BusinessMagazin

Tag: Constantinescu

  • Nicuşor Constantinescu rămâne în arest la domiciliu în dosarul Centrului Militar Zonal din Constanţa

    Curtea de Apel Constanţa a judecat, marţi, două contestaţii la decizia de săptămâna trecută a Tribunalului Constanţa prin care lui Nicuşor Constantinescu i s-a înlocuit controlul judiciar cu arestul la domiciliu în dosarul Centrului Militar Zonal, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Contestaţiile au fost depuse de DNA şi de către Nicuşor Constantinescu.

    Astfel, procurorul DNA a cerut instanţei admiterea contestaţiei în sensul ca Nicuşor Constantinescu să fie arestat preventiv.

    “Măsura arestării preventive este singura care-l poate împiedica pe Nicuşor Constantinescu să săvârşească infracţiuni”, a spus reprezentantul DNA Constanţa.

    La rândul său, avocatul lui Nicuşor Constantinescu, Marius Mocanu, a cerut respingerea contestaţiei DNA şi înlocuirea arestului la domiciliu cu controlul judiciar.

    Nicuşor Constantinescu a susţinut că nu este vinovat pentru acuzaţiile aduse, spunând că nu a încălcat controlul judiciar şi că nu există motive pentru ca această măsură să fie modificată.

    “Nu am încălcat hotărârea Curţii de Apel Constanţa privind controlul judiciar şi nu există nicio probă a DNA care să demonstreze acest lucru. Nu am lipsit de la niciun termen de judecată. Acuzaţiile DNA că, prin reluarea atribuţiilor de preşedinte al Consiliului Judeţean, la data de 8 ianuarie 2015, aş fi încălcat controlul judiciar nu sunt adevărate”, a spus Nicuşor Constantinescu în faţa instanţei.

    Curtea de Apel Constanţa a decis ca Nicuşor Constantinescu să rămână în arest la domiciliu în dosarul Centrului Militar Zonal, decizia fiind definitivă.

    Tribunalul Constanţa a judecat, în 25 februarie, solicitarea DNA de înlocuire a controlului judiciar cu arestul preventiv în cazul lui Nicuşor Constantinescu, în dosarul Centrului Militar Zonal, pe motiv că acesta ar fi comis mai multe infracţiuni de la data instituirii controlului judiciar în cazul său.

    Instanţa s-a pronunţat în 26 februarie, înlocuind controlul judiciar cu arestul la domiciliu.

    Potrivit procurorilor anticorupţie, în 8 ianuarie 2015, Nicuşor Constantinescu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, a emis o dispoziţie prin care, în mod nelegal, a deposedat o persoană de atribuţiile funcţiei de director general al unei direcţii din CJ, retrăgându-i totodată acesteia dreptul de acordare a vizei de control.

    Anchetatorii precizau că prin această decizie Nicuşor Constantinescu “a provocat o vătămare nepatrimonială a drepturilor şi intereselor legitime privind exercitarea atribuţiilor unui post pe care îl ocupase prin concurs, cât şi o pagubă patrimonială reprezentată de diminuarea salariului”.

    În replică, Nicuşor Constantinescu a spus că nu a provocat niciun prejudiciu în momentul în care a emis dispoziţia privind retragerea vizei de control financiar directorului Direcţiei Economico-Financiare din Consiliul Judeţean Constanţa, Felicia Tăicuţu, deoarece ea nu mai exercita acest atribut din anul 2011. Mai mult, în perioada respectivă Felicia Tăicuţu se afla în concediu medical, în prezent fiind în concediu de odihnă, iar după ce va reveni la muncă urmează să fie suspendată din funcţie deoarece este inculpat într-un alt dosar în care este cercetat Constantinescu.

    De asemenea, procurorii DNA îl acuzau pe preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa că în 12 februarie a introdus pe ordinea de zi a şedinţei CJ mai multe proiecte de hotărâri privind finanţarea de la bugetul local, cu încălcarea Legii nr.350/2005, a mai multor cluburi şi asociaţii sportive din judeţ. Procurorii susţineau că în acest fel s-a urmărit prejudicierea bugetului unităţii administrativ teritoriale şi obţinerea unor foloase necuvenite pentru cluburile respective, urmări care însă nu s-au mai produs deoarece proiectele au fost retrase.

    La rândul său, Nicuşor Constantinescu afirma, în faţa instanţei, că a retras proiectele respective deoarece a cerut lămuriri la Ministerul Finanţelor privind cadrul legislativ pentru finanţarea cluburilor sportive respective, iar pentru că răspunsul primit chiar în ziua şedinţei Consiliului Judeţean a fost ambiguu a decis retragerea proiectelor în cauză până când situaţia ar fi fost clarificată.

    Constantinescu a mai fost acuzat de procurorii DNA care au solicitat arestarea preventivă a sa în dosarul Centrului Militar Zonal şi că a făcut plăţi în valoare totală de peste 340.000 de lei către SC Soti Cable Neptun şi către Conpress Holding SRL, la care este asociat Sorin Strutinksy, cu care Nicuşor Constantinescu se află în relaţii comerciale la alte societăţi.

    Nicuşor Constantinescu a recunoscut că este prieten cu Sorin Strutinsky de mai bine de 30 de ani, că este asociat cu aceasta la diverse firme, dar nu în cele care fac obiectul acuzaţiei DNA.

    El preciza că cele două plăţi sunt legale, fiind realizate în urma unor contracte încheiate între Consiliul Judeţean Constanţa şi SC Soti Cable Neptun, respectiv Conpress Holding SRL, pe baza unor licitaţii.

    Tot săptămâna trecută, magistraţii Curţii de Apel Constanţa au dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru Nicuşor Constantinescu, în noul dosar instrumentat de DNA privind mai multe contracte ilegale care ar fi fost încheiate de Consiliul Judeţean Constanţa cu diverse firme, decizia instanţei fiind definitivă.

    În 24 februarie, Nicuşor Constantinescu a fost suspendat din funcţia de preşedinte al CJ Constanţa, printr-un ordin emis de către prefectul judeţului, Ion Constantin.

    Constantinescu a fost arestat preventiv, în 20 februarie, de Tribunalul Constanţa, pentru mai multe infracţiuni, între care abuz în serviciu, conflict de interese şi coruperea alegătorilor.

    Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa, Nicuşor Constantinescu este acuzat de abuz în serviciu – trei infracţiuni, din care două în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat, coruperea alegătorilor – două infracţiuni, conflict de interese – zece infracţiuni, din care cinci în formă continuată, şi tentativă la abuz în serviciu, în formă continuată.

    În ordonanţa de reţinere se arăta că, în cursul anului 2012, Nicuşor Constantinescu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, finanţând în mod nelegal cheltuieli cu activităţile sportive, în sumă de 13.305.000 lei, ce au reprezentat plăţi nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi cluburi sportive.

    Preşedintele Consiliului Judeţean a mai fost suspendat din funcţie şi în vara anului trecut, când a fost arestat preventiv în dosarul în care este acuzat de subfinanţare a Centrului Militar Zonal. Ulterior, instanţa a decis ca acesta să fie judecat sub control judiciar.

    Nicuşor Constantinescu a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri.

    Într-un alt dosar, Constantinescu este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţiile de anul trecut, 15 cartuşe.

  • Nicuşor Constantinescu, arestat preventiv într-un nou caz de corupţie, plasat în arest la domiciliu

    -ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE-

  • Nicuşor Constantinescu a fost suspendat din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa

    “Având în vedere comunicarea Tribunalul Constanta, Secţia Penală, a încheierii nr.41/20.02.2015, pronunţată de Tribunalul Constanţa în dosarul penal 1019/118/2015, înregistrată la Instituţia Prefectului-Judeţul Constanţa cu nr. 2000/23.02.2015, prin care s-a dispus arestarea preventivă pentru o durată de 30 de zile a domnului Constantinescu Nicuşor Daniel, astăzi 24.02.2015, prefectul judeţului Constanţa, Constantin Ion, în conformitate cu prevederile art. 102 coroborat cu art. 71 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 340/2004 privind Prefectul şi Instituţia Prefectului, republicată, a emis ordinul nr. 91/24.02.2015, prin care se constată suspendarea de drept a mandatului Preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Constantinescu Nicuşor Daniel, până la încetarea măsurii arestării preventive”, se precizează într-un comunicat de presă emis de Prefectura Constanţa.

    Ordinul poate fi atacat în faţa instanţei de contencios administrativ potrivit precederilor legale.

    La ora transmiterii acestei ştiri, Nicuşor Constantinescu se află la Curtea de Apel Constanţa, unde se judecă recursul formulat de către avocatul său pentru înlocuirea arestului preventiv cu măsura controlului judiciar.

    În cazul în care instanţa va decide să îl lase în libertate, Nicuşor Constantinecu ar putea reveni în funcţie, prefectul fiind nevoit să revoce ordinul de suspendare.

    Şeful Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a fost reţinut de DNA pentru mai multe infracţiuni, între care abuz în serviciu, conflict de interese şi coruperea alegătorilor, iar ulterior, în 20 februarie, arestat preventiv de Tribunalul Constanţa, el fiind acuzat de plăţi ilegale, din fonduri publice, către asociaţii, fundaţii şi cluburi sportive.

    Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Constanţa, Nicuşor Constantinescu este acuzat de săvârşirea infracţiunilor concurente de abuz în serviciu – trei infracţiuni, din care două în formă continuată, constituire a unui grup infracţional organizat, coruperea alegătorilor – două infracţiuni, conflict de interese – zece infracţiuni, din care cinci în formă continuată, şi tentativă la abuz în serviciu, în formă continuată.

    În ordonanţa de reţinere se arată că, în cursul anului 2012, Nicuşor Constantinescu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, finanţând în mod nelegal cheltuieli cu activităţile sportive, în sumă de 13.305.000 lei, ce au reprezentat plăţi nerambursabile din fonduri publice către asociaţii şi cluburi sportive.

    Preşedintele Consiliului Judeţean a mai fost suspendat din funcţie şi în vara anului trecut, când a fost arestat preventiv în dosarul în care este acuzat de subfinanţare a Centrului Militar Zonal. Ulterior, instanţa a luat măsura de cercetare a acestuia sub control judiciar.

    În acest caz DNA Constanţa a înaintat instanţei o nouă cerere de înlocuire a controlului judiciar, cu arest preventiv, termenul de judecată a solicitării fiind stabilit pentru miercuri.

    Nicuşor Constantinescu a mai fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale.

    Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe.

  • Nicuşor Constantinescu, reţinut de procurorii DNA pentru abuz în serviciu

    Potrivit unor surse judiciare, procurorii DNA Constanţa au emis pe numele lui Nicuşor Constantinescu ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore.

    Joi după-amiază, în urma percheziţiilor făcute de procurori la sediul CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu a fost dus la audieri, el declarând, la ieşirea din instituţie, că se aşteaptă să fie reţinut şi că şi-a făcut bagajele, având la el o geantă cu lucruri personale, între care pamperşi şi periuţi de dinţi.

    ”E o continuare a hărţuirii mele politice, a domnului primar Mazăre şi a prietenului meu Sorin Strutinsky. Sunt acuzat că am semnat nişte contracte cu televiziunea Soti şi cu ziarul Telegraf, fapt pentru care şi domnul Mazăre a fost cercetat şi a primit neînceperea urmăririi penale de la domnul procuror de la DNA Bucureşti, acum doi ani, pentru aceleaşi acuzaţii. Sunt acuzat de abuz în serviciu, presupun, conflict de interese şi alte chestiuni. Am un mandat de aducere la DNA Constanţa, unde mă voi duce. Vom vedea ce se întâmplă. Probabil că voi fi reţinut, mi-am luat bagajele la mine, sunt pregătit, am pamperşii la mine, am periuţă de dinţă şi ne vedem la Tribunal mâine, probabil”, a declarat Nicuşor Constantinescu.

    Procurorii DNA Constanţa au făcut percheziţii, joi, timp de aproximativ şapte ore, la sediul Consiliului Judeţean Constanţa, precum şi la sediile mai multor firme, între care SC Aqualand SA şi Hotel Cupidon din Eforie Nord.

    DNA preciza că în acest caz se fac cercetări privind infracţiuni electorale şi de serviciu, faptele de corupţie şi cele asimilate acestora fiind comise în perioada 2009-2013

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor obţinute de MEDIAFAX, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, este suspectat de mai multe fapte de abuz în serviciu contra intereselor publice.

    Astfel, în anul 2012 preşedintele CJ Constanţa a acceptat şi decontat, cu ştiinţă, o cotă de 23% din valoarea lucrărilor de împădurire executate de Regia Autonomă Judeţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa, reprezentând cheltuieli indirecte, în loc de 18%, cât ar fi fost legal. Astfel, ar fi fost plătită ilegal suma totală de peste un milion de lei.

    Anchetatorii mai notează că în anul 2012 Consiliul Judeţean Constanţa a făcut plăţi nelegale pentru servicii de publicitate în valoare de peste două milioane de lei către SC Combat Press SRL Constanţa şi SC Soti Cable Neptun SRL, fără ca aceste servicii să aibă legătură cu informaţiile de interes public şi transparenţa decizională, pentru care există obligativitatea comunicării din oficiu ca informaţii de interes public, conform Legii nr. 544/2001 şi Legii nr. 52/2003.

    Conform surselor citate, tot în anul 2012, pentru lucrările reprezentând cheltuieli de capital, respectiv lucrări de întreţinere la drumurile judeţene şi pentru lucrările reprezentând cheltuieli de capital, respectiv lucrări de modernizare şi reabilitare a drumurilor judeţene şi lucrări de împădurire, CJ Constanţa a decontat nelegal cota de 2,5% din valoarea acestora, reprezentând organizare de şantier, fără existenţa documentelor justificative, faptă care a dus la plata nelegală a sumei totale de 498.942,82 de lei.

    Totodată, Nicuşor Constantinescu este suspectat de către procurorii DNA de conflict de interese, după ce în 20 noiembrie 2009 CJ Constanţa a încheiat un contract de prestări servicii cu SC Soti Cable Neptun SRL, la care este asociat Sorin Gabriel Strutinsky, persoană aflată în relaţii comerciale cu el. În baza acestui contract, CJ Constanţa a făcut plăţi în mai multe rânduri, începând cu anul 2010 şi până în martie 2014, valoarea totală a sumelor plătite depăşind 9,6 milioane de lei.

    Documentele anchetatorilor mai arată că Nicuşor Constantinescu ar fi fost în conflict de interese şi în iunie 2011, după ce a încheiat cu SC Soti Cable Neptun un alt contract de prestări servicii, în baza căruia ar fi fost făcute plăţi de aproape 13.000 de lei.

    Anchetatorii mai spun că CJ Constanţa ar fi încheiat cu firma lui Strutinsky alte trei contracte, în anii 2013 şi 2014, şi ar fi făcut plăţi, în baza acestora, în valoare de peste 500.000 de lei.

    De asemenea, anchetatorii consideră că Nicuşor Constantinescu s-a aflat în conflict de interese şi prin încheierea unui contract de prestări servicii, în februarie 2013, cu SC Telegraf Advertising SRL, la care este asociat tot Sorin Strutinsky, şi ar fi făcut plăţi în mai multe rânduri, în anii 2013 şi 2014, în cuantum total de peste 63.700 de lei.

    În acest dosar, este vizat şi Cristian Bogdan Zgabercea, fost director în Consiliul Judeţean Constanţa, pentru complicitate la abuz în serviciu şi spălare de bani, fiind suspectat că l-a ajutat pe Nicuşor Constantinescu să facă plăţi ilegale de peste 5 milioane de lei, reprezentând finanţări nerambursabile din fonduri publice către diverse asociaţii.

    De asemenea, în acelaşi dosar este vizată şi Gina Hortolomei Moscu, administrator şi asociat la mai multe societăţi, ea fiind suspectată de abuz în serviciu.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale.

    Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe.

    Nicuşor Constantinescu nu şi-a mai putut exercita prerogativele de preşedinte al CJ Constanţa din luna aprilie a anului trecut, când a plecat în SUA să se opereze de cancer. Pentru că nu s-a întors atunci când convenise cu procurorii DNA că se va întoarce în ţară, anchetatorii au cerut arestarea sa preventivă. La începutul lunii august 2014, Curtea de Apel Bucureşti a decis să menţină decizia luată de Tribunalul Bucureşti privind arestarea sa preventivă.

    După această decizie, Nicuşor Constantinescu a fost suspendat din funcţie printr-un ordin al prefectului de Constanţa, iar atribuţiile sale au fost preluate de vicepreşedintele CJ Cristinel Dragomir.

    La începutul lunii septembrie 2014, Constantinescu a fost arestat preventiv şi în dosarul Centrului Militar Zonal, decizia fiind luată de Tribunalul Constanţa. El a revenit în ţară la începutul lunii noiembrie, fiind reţinut de autorităţile din Turcia după ce Ministerul Justiţiei a transmis documentele necesare pentru aducerea lui în ţară, pentru a fi arestat preventiv în dosarele în care este judecat.

    Constantinescu a revenit în ţară în 6 noiembrie, iar în aceeaşi zi Tribunalul Bucureşti a confirmat mandatul de arestare emis pe numele său. A doua zi, şi magistraţii Tribunalului Constanţa au confirmat mandatul de arestare pe numele său, în dosarul în care acesta este judecat pentru că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa. Ulterior, măsura arestării a fost înlocuită cu cea a controlului judiciar.

    Nicuşor Constantinescu se află la cel de-al treilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, câştigând alegerile din iunie 2012 cu peste 60 la sută din voturi. De asemenea, el este prim-vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Constanţa a PSD, al cărei preşedinte este Radu Mazăre.

    Constantinescu, în vârstă de 48 de ani, a intrat în politică în 2000, când a candidat pentru funcţia de consilier local, fiind în echipă cu Radu Mazăre, care avea să căştige Primăria.

  • Nicuşor Constantinescu a revenit la Consiliul Judeţean Constanţa, după o pauză de nouă luni

    Nicuşor Constantinescu, care şi-a reluat joi atribuţiile de preşedinte al CJ Constanţa, a fost întrebat de jurnalişti cu cine are voie şi cu cine nu are voie să comunice dintre angajaţii CJ şi dintre consilierii judeţeni, spunând că se va consulta cu avocaţii săi în privinţa acestui aspect.

    “M-am întors la lucru şi la treabă. Nu are importanţă acum cu cine am voie sau nu să iau legătura. Aştept avocaţii să vedem din rechizitoriul DNA cu care dintre funcţionari şi dintre consilierii judeţeni am interdicţie să mă întâlnesc şi cu care nu”, a afirmat Constantinescu.

    El a mai spus că îşi propune ca în perioada următoare să verifice stadiul proiectelor derulate de Consiliul Judeţean, dar şi de instituţiile din subordinea CJ.

    De asemenea, Constantinescu a precizat că de acum încolo va prezida şedinţele Consiliului Judeţean, precizând că este obligat de lege să le conducă.

    Preşedintele CJ Constanţa a ţinut să salute discursul preşedintelui Klaus Iohannis de la şedinţa CSM şi faptul că a cerut să nu se mai scurgă informaţii în presă din dosarele procurorilor DNA.

    “Aş vrea să salut public iniţiativa şi discursul preşedintelui Iohannis făcut la CSM pentru că este primul om politic după 2004 care a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să înceteze teroarea justiţiei televizate din România. Sunt de acord cu ce a cerut preşedintele Iohannis pentru că el nu a făcut un discurs acolo, el a afirmat în calitate de preşedinte al României faptul că în România trebuie să existe separarea puterilor în stat, faptul că în România, conform Constituţiei, trebuie să existe prezumţia de nevinovăţie a oricărui cetăţean român şi prezumţia de nevinovăţie înseamnă că nu trebuie ca cetăţenii români să-şi dovedească nevinovăţia şi trebuie magistraţii, procurorii să demonstreze vinovăţia şi nevinovăţia şi acest lucru, din păcate, în regimul Băsescu şi în ultimii ani în special nu s-a întâmplat, inclusiv în ceea ce mă priveşte”, a declarat Nicuşor Constantinescu.

    Nicuşor Constantinescu nu şi-a mai putut exercita prerogativele de preşedinte al CJ Constanţa din luna aprilie a anului trecut, când a plecat în SUA să se opereze de cancer. Pentru că nu s-a întors atunci când convenise cu procurorii DNA că se va întoarce în ţară, anchetatorii au cerut arestarea sa preventivă. La începutul lunii august 2014, Curtea de Apel Bucureşti a decis să menţină decizia luată de Tribunalul Bucureşti privind arestarea sa preventivă.

    După această decizie, Nicuşor Constantinescu a fost suspendat din funcţie printr-un ordin al prefectului de Constanţa, iar atribuţiile sale au fost preluate de vicepreşedintele CJ Cristinel Dragomir.

    La începutul lunii septembrie 2014, Constantinescu a fost arestat preventiv şi în dosarul Centrului Militar Zonal, decizia fiind luată de Tribunalul Constanţa. El a revenit în ţară la începutul lunii noiembrie, fiind dus de autorităţi în arest.

    La sfârşitul lui noiembrie 2014, primul mandat de arestare preventivă pe numele lui Constantinescu a fost înlocuit cu măsura controlului judiciar, de către magistraţii bucureşteni, iar în 5 decembrie aceeaşi decizie a fost luată şi de Curtea de Apel Constanţa. Instanţa a decis, de asemenea, că Nicuşor Constantinescu nu are voie să ia legătura cu funcţionarii CJ Constanţa şi nici cu consilierii judeţeni, astfel că acesta nu şi-a putut relua atribuţiile, deşi ordinul de prefect privind suspendarea sa din funcţie a expirat odată cu ridicarea măsurii arestării preventive.

    La sfârşitul anului trecut, Curtea de Apel Constanţa a respins solicitarea lui Nicuşor Constantinescu de modificare a condiţiilor controlului judiciar. El ceruse să poată lua legătura cu angajaţii Consiliului Judeţean şi cu consilierii judeţeni în chestiuni care nu sunt legate de Centrul Militar Zonal Constanţa, obiectul dosarului pentru care este judecat.

    Totuşi, în această săptămână Curtea de Apel Constanţa a admis în parte o contestaţie la executare depusă de Nicuşor Constantinescu, precizând că el nu are voie să comunice cu personalul Consiliului Judeţean şi cu consilierii judeţeni ”care au participat, în orice formă, în procesul de propunere, decizie şi execuţie a celor două hotărâri ale CJ Constanţa care au vizat Centrul Militar Zonal şi care sunt menţionate în actul de sesizare al instanţei”. Preşedintele Consiliului Judeţean poate lua legătura astfel cu persoanele care nu au avut legătură cu dosarul Centrului Militar Zonal.

  • Constantinescu: Întreg sistemul de salvare este greşit, pentru că nu include toate instituţiile

    “Întreg sistemul de salvare este greşit. De ce? Pentru că nu include toate instituţiile, cum au fost, în cazul acesta, Căpitănia şi instituţiile care au ambarcaţiuni pe apă şi pe mare, şi, în acelaşi timp, şi ambarcaţiunile şi mijloacele private (…) care au sisteme de salvare care pot în momentul unei catastrofe să intervină dacă sunt băgaţi în sistem. (…) Există în Delta Dunării câţiva salvatori privaţi (…), dar din păcate ei nu sunt în sistemul 112 şi trebuie băgaţi în acest sistem măcar acum”, a spus Constantinescu.

    Întrebat de ancheta procurorilor anticorupţie, care verifică modul în care a fost achiziţionat elicopterul SMURD, Nicuşor Constantinescu a spus că “nu mai există alt producător decât Eurocopter Germania”.

    “L-am luat direct de la fabrică. Deci nu există intermediari. Ar putea să descopere că, dacă continuau contractul de operare, cei doi piloţi şi personalul trăiau şi astăzi, pentru că eu nu dădeam jos flotoarele. Eu plăteam cinci ore de antrenament lunar pentru piloţi, eu făceam pregătire de scufundare şi de salvare dintr-un elicopter teoretic scufundat, aşa cum spun normele europene civile, şi atunci poate trăiam cu toţii astăzi împreună, nu făceam o tragedie”, a adăugat Constantinescu.

    În acelaşi context, referitor la afirmaţia secretarului de stat din MAI Raed Arafat potrivit căruia aparatul de zbor nu avea flotoare, la momentul la care a fost preluat, şeful CJ Constanţa a răspuns: “Minte”.

    “Sperăm să se facă dreptate şi cred că destituirea şefului inspectoratului şi a prefectului nu înlătură greşelile din sistemul de salvare naţională. (…) Am auzit şi eu despre acea dronă, că există nişte jurnalişti profesionişti, care au avut o dronă, şi care au filmat toate evenimentele tragice, o caută şi procurorii militari şi toată lumea.(…) Nu a căzut acel elicopter. A fost văzut de cei 23 de martori venind rectiliniu-uniform (…) , necăzând ca un bolovan de sus. Aici e problema, nu a venit accidentat de sus, a venit uşor, ca şi cum ar ameriza. Dacă avea flotoarele, astăzi beam o cafea cu echipajul”, a mai spus Nicuşor Constantinescu.

    Declaraţiile au fost făcute de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa vineri, la Tribunalul Bucureşti, instanţă la care a avut loc un nou termen în procesul în care Nicuşor Constantinescu este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi. Magistraţii au decis amânarea cauzei până la 16 ianuarie, deoarece avocatul preşedintelui CJ nu s-a putut prezenta la proces.

    Nicuşor Constantinescu este judecat sub control judiciar în acest dosar. De asemenea, el este judecat sub aceeaşi măsură preventivă şi în dosarul în care este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

    Preşedintele CJ Constanţa a fost încarcerat la Spitalul Penitenciar Rahova din 6 noiembrie până în 5 decembrie, când instanţa a admis solicitarea acestuia de înlocuire a arestului preventiv cu măsura controlului judiciar. Potrivit acestei hotărâri, Constantinescu trebuie să respecte mai multe obligaţii, una dintre condiţii fiind să nu ia legătura cu angajaţii Consiliului Judeţean Constanţa.

    Procurorii DNA Constanţa au deschis un dosar penal legat de modul în care Consiliul Judeţean Constanţa a achiziţionat, în 2013, elicopterul trecut ulterior la SMURD şi prăbuşit, luni, în lacul Siutghiol. În acest dosar, există suspiciunea săvârşirii unor fapte de abuz în serviciu în urma cărora s-a obţinut şi foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, au declarat, pentru MEDIAFAX, oficiali din DNA.

    Ancheta în cazul accidentului aerian din judeţul Constanţa, în urma căruia au murit toate cele patru persoane aflate în aparatul de zbor, este făcută de Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind începută urmărirea penală pentru ucidere din culpă, neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

    Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore. Accidentul a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial marţi, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă, a arătat MAI.

    Ministerul Afacerilor Interne a făcut precizări şi despre elicopter, de la achiziţionarea lui de către CJ Constanţa. “(elicopterul – n.r.) era în serviciu din iunie 2013, fiind achiziţionat de către Consiliul Judeţean Constanţa în cadrul Proiectului Transfrontalier cu finanţare europeană «Equipment to Save Our Lives», în cadrul Programul Operaţional comun România-Bulgaria 2007-2013. Aeronava era în exploatare în cadrul Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne din 6 noiembrie 2014 şi realizase 188 ore de zbor”, a precizat purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

    La 6 noiembrie 2014, elicopterul a fost predat de CJ Constanţa Inspectoratului General de Aviaţie (IGAv), iar inspecţia pentru înmatricularea aeronavei a avut loc, potrivit MAI, în aceeaşi zi, la sediul Eurocopter România.

    Oficialul MAI a mai precizat că elicopterul nu îndeplinea condiţiile tehnice pentru a opera pe mare, nefiind dotat cu pilot automat şi baliză pentru semnalizare în caz de accident aviatic pe mare, ceea ce făcea inutilă utilizarea flotoarelor.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, l-a acuzat, marţi, pe secretarul de stat din MAI Raed Arafat că a schimbat destinaţia elicopterului, care a fost preluat de SMURD fără acceptul său, el susţinând că la preluare elicopterul avea flotoare, iar acum nu mai are.

  • Constantinescu: Întreg sistemul de salvare este greşit, pentru că nu include toate instituţiile

    “Întreg sistemul de salvare este greşit. De ce? Pentru că nu include toate instituţiile, cum au fost, în cazul acesta, Căpitănia şi instituţiile care au ambarcaţiuni pe apă şi pe mare, şi, în acelaşi timp, şi ambarcaţiunile şi mijloacele private (…) care au sisteme de salvare care pot în momentul unei catastrofe să intervină dacă sunt băgaţi în sistem. (…) Există în Delta Dunării câţiva salvatori privaţi (…), dar din păcate ei nu sunt în sistemul 112 şi trebuie băgaţi în acest sistem măcar acum”, a spus Constantinescu.

    Întrebat de ancheta procurorilor anticorupţie, care verifică modul în care a fost achiziţionat elicopterul SMURD, Nicuşor Constantinescu a spus că “nu mai există alt producător decât Eurocopter Germania”.

    “L-am luat direct de la fabrică. Deci nu există intermediari. Ar putea să descopere că, dacă continuau contractul de operare, cei doi piloţi şi personalul trăiau şi astăzi, pentru că eu nu dădeam jos flotoarele. Eu plăteam cinci ore de antrenament lunar pentru piloţi, eu făceam pregătire de scufundare şi de salvare dintr-un elicopter teoretic scufundat, aşa cum spun normele europene civile, şi atunci poate trăiam cu toţii astăzi împreună, nu făceam o tragedie”, a adăugat Constantinescu.

    În acelaşi context, referitor la afirmaţia secretarului de stat din MAI Raed Arafat potrivit căruia aparatul de zbor nu avea flotoare, la momentul la care a fost preluat, şeful CJ Constanţa a răspuns: “Minte”.

    “Sperăm să se facă dreptate şi cred că destituirea şefului inspectoratului şi a prefectului nu înlătură greşelile din sistemul de salvare naţională. (…) Am auzit şi eu despre acea dronă, că există nişte jurnalişti profesionişti, care au avut o dronă, şi care au filmat toate evenimentele tragice, o caută şi procurorii militari şi toată lumea.(…) Nu a căzut acel elicopter. A fost văzut de cei 23 de martori venind rectiliniu-uniform (…) , necăzând ca un bolovan de sus. Aici e problema, nu a venit accidentat de sus, a venit uşor, ca şi cum ar ameriza. Dacă avea flotoarele, astăzi beam o cafea cu echipajul”, a mai spus Nicuşor Constantinescu.

    Declaraţiile au fost făcute de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa vineri, la Tribunalul Bucureşti, instanţă la care a avut loc un nou termen în procesul în care Nicuşor Constantinescu este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi. Magistraţii au decis amânarea cauzei până la 16 ianuarie, deoarece avocatul preşedintelui CJ nu s-a putut prezenta la proces.

    Nicuşor Constantinescu este judecat sub control judiciar în acest dosar. De asemenea, el este judecat sub aceeaşi măsură preventivă şi în dosarul în care este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

    Preşedintele CJ Constanţa a fost încarcerat la Spitalul Penitenciar Rahova din 6 noiembrie până în 5 decembrie, când instanţa a admis solicitarea acestuia de înlocuire a arestului preventiv cu măsura controlului judiciar. Potrivit acestei hotărâri, Constantinescu trebuie să respecte mai multe obligaţii, una dintre condiţii fiind să nu ia legătura cu angajaţii Consiliului Judeţean Constanţa.

    Procurorii DNA Constanţa au deschis un dosar penal legat de modul în care Consiliul Judeţean Constanţa a achiziţionat, în 2013, elicopterul trecut ulterior la SMURD şi prăbuşit, luni, în lacul Siutghiol. În acest dosar, există suspiciunea săvârşirii unor fapte de abuz în serviciu în urma cărora s-a obţinut şi foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, au declarat, pentru MEDIAFAX, oficiali din DNA.

    Ancheta în cazul accidentului aerian din judeţul Constanţa, în urma căruia au murit toate cele patru persoane aflate în aparatul de zbor, este făcută de Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind începută urmărirea penală pentru ucidere din culpă, neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

    Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore. Accidentul a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial marţi, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă, a arătat MAI.

    Ministerul Afacerilor Interne a făcut precizări şi despre elicopter, de la achiziţionarea lui de către CJ Constanţa. “(elicopterul – n.r.) era în serviciu din iunie 2013, fiind achiziţionat de către Consiliul Judeţean Constanţa în cadrul Proiectului Transfrontalier cu finanţare europeană «Equipment to Save Our Lives», în cadrul Programul Operaţional comun România-Bulgaria 2007-2013. Aeronava era în exploatare în cadrul Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne din 6 noiembrie 2014 şi realizase 188 ore de zbor”, a precizat purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

    La 6 noiembrie 2014, elicopterul a fost predat de CJ Constanţa Inspectoratului General de Aviaţie (IGAv), iar inspecţia pentru înmatricularea aeronavei a avut loc, potrivit MAI, în aceeaşi zi, la sediul Eurocopter România.

    Oficialul MAI a mai precizat că elicopterul nu îndeplinea condiţiile tehnice pentru a opera pe mare, nefiind dotat cu pilot automat şi baliză pentru semnalizare în caz de accident aviatic pe mare, ceea ce făcea inutilă utilizarea flotoarelor.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, l-a acuzat, marţi, pe secretarul de stat din MAI Raed Arafat că a schimbat destinaţia elicopterului, care a fost preluat de SMURD fără acceptul său, el susţinând că la preluare elicopterul avea flotoare, iar acum nu mai are.

  • Cererea lui Nicuşor Constantinescu de a fi judecat sub control judiciar pe cauţine, respinsă

    Tribunalul Constanţa a respins, marţi, ca nefondată solicitarea lui Nicuşor Constantinescu de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura controlului judiciar pe cauţiune.

    Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Constanţa în termen de 48 de ore de la comunicare.

    De asemenea, Tribunalul Constanţa a mai constatat legalitatea şi temeinicia arestului preventiv în cazul lui Nicuşor Constantinescu.

    Săptămâna trecută, la primul termen de la Tribunalul Constanţa în dosarul în care este judecat pentru nefinanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, Nicuşor Constantinescu a spus în faţa instanţei că nu a fost citat la acest termen, ci a aflat despre proces de la avocat, precizând că faptele de care este incriminat nu sunt adevărate.

    Constantinescu a solicitat un nou termen pentru a putea studia dosarul şi pentru a-şi pregăti apărarea, judecătoarea admiţându-i solicitarea.

    Avocatul Marius Mocanu a cerut instanţei înlocuirea arestului preventiv cu controlul judiciar pe cauţiune, printre argumentele invocate fiind şi acela că Nicuşor Constantinescu a primit în urmă cu trei ani neînceperea urmăririi penale pentru aceleaşi fapte în care este judecat în prezent.

    De asemenea, procurorul DNA a cerut instanţei respingerea cererii de eliberare sub control judiciar pe cauţiune, dar şi constatarea temeiniciei şi legalităţii arestului preventiv.

    Nicuşor Constantinescu a spus că doreşte să fie judecat în libertate deoarece trebuie să îşi continue radioterapia, iar aceasta nu poate fi făcută nici în sistemul penitenciar, nici în sistemului naţional de sănătate. El a susţinut că trebuie să-şi continue tratamentul în străinătate, cu încuviinţarea instanţei.

    Următorul termen în proces a fost stabilit pentru 17 decembrie.

    În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii aprilie, de către procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că în perioada 2009 – noiembrie 2013 nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

    În rechizitoriul procurorilor se arată că Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol “consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

    Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

    Procurorii îl mai acuză pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa.

    Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi fost asigurat piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, “posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate”.

    În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

    În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, preciza DNA.

    În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 nu a alocat niciun leu, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, a precizat DNA. Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

    ”Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei”, mai arătau procurorii DNA.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în alte două dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a atribuit nelegal terenuri.

    Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de 9 milimetri.

    Nicuşor Constantinescu a stat mai multe luni în SUA, invocând faptul că nu poate călători cu avionul, întrucât se operase de cancer. În acest context, România a cerut autorităţilor americane extrădarea preşedintelui suspendat al CJ Constanţa, însă solicitarea s-a lovit de un refuz. Ulterior, edilul suspendat a fost găsit în Turcia şi reţinut de autorităţile de acolo. O zi mai târziu, în 6 noiembrie, Constantinescu a revenit în ţară, fiind imediat preluat de poliţişti şi dus la Tribunalul Bucureşti, pentru confirmarea mandatului de arestare emis în lipsa sa.

    În prezent, Nicuşor Constantinescu este încercerat la Spitalul Penitenciar Rahova.

  • Constanţa: Constantinescu cere judecarea sub control judiciar pe cauţiune. Instanţa amână pronunţarea

    La primul termen în dosarul în care este judecat pentru nefinanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, de miercuri, de la Tribunalul Constanţa, Nicuşor Constantinescu a spus în faţa instanţei că nu a fost citat la acest termen, ci a aflat despre proces de la avocat, precizând că faptele de care este incriminat în acest dosar nu sunt adevărate, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Constantinescu a solicitat un nou termen pentru a putea studia dosarul şi pentru a-şi pregăti apărarea, judecătoarea admiţându-i solicitarea.

    Avocatul Marius Mocanu a cerut instanţei înlocuirea arestului preventiv cu controlul judiciar pe cauţiune, printre argumentele invocate fiind şi acela că Nicuşor Constantinescu a primit în urmă cu trei ani neînceperea urmăririi penale pentru aceleaşi fapte în care este judecat în prezent. Mocanu a menţionat că faptele din acest dosar nu sunt de natură penală, ci contravenţională şi Nicuşor Constantinescu nu se face vinovat de acestea.

    “În anul 2011, prefectul judeţului Constanţa a formulat o plângere penală pentru abuz în serviciu pentru aceleaşi fapte. Faţă de domnul Constantinescu s-a dispus de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa o soluţie de neîncepere a urmăririi penale, apreciindu-se că fapta respectivă nu îi poate fi imputată domnului Constantinescu şi în esenţă reprezintă o faptă de natură contravenţională, şi nu o faptă de natură penală. Însă la momentul când domnul Constantinescu a fost trimis în judecată în acest dosar nu se parcuseseră toate etapele contestării acestei rezoluţii a Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa. La acest moment, există o soluţie pronunţată de Judecătoria Constanţa în 10 septembrie 2014, în care se confirmă faptul că domnul Constantinescu nu este vinovat şi că orice faptă care se poate reţine acolo este o faptă de natură contravenţională, şi nu de natură penală”, a declarat Marius Mocanu jurnaliştilor după ieşirea din sala de judecată.

    De asemenea, procurorul DNA a cerut instanţei respingerea cererii de eliberare sub control judiciar pe cauţiune, dar şi constatarea temeiniciei şi legalităţii arestului preventiv.

    Nicuşor Constantinescu a spus că doreşte să fie judecat în libertate deoarece trebuie să-şi continue radioterapia, iar aceasta nu poate fi făcută nici în cadrul sistemului penitenciar, nici în cadrul sistemului naţional de sănătate. El a precizat că trebuie să-şi continue tratamentul în străinătate, cu încuviinţarea instanţei.
    Tribunalul Constanţa a amânat pronunţarea pentru măsurile preventive pentru data de 2 decembrie.

    La finalul şedinţei, avocatul Marius Mocanu a spus jurnaliştilor că Nicuşor Constantinescu urmează să consulte dosarul, să-şi pregătească apărarea pentru ca la următorul termen să dea o declaraţie în faţa instanţei.

    “Am solicitat termen pentru pregătirea apărării. Domnul Constantinescu nu a luat la cunoştinţă nici de dosar, nici de rechizitoriu. S-a pus în discuţie măsura menţinerii arestului preventiv având în vedere că cele 30 de zile dispuse prin mandatul iniţial expiră săptămâna viitoare, DNA a cerut menţinerea arestului preventiv. Am formulat o cerere de înlocuire cu controlul judiciar pe cauţiune urmând ca instanţa să admită din punct de vedere legal cererea pe care noi am formulat-o în principiu şi să fixeze cuantumul unei cauţiuni pe care să o achităm, iar după aceea să discutăm pe fondul cererii dacă se va admite sau nu de către instanţă”, a precizat Marius Mocanu.

    Următorul termen pe fondul cauzei a fost fixat pentru data de 17 decembrie.

    În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii aprilie, de către procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 – noiembrie 2013, nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

    În rechizitoriul procurorilor se arată că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol “consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

    Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

    Procurorii îl mai acuză pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.

    Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi fost asigurate piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, “posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate”.

    În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

    În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, a precizat DNA.

    Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, a precizat DNA.

    Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

    Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au mai stabilit procurorii.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în alte două dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a atribuit nelegal terenuri.

    Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de 9 milimetri.

  • Constantinescu a venit la reuniunea PNL pentru a verifica o sală; a evitat să-l felicite pe Iohannis

    Emil Constantinescu a fost întrebat dacă a venit pentru a-l felicita pe Klaus Iohannis, câştigător al alegerilor prezidenţiale.

    ”Nu, am venit pentru o conferinţă internaţională cu participarea foştilor preşedinţi din zonă, care va avea loc joi. Una dintre întâlniri, cea cu liderii religioşi, va avea loc în sala de grup a PNL”, a spus fostul şef al statului, precizând că a venit să verifice sala.

    El a explicat că acolo se va desfăşura joi Conferinţa Internaţională “25 de ani de la căderea comunismului în Europa Centrală şi de Est: privind în urmă, privind înainte”, la care până în prezent au confirmat participarea în jur de 15 foşti preşedinţi din Europa centrală şi de sud-est, între care Lech Walesa.

    Constantinescu a spuscă l-a invitat la această conferinţă pe Klaus Iohannis, înaintea alegerilor prezidenţiale, însă nu şi pe Traian Băsescu.

    Cu toate acestea, fostul şef al statului a refuzat să îi transmită un mesaj public de felicitare lui Klaus Iohannis.