BusinessMagazin

Tag: contract

  • Orban ameninţă cu rezilierea unor contracte dacă nu au fost respectate procedurile

    Premierul Ludovic Orban a declarat, vineri, că i-a cerut ministrului Finanţelor, Florin Cîţu, să trimită Corpul de Control la ONAC, unde sunt suspiciuni că anumite achiziţii nu s-au făcut cu respectarea procedurilor.

    Întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, despre un contract de achiziţii semnat cu o firmă din Giurgiu, care nu are istoric sau experienţă în zona medicală, premierul Orban a spus că i-a cerut ministrului de Finanţe să trimită Corpul de Control la ONAC.

    „A apărut că în procedura de achiziţie derulată de Oficiul Naţional de Achiziţii Centralizate s-a semnat un contract cadru cu o firmă din judeţul Giurgiu. I-am cerut ministrului Finanţelor să dispună o anchetă a Corpului de Control la ONAC. Aştept rezultatele acestei anchete. Sincer mi se pare ciudat că o firmă care nu prea are istoric şi nu are experienţă în zona medicală să poată să obţină un astfel de contract”, a spus Orban.

    Premierul a afirmat că dacă acel contract nu a fost derulat în condiţii legale, el va fi reziliat, iar persoanele care au fost implicate în semnarea lui, fără respectarea condiţiilor legale, vor răspunde pentru această decizie.

  • Contracte comerciale si obligatii contractuale afectate de COVID 19. Ce remedii contractuale au companiile româneşti în context naţional şi internaţional?

    Avocaţii Andrei Pelinari, de la casa de avocatură Pelinari & Pelinari şi Alexandru Stănescu, de la casa de avocatură SLV Legal, au scris un text amplu despre remediile contractuale posibile ale companiilor româneşti în contextul naţional şi internaţional. Îl redăm integral mai jos:

    I. Context

    De când a fost raportat pentru prima dată „COVID-19” în Wuhan, China, în decembrie anul trecut, ţările din întreaga lume au căutat să impună restricţii de călătorie şi să izoleze persoanele infectate, în încercarea de a opri răspândirea noului virus. Din păcate, asistăm la un efect de bulgăre de zăpadă ce se propagă (sperăm cu efecte limitate) în economia locală şi cu un efect sporit în lanţurile de valoare (aprovizionare) internaţionale din mai multe industrii afectate la nivel internaţional.
    Acest scurt ghid se referă la situaţiile dificile economice ce afectează companiile şi pot duce la neîndeplinirea obligaţiilor asumate contractual, fie că sunt obligaţii de predare, livrare, plată de mărfuri, servicii sau alte obligaţii contractuale ce sunt afectate de lipsa personalului sau de restricţii ale activităţii impuse de situaţia de urgenţă din România, UE sau SUA.
    Ar trebui sa citeşti acest articol dacă: (i) eşti un administrator al unui business românesc care activează într-unul dintre sectoarele economice cele mai afectate în aceasta perioadă; (ii) eşti un  furnizor servicii pentru jucătorii interni sau internaţionali din industrii afectate de criză care ar putea avea probleme financiare în perioada următoare; (iii)  compania pe care o reprezinti a semnat contracte internaţionale de vanzare de mărfuri sau servicii încheiate cu parteneri din UE sau SUA;


    II. Este COVID-19 forţă majoră?

    În cazul răspunderii contractuale, se pune întrebarea, forţa majoră include şi un focar de virus nou, cum este COVID-19? Răspunsul stă atât în prevederile contractului, sub aspectul definirii forţei majore şi a efectelor acesteia, convenite de părţi, asupra obligaţiilor contractuale, cât şi în situaţia concretă, invocată drept forţă majoră, respectiv în amploarea evenimentului epidemiologic, concretizată în închiderea temporară ori suspendarea unor activităţi, a unor sectoare economice, a unor restricţii de transport ori circulaţie, precum şi de impactul produs de acest eveniment asupra execuţiei contractului.

    III. Contracte care conţin clauze privind forţa majoră

    Pentru a determina dacă un anumit eveniment este forţă majoră depinde de voinţa ipotetică a părţilor transpusă în formularea clauzei. Majoritatea clauzelor de forţă majoră au o formulare deschisă, incluzivă, din a cărei interpretare rezultă că nu este necesar să fie menţionat în mod specific un anumit eveniment. Însă sunt şi clauze care enumeră sau încorporează o listă de evenimente de forţă majoră. În general, este mai uşor de invocat forţa majoră atunci când evenimentul care s-a produs se regăseşte este expres enumerat în cuprinsul clauzei contractuale.
    Atunci când o clauză de forţă majoră este prevăzută în sens mai general, fără să includă epidemiile sau pandemiile, însă prevede orice act sau fapt survenit dincolo de controlul sau voinţa părţilor afectate, atunci răspândirea epidemiei sau pandemiei poate fi considerată ca un eveniment de forţă majoră.
    IV. Contracte care nu conţin clauze care reglementează forţa majoră

    Dacă neexecutarea contractului este definitivă sau doar temporară trebuie analizat de la caz la caz. În funcţie de natura şi obiectul contractului, teoretic, în cazul pandemiei de COVID-19 neexecutarea contractului ar trebui să fie doar temporară.
    Partea care nu şi-a executat obligaţiile este datoare să plătească daune după cum este sau nu în culpă. Ca urmare, debitorul suportă doar propriul prejudiciu determinat de stingerea atât a propriilor obligaţii, cât şi a obligaţiilor celeilalte părţi contractante faţă de acesta.
    Partea care nu şi-a executat obligaţia este, în general, exonerată de răspundere dacă, spre exemplu, apar restricţii de import care nu puteau fi prevăzute la momentul la care s-a încheiat contractul.
    Dacă, în funcţie de împrejurări, pandemia COVID-19 provoacă o imposibilitate temporară de executare a obligaţiilor, potrivit legii române, debitorul poate beneficia de un termen suplimentar pentru executare.
    Indiferent dacă un contract include o clauză de forţă majoră acoperitoare, soluţia este ca partea contractantă aflată în situaţie de forţă majoră să ia legătura cu cealaltă parte contractantă (client sau furnizor) pentru a explica şi discuta eventualele întârzieri în executarea obligaţiilor contractuale, ori a măsurilor pentru atenuarea situaţiei.
    În cazul COVID-19 partea contractantă trebuie să facă dovada că a fost afectată de măsurile adoptate de state, cum ar fi carantina dispusă de guvern sau de restricţiile de transport sau de călătorie.
    Se pot ivi situaţii care, fără să aibă impactul forţei majore, pot afecta obligaţiile contractuale, făcându-le excesiv de oneroase. În această situaţie, trebuie analizat în ce măsură se poate apela la instituţia impreviziunii, reglementată de dispoziţiile art.1271 din Codul civil român.
    VII. Situaţii contractuale pentru companiile româneşti ce au semnat contracte  internaţionale

    În cazul contractelor internaţionale de vânzare-cumpărare de mărfuri, în primul rând trebuie identificată legea aplicabilă contractului. Dacă legea aplicabilă contractului este cea a unui stat semnatar al  Conventiei de la Viena asupra contractelor de vânzare internaţională de mărfuri (CISG), partea afectată poate invoca principiile aplicabile forţei majore şi cazului fortuit din articolului 79 – “Imposibilitate contractuala”. Atât România cât şi majoritatea statelor UE şi SUA au ratificat CISG.
    Pentru a putea justifica imposibilitatea, partea responsabilă trebuie să demonstreze existenţa a trei condiţii cumulative: (i) neîndeplinirea obligaţiei contractuale este datorată unui eveniment extern, ce nu putea fi controlat de  partea ce îl invocă; (ii) impedimentul nu putea fi prevăzut în mod rezonabil la momentul încheierii contractului; (iii) atat impedimentul cat şi efectele sale nu pot fi înlăturate de partea afectată. De asemenea, partea responsabilă trebuie să fi notificat cealaltă parte contractantă cu privire laimposibilitatea îndeplinirii obligaţiilor într-un timp rezonabil, după ce a luat cunoştinţă de acest impediment.
    În cazul unor contracte comerciale internaţionale, altele decât cele de vanzare-cumparare de mărfuri, cum ar fi – prestări servicii, consultanţă, dezvoltare software, construcţii etc. – poate fi foarte utilă introducerea în contract a  unei referinţe la Principiile UNIDROIT (PICC 2016), dacă nu există deja clauze specifice ce normează obligaţiile fiecărei părţi in situatia aparitiei unui eveniment neprevazut, cum ar fi o pandemie.
    O problema speciala este reprezentată de dificultăţile financiare cauzate de COVID 19 şi asa-zisele “insolvente în lanţ”, cauzate de problemele de cash flow datorate unei scaderi rapide a activităţii comerciale într-un lanţ valoric dintr-o industrie specifică (cum ar putea fi transportul aerian, industria auto, turism etc.). riscul stabilităţii financiare a unei companii este un risc strâns legat de activitatea comercială în sine, incat acesta poate fi mereu prevăzut. Prin urmare foarte greu scuzabil. În consecinţă, lipsa fondurilor cauzată de clienţi/parteneri care nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată, şi astfel au creat un efect în lanţ ce ne poate afecta, nu scuză partea responsabilă, prin simpla invocare a forţei majore.

    VIII. Contracte comerciale cu parteneri din SUA sau finantari prin fonduri americane

    Doctrina imposibilităţii (impossibility doctrine) – Pentru invocarea cu succes a forţei majore este necesară îndeplinirea a trei condiţii cumulative:  (i) partea responsabilă trebuie sa nu-şi fi asumat anterior, prin contract riscul oricăror situaţii neprevăzute;  (ii) să se producă un eveniment neprevăzut; (iii) evenimentul face executarea obligatiilor contractuale impracticabilă; (iv) partea ce invocă imposibilitatea sa fi respectat orice aranjamente contractuale legate de eventualitatea producerii evenimentului, eg. notificarea imediată a celeilalte parti. Într-un caz de livrare de petrol, furnizorul a fost scuzat pentru întârzierile cauzate de uraganul Hugo, tocmai pentru că exista o clauză de forţă majoră care a scuzat întârzierea datorată blocajelor de infrastructură cauzate de către uragan. Judecătorii au hotărât că deşi situaţia se poate restabili, dacă efectele perioadei de “congestie” afectează livrarea, atunci întârzierile sunt justificate de forţă majoră.
    Exemplele de situaţii neprevăzute care duc la imposibilitatea executarii contractului  includ şi ordonanţele sau alte forme de interdicţie guvernamentală, statală sau federală pentru activităţi comerciale.
    Frustrarea scopului contractului (frustration of purpose) – Aceasta se aplică atunci când o schimbare extremă a condiţiilor externe conduce la o devalorizare a contraprestaţiei. Simplu spus, executarea contractului economicamente devine totalmente neinteresantă economic pentru partea afectată de evenimente. Într-o cauza legata de gripa aviară, deşi părţile înţeleseseră că utilajele vandute către fermier urmau să îmbunătăţească productivitatea fermei de păsări, în acel moment (când urmau a fi livrate utilajele) cererea de ouă pe piaţă era infimă din cauza gripei aviare. Prin urmare, deşi fermierul putea plăti furnizarea utilajelor, scopul contractului era redus la o chestiune fără interes comercial pentru acesta.
    În contextul companiilor cu acţionariat românesc ce se regasesc în negocieri  pentru finanţare, fuziuni, achizitii cu investitori americani, ar fi utilă înţelegerea doctrinei MAE/MAC (material adverse effects/conditions), în special în situaţia unui due diligence, cum s-ar aplica conceptul MAE situaţiei economice cauzate de COVID19 şi eventualitatea unor estimări financiare negative în perioada următoare. Daca magnitudinea situaţiei de fapt preveste o scădere drastică a cifrei de afaceri a companiei finantate/achizitionate – atunci cumparatorul se poate retrage invocand MAE. Nu este suficientă doar o scădere drastică a încasărilor (în jurisprudenţă constanta – peste 40%) dacă aceasta are doar un caracter temporar. Pentru o situaţie de tip MAE,  este esenţial ca efectele unei “crize” să se resimtă pe termen mediu şi lung, cu şanse infime ca acea companie “target” să-şi revină economic. 

    IX. Măsuri care ar trebui luate:

    Verificaţi contractele comerciale încheiate pentru a afla dacă există o bază contractuală pentru invocarea cu succes a unor situaţii neprevăzute ce pot constitui forţa majoră sau caz fortuit;          
    Verificaţi dacă clauza de forţă majoră prevede forma şi limitele de timp prescrise pentru notificarea unui eveniment de acest tip după ce acesta are loc şi, dacă da, asiguraţi-vă că este notificată în termenul şi în forma/procedura agreată de părţi.
    În cazul în care s-a produs neexecutarea unui contract, faceţi o documentare a evenimentului cât mai detaliat posibil, inclusiv momentul în care a avut loc, părţile implicate şi orice bunuri afectate de eveniment. De exemplu art. 12 din Decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României prevede că „Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19, certificate de situaţie de urgenţă în baza documentelor justificative.”
    Luaţi în considerare dacă există modalităţi alternative de îndeplinire a obligaţiilor contractuale.
    Luaţi în considerare dacă există modalităţi de atenuare a efectelor situaţiei actuale.
    Verificaţi condiţiile de asigurare a unui astfel de eveniment şi dacă poliţele de asigurare in astfel de situaţii de criză (evenimente, concerte, întreruperea programului de munca, blocarea transportului internaţional).
    Dacă se epuizează formele alternative de rezolvare, fără posibilitatea negocierii unor situaţii alternative, verificaţi cu atenţie clauzele de terminare sau suspendare a contractelor, şi cele de soluţionare ale unor eventuale litigii;
    Pentru contractele încheiate în aceasta perioadă (începănd cu Februarie 2020):

    (i) Este utilă standardizarea clauzei de forta majora în aval (cu clienţii) şi în amonte (cu furnizorii). Daca sunteti intermediari intr-un lant valoric, luati în considerare riscurile în lant, de la producători şi pana la clienţii finali;

    (ii) Se pot integra modele de clauze cum ar fi cele ale Camerei de Comerţ Internaţionale de la Paris (ICC) pentru clauzele tip de Forţă majoră şi Caz Fortuit (ICC Force Majeure şi ICC Hardship Clause) – pentru o mai buna standardizare şi claritate în modul cum acestea au fost interpretate de către instanţele judecătoreşti şi tribunalele arbitrale.

     

  • Hidroelectrica mai face un pas către Bursă: începe licitaţia pentru achiziţia de servicii de consultanţă pentru listare. Valoarea contractului, 8,4 mil. lei, iar ofertele trebuie depuse până pe 30 ianuarie

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a început procedura pentru achiziţii de servicii de consultanţă pentru piaţa de capital de tip “equity adviser” care vor fi utilizate pentru pregătirea şi asistenţa în desfăşurarea ofertei publice inţiale de vânzare de acţiuni.

    Potrivit anunţului publicat în Serviviul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) valoarea estimată a contractului este de 8,4 milioane de lei (1,75 mil. euro), iar depunerea ofertelor trebuie realizată până la 30 ianuarie 2020. Oferta de preţ se depune în euro, menţionează compania, iar criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preţ.

    Statul român şi Fondul Proprietatea, acţionarii Hidroelectrica, au decis la finele anului 2019 ca cel mai mare producător de energie electrică din România să distribuie dividende suplimentare de 1 miliard de lei, ceea ce înseamnă că statului român îi vor reveni 800 mil. lei. Pe 17 decembrie, statul român a respins solicitarea Fondului Proprietatea de distribuire a 1,25 mld. lei.

  • Un fost director executiv al HBO, responsabil pentru producerea serialului „Game of Thrones”, a semnat un contract pe cinci ani cu serviciul de streaming Apple TV Plus

    Richard Plepler, fostul preşedinte şi director executiv al HBO, a semnat un contract de producţie pe cinci ani cu Apple TV Plus. Înţelegerea dintre Apple şi noua companie de producţie lansată de Plepler, Eden Productions, implică serii TV originale, filme artistice de lung metraj şi documentare, potrivit Business Insider.

    „Sunt încântat să lucrez cu Zack (Van Amburg), Jamie (Erlicht) şi echipa remarcabilă de la Apple care şi-a arătat cu adevărat susţinerea faţă de viziunea mea pentru Eden încă din prima zi. Show-urile pe care Zack şi Jamie le-au produs, «The Crown» şi «Breaking Bad», se numără printele cele pe care le admir cel mai mult. Apple este una dintre cele mai creative companii din lume, şi este locul ideal pentru noua mea companie de producţie”, a declarat Plepler.

    Compania acestuia se va concentra în jurul câtorva programe high-profile. În prezent, Plepler îşi construieşte o mică echipă de executivi în New York pentru a a-şi putea pune baza companiei de producţie. Discuţiile dintre Plepler şi noii executivi video din cadrul Apple TV Plus, Zack Van Amburg şi Jamie Erlicht, s-a întins pe o perioadă de mai multe luni de-a lungul anului trecut.

    Mişcarea vine după ce Plepler renunţa la poziţia de preşedinte şi director executiv al HBO în luna februarie a anului trecut în timpul unor restructurări în interiorul companiei mamă WarnerMedia, după ce petrecuse 28 de ani în timpul companiei. Serviciul de streaming Apple TV Plus a fost lansat în noiembrie 2019 şi a început să furnizeze un număr mic de conţinut original, incluzând „The Morning Show” cu Jennifer Aniston.

     

     

  • CNAIR a semnat un nou contract pentru amenajarea trecerilor la nivel a drumurilor cu calea ferată

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a semnat un contract pentru amenajarea trecerilor la nivel a drumurilor cu calea ferată, în valoare de aproximativ 35 de milioane de euro, cu finanţare 85% din fonduri UE, potrivit unui comunicat al companiei remis, MEDIAFAX.

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat contractul aferent proiectului “Măsuri de îmbunătăţire a siguranţei traficului prin amenajarea trecerilor la nivel a drumurilor cu calea ferată” cu firma Vesta Investment SRL.

    Valoarea totală a contractului este de 34.324.881,41 lei şi are ca durată de implementare 24 de luni.

    Proiectul are ca scop amenajarea a 246 de treceri la nivel a drumurilor naţionale cu calea ferată până la sfârşitul anului 2021.

    Lucările presupun montajul de stâlpi de iluminat cu încărcare solară; montajul de stâlpi pentru delimitarea sensurilor de circulaţie; semnalizare rutieră orizontală cu caracteristici superioare (simboluri preformate şi benzi rezonatoare din marcaj rutier); marcaj tip covor antiderapant (se va realiza pe o distanţă de 50 m, între barieră şi indicator).

    Finanţarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile din cadrul Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 ( 85% contribuţia Uniunii Europene din Fondul European de Dezvoltare Regională, 15% contribuţie proprie).

     

  • Primul judeţ din România unde se construieşte un aeroport în ultimii 50 de ani. Când va începe operarea acestuia

    Braşovul este singurul judeţ din ţară în care se construieşte un aeroport în ultimii 50 de ani, contractul pentru realizarea terminalului de pasageri fiind semnat de Consiliul Judeţean, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    „Este o aşteptare veche a braşovenilor. Suntem primul judeţ în care, după 50 de ani, în România se construieşte un aeroport, cu eforturi proprii. Este extrem de necesar. Braşovul este cel mai important judeţ din punct de vedere turistic. Suntem în top ca şi destinaţie turistică, suntem singurul judeţ care nu avem nici măcar 1 km de autostradă. Sperăm ca până la final de 2020 să reuşim finalizarea infrastructurii, iar din anul 2021 să începem operarea aeroportului, dacă nu apar complicaţii în viitoarele proceduri de achiziţii”, a declarat Veştea.

    Contractul pentru obiectivul „Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav Etapa a III-a Proiectare şi execuţie lucrări de construcţii şi instalaţii Obiectul Terminal de pasageri” a fost semnat miercuri, după ce CNSC a respins contestaţia depusă de o firmă.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Cine este tânărul care vrea să cucerească piaţa de cafenele din Cluj

    Bogdan Ciocian este fondator al lanţului de cafenele Meron, unde lucrează în prezent aproximativ 80 de persoane. Anul 2018 a fost unul promiţător pentru Meron prin extinderea businessului, prin creşterea lanţului de coffee shopuri la 11 unităţi.

    „În plus, anul trecut a venit şi cu perspective noi de business, iar cele 7 oraşe pe care le aveam în vedere pentru planul de extindere – Oradea, Timişoara, Sibiu, Bistriţa şi Bucureşti – s-au concretizat.” Tot anul trecut, compania a investit circa 500.000 de euro într-o prăjitorie proprie. „Un alt aspect important pe care am reuşit să îl dezvoltăm constă în lansarea platformei noastre de B2B. Aceasta oferă beneficii altor jucători mici din piaţa de specialty coffee care au nevoie de o cafea proaspăt prăjită şi care până acum recurgeau la diverse prăjitorii de pe piaţa internaţională”, adaugă antreprenorul.

    Planurile pentru extinderea internaţională au venit în mod firesc, spune antreprenorul, adăugând că priveşte către pieţe precum Londra, Amsterdam, Lisabona sau Barcelona. Una dintre cele mai semnificative decizii luate de Bogdan Ciocian a fost momentul în care a renunţat la continuarea studiilor, la facultate. „Acest gest îndrăzneţ şi poate, pe alocuri, privit cu neîncredere de cei din jur m-a ajutat să încep să învăţ cu adevărat şi să îmi creionez drumul. Astfel, am devenit mai independent, mai conştient de forţele proprii”, spune Ciocian.

    Profilul lui Bogdan Ciocian a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • Ministrul Transporturilor a anunţat investiţii de 5,6 milioane de euro pentru aeroportul Henri Coandă

    Contractul de reabilitare a căii de rulare Delta are o perioadă de proiectare de 2 luni şi un timp de execuţie de 6 luni. De asemenea, proiectul are o perioadă de garanţie de 9 ani.

    Directorul CNAB a afirmat că acest proiect este important pentru a permite lucrările la Pista 2, iar perioada de garanţie de 9 ani va reduce costurile CNAB în ceea ce priveşte mentenanţa căii de rulare.

    “Fără refacerea completă, fără lucrările capitale la calea de rulare Delta, lucrările la Pista 2 nu puteau începe deoarece pe perioada cât va fi închisă pista numărul 2, pista numărul 1 va prelua tot traficul. Calea de rulare are o garanţie de 9 ani. Prin contractul pe care l-am făcut se vor reduce costurile de mentenanţă şi cu reparaţiile pe perioada celor 9 ani cât este în garanţie”, a explicat Alexandru Ivan.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • STS a anunţat că a fost semnat contractul pentru modernizarea serviciului 112

    „În aplicarea măsurii 7 din Raportul preliminar privind Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112 (SNUAU), întocmit de Comitetul interministerial privind sistemul apelurilor de urgenţă 112 înfiinţat prin Decizia prim-ministrului nr. 166/2019, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale anunţă semnarea în data de 09.08.2019 a Contractului de furnizare echipamente şi aplicaţii informatice pentru „Modernizarea infrastructurii hardware şi software a Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă”, cu Asocierea Orange Romania S.A. – Atos Convergence Creators S.R.L. a cărui ofertă a fost declarată câştigătoare în urma procedurii de licitaţie deschisă”, informează STS, printr-un comunicat de presă.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • FedEx renunţă la contractul cu Amazon. Care sunt motivele

    FedEx renunţă la contractul de colaborare privind transportul mărfurilor cu Amazon din momentul în care acesta va expira, în august, conform Business Insider.

    Această mişcare din partea FedEx vine ca urmare a creşterii înregistrată de Amazon privind operaţiunile de logistică, care s-a transformat într-un competitor pentru firma de transporturi.

    „Această schimbare face parte din strategia noastră, de a ne concentra pe piaţa de e-commerce. De asemenea, poziţia noastră este bună datorita reţelei noastre FedEx”, au spus reprezentanţii companiei într-un e-mail.

    Amazon speră că va putea face pentru reţeaua de logistică acelaşi lucru pe care l-a făcut pentru serviciul de web hosting sau cloud. În prezent, reţeaua companiei este folosită doar pentru produsele de uz casnic, cu o reţea de transport care a crescut de 15 ori şi cu o dublare a vânzărilor, din 2008 până în 2018.

    În urma unei analize realizate de Wall Street, reţeaua de transport a Amazon nu reprezintă un pericol momentan, chiar dacă compania deţine 70 de avioane şi 10.000 de camioane. Astfel, pentru a putea prinde din urmă liderii infrastructurii de transport precum UPS şi FedEx ar mai fi nevoie de investiţii în valoare de aproximativ 122 miliarde dolari.