„Am amânat cauza pe 23 noiembrie pentru aprofundare. Nu se va repune pe rol, s-au amânat deliberările. N-am cerut niciun fel de explicaţii, nici informaţii suplimentare, pur şi simplu pentru o analiză mai aprofundată a datelor care sunt deja în dosar, inclusiv cu privire la punctele de vedere susţinute azi în şedinţă”, a spus Dorneanu.
Întrebat dacă practica judiciară existentă deja în materie poate constitui un factor important în decizia Curţii, preşedintele CCR a răspuns: „Noi ne luăm după Constituţie, după practica noastră. Nu eliminăm niciodată hotărârile pe care le dau instanţele judecătoreşti, dacă ele sunt necesare cauzei şi ne pot influenţa”.
Chestionat dacă decizia CCR în cazul OUG 13 poate fi considerată un precedent pentru cauza Belina, Dorneanu a precizat: „Nu poate fi considerată niciun precedent dacă ea nu are o relevanţă exactă. De la caz la caz, noi apreciem în ce măsură şi cât o decizie de-a noastră anterioară se potriveşte cu cauza pe care noi o analizăm acum”.
„Pentru a justifica necesitatea transferului CAS de la angajator la angajat, vă spun că sunt 157.798 de angajatori care nu au plătit CAS pentru angajaţii lor, deşi le-au fost reţinuţi banii din salarii. Este vorba despre două milioane de angajaţi. Ordonanţa aceasta este completată cu prevederea că angajatorii care reţin la sursă banii de contribuţii şi refuză plata acestora mai departe către bugetul de stat vor avea dosare penale”, a precizat ministrul Finanţelor.
Ionuţ Mişa, le transmite, astfel, un mesaj celor care contestă în stradă ordonanţa.„Îi rog pe români ca, înainte de a ieşi în stradă, să citească atent această ordonanţă şi să gândească singuri dacă protestează pentru interesul propriu sau pentru interesul unor companii care până azi au evitat plata taxelor şi impozitelor”, a mai spus oficialul.
Mitsch, care este liderul unei facţiuni de dreapta din CDU, a acordat, luni, un interviu pentru postul Deutschlandfunk în care a criticat politicile partidului privind imigraţia şi a subliniat că CDU a pierdut foarte mulţi votanţi în precedentele alegeri parlamentare.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Daimler va construi cea de-a cincea fabrică de baterii şi va crea peste 600 de locuri de muncă în regiune. Fabrica din Alabama va asambla SUV-uri electrice pentru a face concurenţă Model X, vehicul din aceeaşi clasă produs de Tesla.
“Celebrăm 20 de ani de activitate la fabrica din Tuscaloosa, Alabama, şi folosim această ocazie pentru a extinde operaţiunile”, a declarat Markus Schaefer, şeful de producţie, în cadrul unui interviu acordat Bloomberg TV.
Anul trecut, Tesla Model S a depăşit ca vânzări Mercedes S-Class şi BMW Seria 7 în Statele Unite.
53% dintre angajaţi nu au încredere în capacitatea profesională a şefului.
Totuşi, angajaţii români spun despre şefii lor că sunt inteligenţi, dar oportunişti, exigenţi şi tipicari. Păi cum ar vrea să fie?!
La polul opus, angajaţii români nu vor să fie şefi: 41% dintre ei nu ştiu cum s-ar descurca într-o poziţie de management, 33% nu cred că ar face faţă poziţiei şi doar 26% dintre cei care au răspuns la studiul eJobs consideră că s-ar descurca mai bine decât şeful lor.
Este un fel de Kafka al resurselor umane: şeful nu e bun, dar nici voi nu vreţi să fiţi şefi în locul lui, pentru că nu credeţi că puteţi să fiţi mai buni decât el.
În aceste condiţii, cum să crească companiile, cum pot să cucerească lumea, cum pot să crească salariile dacă nu ai creştere internă, dacă businessul nu merge înainte?
Consultanţii în resurse umane spun că multinaţionalele, dar şi companiile româneşti trimit doar prima linie de şefi să facă cursuri de leadership pentru a învăţa (dacă leadershipul se poate învăţa!) în încercarea de a conduce companiile.
Când este vorba de eşalonul doi, de cei care au contact direct cu oamenii din companie, cursurile de leadership lipsesc, pentru că nu mai sunt bani, iar acest lucru contează mai mult decât cred companiile.
O bună parte din angajaţi spun că părăsesc o companie mai puţin din cauza ei sau din cauza salariului, ci mai mult din cauza relaţiei tensionate cu şeful.
Aici este un fel de ipocrizie, pentru că în momentul în care primeşti o ofertă de nerefuzat, relaţia bună cu şeful nu mai contează.
Pe de altă parte, şi subalternii au o imagine idilică cu privire la şefi: se aşteaptă să fie comunicativi, să-i aprecieze, să le arate respect şi să nu-i favorizeze pe ceilalţi.
Arată ca un fel de ”rai“ în relaţiile dintre şefi şi subalterni.
Noţiunea de şef implică foarte, foarte mult subiectivism pentru că trebuie să iei decizii, nu poţi să stai la taclale cu fiecare subaltern toată ziua, să-i asculţi dramele personale; bineînţeles că îi favorizezi pe unii sau alţii pentru că ai nevoie de oamenii tăi în echipă şi bineînţeles că îi apreciezi pe unii în detrimentul altora mai mult pe criterii subiective decât obiective.
Totuşi, în studiul eJobs există o frază cheie: cei mai încrezători în capacitatea lor de a fi un şef mai bun decât superiorul lor actual sunt tinerii cu vârste sub 25 de ani.
Imediat după Revoluţie, dar mai ales după apariţia investiţiilor străine din 1988-2000, mulţi tineri s-au trezit că trebuie să fie şefi peste noapte, pentru că nu exista altcineva. În aceste condiţii, companiile au fost duse înainte de ambiţie, de determinare, de dorinţa de a nu eşua.
Dacă vă mai amintiţi, voi, cei care aţi devenit şefi la 25 de ani, acum 15-20 de ani, aveaţi în subordine oameni mai seniori, care ştiau mai multe despre un lucru sau altul decât voi.
Deşi erau mai calificaţi, nu mai aveau ambiţia de a muta munţii şi trăiau într-un trecut al perioadei comuniste care se prăbuşea. De multe ori, ambiţia şi determinarea trebuie să fie mai puternice decât calificarea profesională, care se poate cumpăra.
Ambiţia, determinarea şi asumarea riscurilor se pot cumpăra mai puţin şi de aceea sunt foarte multe companii care au în spate oameni calificaţi, supracalificaţi, dar care nu reuşesc să crească pentru că nu are cine să le împingă înainte.
Foarte multe companii ar trebui să fie atente la schimbările demografice din organigramă. Cei care au devenit şefi acum două decenii au devenit supracalificaţi, au văzut multe în faţa ochilor, au trăit şi perioada de boom, şi perioada crizei, aşa că nu îi mai mişcă nimic.
Acest lucru poate fi însă o frână în creşterea unei companii. Ambiţia este înlocuită de calificare şi teama de a nu lua decizii greşite, care să-i arunce peste bord înainte de termen.
Pentru că ştiu că merge piaţa în care activează, pentru că ştiu comportamentul consumatorilor şi al clienţilor lor, iar vânzarea a devenit o rutină care doar trebuie întreţinută şi banii curg de la sine, prea puţini manageri au ambiţia de a vedea cum ar putea să fie altfel decât piaţa, cum ar putea să fie disruptive.
Cei de la Google şi Facebook au îngenuncheat piaţa media, care trăia bine mersi dintr-o rentă clădită în timp care părea că nu o poate lua nimeni. Marile branduri de ziare ale lumii, creatorii de conţinut, cei care fac agenda zilei, au ajuns să constate şi să se plângă că Google şi Facebook le iau toţi banii, deşi conţinutul este la ei.
Din fericire pentru progres, tinerii pot să fie disruptivi, pot gândi altfel, ca o reacţie la încremenirea şi autosuficienţa din companii şi dacă îşi asumă şi leadershipul se pot schimba multe lucruri.
Acest lucru este mai puternic decât dacă şeful este bun sau rău, dacă este mai mult sau mai puţin comunicativ.
Dacă angajaţii îşi critică şefii, dar niciunul dintre ei nu vrea să fie şef în locul lor, aduceţi-le un şef de sub 25 de ani!
În judeţul Iaşi, 26 de candidaţi au promovat examenul de bacalaureat, sesiunea de toamnă, în urma contestaţiilor.
Dan Marian Cornea a picat iniţial examenul de bacalaureat, după ce la proba de istorie a luat nota 3,70. Tânărul a depus contestaţie, iar în urma reevaluării tezei sale, nota finală a fost 10.
”Am dat bacalaureatul şi ca orice elev aşteptam notele şi mă aşteptam la note foarte mari, peste 9, chiar 9.50 la majoritatea, şi la istorie şi la română. Doar că am avut o surpriză foarte mare. Am luat nota pe care o aşteptam la română, am avut 9 şi 10 prima oară, doar că la istorie am fost total surprins cu un 3,70”, a declarat Dan Marian Cornea, absolvent al Colegiului Naţional de Artă ”Octav Băncilă” Iaşi.
În urma discuţiilor cu părinţii săi şi cu profesorul de istorie, Dan a depus contestaţie.
”Era inadmisibil să iau 3,70 când tot anul am luat de la 9,50 în sus. Şi apoi am primit rezultatele, din nou surpriză, de la 3.70 la 10. (…) Eu cred că a fost vorba de neatenţie sau poate nu au citit, dar totuşi am scris opt pagini, adică doamna profesoară mi-a spus că la 3,70 ar fi trebuit să scriu o pagină. La 8 pagini era clar că nu era nicio şansă să iau o notă aşa mică”, a afirmat acesta.
În judeţul Iaşi, 26 de candidaţi au promovat examenul de bacalaureat, sesiunea de toamnă, în urma contestaţiilor.
Dan Marian Cornea a picat iniţial examenul de bacalaureat, după ce la proba de istorie a luat nota 3,70. Tânărul a depus contestaţie, iar în urma reevaluării tezei sale, nota finală a fost 10.
”Am dat bacalaureatul şi ca orice elev aşteptam notele şi mă aşteptam la note foarte mari, peste 9, chiar 9.50 la majoritatea, şi la istorie şi la română. Doar că am avut o surpriză foarte mare. Am luat nota pe care o aşteptam la română, am avut 9 şi 10 prima oară, doar că la istorie am fost total surprins cu un 3,70”, a declarat Dan Marian Cornea, absolvent al Colegiului Naţional de Artă ”Octav Băncilă” Iaşi.
În urma discuţiilor cu părinţii săi şi cu profesorul de istorie, Dan a depus contestaţie.
”Era inadmisibil să iau 3,70 când tot anul am luat de la 9,50 în sus. Şi apoi am primit rezultatele, din nou surpriză, de la 3.70 la 10. (…) Eu cred că a fost vorba de neatenţie sau poate nu au citit, dar totuşi am scris opt pagini, adică doamna profesoară mi-a spus că la 3,70 ar fi trebuit să scriu o pagină. La 8 pagini era clar că nu era nicio şansă să iau o notă aşa mică”, a afirmat acesta.
În urmă cu două săptămâni, ministrul Liviu Pop anunţa că va adopta o măsură prin care doar editura de stat, „Editura Didactică şi Pedagogică”, va fi însărcinată să se ocupe de realizarea manualelor. În urma acestei decizii, proprietarii editurilor au făcut în total 27 de contestaţii, dintre care 20 au fost admise de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC).
„Am câştigat contestaţia în urma unor confruntări juridice dificile. După ce clientul nostru a fost eliminat din procedura de atribuire a manualelor şcolare, fără o justificare solidă, autoritatea contractantă a continuat să emită mai multe acte prin care îi refuza dreptul de a concura. Cu câteva săptămâni în urmă, părea că ne luptăm cu morile de vânt. Dar în cele din urmă am reuşit – CNSC a făcut o aplicare corectă şi riguroasă a legii, oferindu-ne câştig de cauză. Astfel, clientul nostru a fost reintrodus în procedura de atribuire a manualelor şcolare”, declară Ruxandra Vişoiu, avocat R&R Parteners Bucharest. Conform declaraţiilor sale, aceasta este o reuşită fără precedent pe acest gen de caz.
„Este adevărat că procedura de atribuire a manualelor şcolare a prezentat numeroase probleme. Faptul că 20 din 27 de contestaţii ale editurilor au fost admise nu face decât să confirme acest lucru. Dar soluţia nu poate fi eliminarea concurenţei prin folosirea unei edituri unice. Nu aceasta este direcţia pe care ar trebui să o luăm într-un stat de drept, cu economie de piaţă, care doreşte să evolueze”, conchide Ruxandra Vişoiu.
R&R Partners Bucharest este o societate formată din profesionişti în domeniul juridic, care s-au dezvoltat în unele dintre cele mai mari firme de avocatură din ţară.Ruxandra Vişoiu, specializată în drept comercial, este avocat definitiv şi membru în Baroul Bucureşti din 2014. Înainte de a-şi deschide propriul cabinet de avocatură, a lucrat în domeniul corporate şi real estate.
Pe lângă activitatea juridică propriu-zisă , R&R Partners Bucharest susţine prezentări şi seminarii de informare juridică (paşii de urmat pentru deschiderea unui start-up; sesiune de informare pe proprietate intelectuală), precum şi seminarii/traininguri interne dedicate tinerilor antreprenori din cadrul hub-urilor si acceleratoarelor din Bucureşti (Nod Makerspace, Universitatea Alternativa, Innovations Crossrider).
Milan Chovanec a precizat că Guvernul de la Praga a aprobat propunerea de a nu mai accepta imigranţi întrucât “programul nu funcţionează”, iar “situaţia de securitate s-a înrăutăţit”.
Cehia ar trebui să primească aproximativ 2.600 de refugiaţi până în luna septembrie. Până în prezent, a acceptat doar 12, toţi din Grecia