarde de dolari în 2015 (cca 36 mld. euro), din care produsele alimentare reprezintă 90%. Fructele şi legumele bio sunt produsele cel mai vândute în SUA (peste o treime din piaţă), cu o creştere de 10,6% în 2015 faţă de 2014, atingându-se o valoare de 14,4 miliarde de dolari. Fructele şi legumele bio au acoperit în 2015 circa 13 % din vânzările naţionale de fructe şi legume.