Tag: consiliu

  • Consiliul general al CNSM: Se recomandă ca BNR să menţină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0%

    Consiliul general al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) a aprobat, cu unanimitate de voturi, în şedinţa de vineri, recomandarea privind amortizorul anticiclic de capital, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Comitetului.

    “Date fiind incertitudinile privind evoluţia viitoare a economiei şi a dinamicii observată în cazul activităţii de creditare, atât la nivel agregat, cât şi sectorial, se recomandă ca Banca Naţională a României să menţină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0%”, conform informaţiilor Comitetului.

    Decizia de menţinere a amortizorului la nivelul de 0% se înscrie în direcţia măsurilor de natură fiscală, monetară şi de supraveghere micro şi macroprudenţială adoptate la nivel naţional şi european pentru a asigura menţinerea unei baze solide de capital şi lichiditate pentru sectorul bancar în scopul sprijinieii economiei reale, au mai spus reprezentanţii CNSM.

    “În cadrul şedinţei, Consiliul general al CNSM a aprobat, totodată, Regulamentul CNSM nr. 1/2020 pentru modificarea şi completarea Regulamentului CNSM nr. 2/2017 privind metodologia şi procedura utilizate pentru stabilirea amortizoarelor de capital şi sfera de aplicare a acestor instrumente, având în vedere necesitatea de a se armoniza cadrul naţional de reglementare cu prevederile Directivei (UE) 2019/878 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2019 de modificare a Directivei 2013/36/UE în ceea ce priveşte entităţile exceptate, societăţile financiare holding, societăţile financiare holding mixte, remunerarea, măsurile şi competenţele de supraveghere şi măsurile de conservare a capitalului (CRD V).”

    Pe ordinea zi a Consiliului general al CNSM s-a aflat şi aprobarea transmiterii către Comitetul European pentru Riscul Sistemic (CERS) a notificărilor referitoare la implementarea unor recomandări privind recunoaşterea şi stabilitea ratelor amortizoarelor anticiclice pentru expunerile faţă de ţări terţe, colectarea şi schimbul de informaţii în scopuri macroprudenţiale cu privire la sucursalele instituţiilor de credit care au sediul principal într-un alt stat membru sau ţară terţă.

    De asemenea, pe ordinea de zi s-a mai regăsit şi modificarea recomandării privind acoperirea unor lacune la nivelul datelor privind bunurile imobile şi monitorizarea implicaţiilor asupra stabilităţii financiare ale măsurilor privind moratoriile pentru credite, schemele publice de garantare a creditelor şi alte măsuri de natură fiscală luate pentru a proteja economia reală de efectele pandemiei COVID-19.

    Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială a fost înfiinţat în baza Legii nr.12/2017 privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, asigurându-se astfel implementarea Recomandării Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) nr. 3/2011 privind mandatul macroprudenţial al autorităţilor naţionale. Din cadrul CNSM fac parte reprezentanţi ai Băncii Naţionale a României, ai Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ai Guvernului.

  • O punte către locurile de muncă. UE îi ajută pe tinerii europeni să se angajeze

    Consiliul European a adoptat propunerea Comisiei privind programul „O punte către locuri de muncă” începând cu 1 iulie 2020, consolidând Garanţia pentru tineret existentă. 

    Recomandarea intensifică sprijinul cuprinzător în scopul obţinerii unui loc de muncă disponibil pentru tinerii din întreaga UE şi îl face mai incluziv şi mai bine orientat, inclusiv în contextul provocărilor cauzate de pandemie.

    „Întrucât criza fără precedent provocată de pandemia de COVID-19 continuă să îi afecteze pe tineri în mod disproporţionat, s-a ajuns la un acord covârşitor că trebuie să acţionăm rapid. Scopul recomandării care tocmai a fost adoptată este să le ofere tinerilor toate oportunităţile posibile de a-şi dezvolta întregul potenţial şi de a prospera pe piaţa muncii şi nu numai. Recomandarea este susţinută de o finanţare semnificativă din partea UE prin instrumentul de redresare Next Generation EU şi în cadrul viitorului CFM, care îi va ajuta pe tinerii europeni să îşi găsească locul pe o piaţă a muncii aflată în schimbare rapidă. Încurajez statele membre să utilizeze cât mai bine fondurile pentru binele următoarei generaţii”, a declarat Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale.

    Tinerii care se înregistrează în cadrul Garanţiei pentru tineret au dreptul de a primi o ofertă de angajare, dreptul la educaţie continuă, la stagii sau ucenicii, în termen de patru luni din momentul în care nu mai urmează o formă de învăţământ formal sau de la intrarea în şomaj. Din 2014, în fiecare an, peste 3,5 milioane de tineri înscrişi în Garanţia pentru tineret au acceptat o astfel de ofertă. În conformitate cu noua recomandare, Garanţia pentru tineret se adresează unui grup-ţintă mai larg, de până la 29 de ani.

    Recomandarea are şi o abordare mai precisă, oferindu-le tinerilor, în special celor vulnerabili, orientări specifice nevoilor lor individuale şi adaptate contextului tranziţiei verzi şi digitale a economiilor. Asigurarea faptului că tinerii dispun de competenţe digitale adecvate constituie o prioritate de prim rang pentru autorităţile europene.
     

  • Florin Iordache a câştigat şefia Consiliului Legislativ

    UPDATE Florin Iordache a câştigat şefia Consiliului Legislativ cu 185 de voturi. Votul a avut loc în şedinţa plenului reunit al Parlamentului, care a început de la ora 16.00. Deputatul Florin Iordache şi fostul preşedinte al CCR şi-au depus candidaturile pentru funcţia de preşedinte al Consiliu Legislativ.

    UPDATE Deputatul PSD Florin Iordache a fost ales marţi în funcţia de preşedinte al Consiliul Legislativ, cu 185 de voturi. Augustin Zegrean a fost votat de 41 de senatori şi deputaţi.

    Pentru funcţia de preşedinte al Consiliu Legislativ şi-au depus candidatura Florin Iordache, Ionuţ Duli Mazâlu şi Augustin Zegrean.

    De asemenea, pentru funcţia de preşedinte Secţia de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare din cadrul Consiliului Legislativ s-au înregistrat tot trei candidaturi, respectiv George Edward Dircă, Augustin Zegrean, Ciochiu Andrei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Cum se îmbogăţesc românii furând gunoaiele spaniolilor. A devenit o problemă globală

    În februarie, Seprona (Serviciul de Protecţie a Naturii din Spania), a derulat Operaţiunea Hârtia şi a trecut la acţiune, iar rezultatul a fost că 42 de membri ai bandei „de carton” au fost arestaţi pentru suspiciuni de daune asupra mediului şi spălare de bani.

    Dintre cei 42, trei erau spanioli şi ceilalţi erau români, scrie BBC.
    Ei au fost acuzaţi de furtul şi expedierea a mai bine de 67.000 de tone de deşeuri pe an începând cu anul 2015, la o valoare medie de 10 milioane de euro anual, scrie BBC.

    Suspecţii s-ar fi implicat în furtul de gunoi din 11 din cele 18 rute de reciclare ale oraşului şi este estimat că au furat astfel de la consiliul oraşului Madrid un total de 16 milioane de euro din venituri de reciclare.

    În contextul în care cercetarea cazului a fost întârziată de pandemia de COVID-19, procesul se va derula mai târziu în cursul acestui an. Poliţia are fotografii cu câţiva dintre oamenii care se târau în interiorul coşurilor de reciclare. Această dovadă sub forma fotografiilor vine în contextul în care consiliul din Madrid a decis în mod deliberat să introducă tomberoane cu găuri mici în 2016, tocmai pentru a opri furtul din acestea.

    Ana Prieto, ofiţerul de presă al Seprona, spune în interviul acordat BBC că hoţii au pus bazele unei companii care îmbina colectarea ilegală de carton cu cea din  surse legitime pentru a-şi pierde urma înainte ca acesta să fie  exportat – mai ales în Asia de Sud-Est.

    Cifrele referitoare la valoarea totală a cartonului reciclat furat în lume nu sunt disponibile, dar experţii spun că este o problemă internaţională, cu sume importante de bani la mijloc.

    Valoarea totală a cartonului şi altor tipuri de hârtie reciclate anual este previzionat să urce la 5,4 miliarde de dolari până în 2024, în creştere de la 4,3 miliarde de dolari în 2017. Această creştere nu este surprinzătoare dacă luăm în calcul creşterea cumpărăturilor online şi faptul că majoritatea bunurilor de consum sunt livrate în cutii de carton care sunt făcute din fibre reciclate.

    Pe parcursul deceniului care a trecut, cartonul folosit a fost trimis mai ales în China, pentru a fi folosit în fabricarea de noi cutii de care sectorul vast de exporturi al Chinei are nevoie. Acest lucru a făcut câţiva oameni din China foarte bogaţi – printre ei se numără miliardarul Zhang yin, „regina gunoiului”, ale cărei firmă este specializată pe importul de carton din Statele Unite.

    Preţul cartonului reciclat variază în funcţie de cerere, preţul actual fiind cuprins între 70 de lire sterline şi 80 de lire sterline pe tonă.

    La începutul pandemiei de coronavirus a sărit de 130 de lire sterline, în contextul boomului de cumpărături online, iar în mod istoric a ajuns chiar şi la 200 de lire sterline pe tonă.

    Jose Alfaro Moren este team leader al departamentului de infracţiuni de mediu din cadrul Europol şi a ajutat în cazul petrecut în Madrid. El spune că furtul de carton este o problemă paneuropeană. „Acest fenomen este mult mai amplu decât v-aţi imagina în Europa. A trecut de la furtul de hârtie la spălare de bani şi fraudă, cu reţele internaţionale şi locale care lucrează împreună.”

     

  • Reuniune extraordinară a Consiliului UE pe tema crizelor din Belarus şi estul Mediteranei

    Miniştrii de Externe din ţările Uniunii Europene se vor reuni vineri, într-o sesiune extraordinară, pentru a discuta despre criza din Belarus şi despre activităţile Turciei în estul Mării Mediterane, anunţă Josep Borrell, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.

    “Voi convoca pentru vineri după-amiază o reuniune extraordinară a Consiliului UE pentru Afaceri Externe. Vom discuta despre probleme urgente şi vom aborda situaţia din estul Mediteranei, scrutinul prezidenţial din Belarus şi evoluţiile din Liban”, a transmis Josep Borrell prin Twitter.

    Uniunea Europeană a avertizat că ar putea impune sancţiuni Administraţiei din Belarus, în contextul în care scrutinul prezidenţial care nu a fost “nici liber, nici echitabil” a fost urmat de acţiuni de reprimare.

    Grecia a cerut, marţi, organizarea de urgenţă a unei reuniuni a Uniunii Europene pe tema Turciei, acuzată că a iniţiat activităţi de explorare petrolieră în zone disputate din estul Mării Mediterane.

    Libanul se confruntă cu o gravă criză politică şi economică, iar explozia din Beirut a accentuat starea de nemulţumire socială.

  • 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS: Cine este Gabriela Nistor, director general adjunct retail banking, Banca Transilvania

    Parcursul Gabrielei Nistor în cadrul Băncii Transilvania a început în urmă cu 25 de ani, iniţial ca ofiţer de credite la Cluj-Napoca. Ea a avansat apoi, pas cu pas, ca şef serviciu marketing (1995), director direcţia carduri (1999), director vânzări carduri şi dezvoltare produse (2003), director retail banking (2005) şi director executiv retail banking (2008); din 2007 este şi membru în consiliul de administraţie al băncii. Înainte de a-şi dezvolta cariera în domeniul bancar a lucrat în cadrul primăriei din Cluj-Napoca, ca economist la Petrom. 

  • Reacţia Google după amenda de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării

    Eroarea semnalată a fost eliminată prompt în cazul denumirii de „Catedrala Prostirii Neamului”, transmit reprezentanţii Google. Aceştia aşteaptă decizia oficială a CNCD, după care vor evalua următorii paşi. 

    „Atunci când este raportată o problemă pe Google Maps, acţionăm pentru a corecta eroarea cât de repede putem. Eroarea semnalată a fost eliminată prompt în acest caz. Aşteptăm să primim decizia oficială a CNCD, iar apoi vom evalua următorii paşi. Google încurajează conţinutul generat de utilizatorii, pentru ca Google Maps să reflecte lumea reală. Pe măsură ce tot mai multe persoane contribuie la Google Maps, continuăm să ne concentrăm pe a împiedica pe cei care încalcă politicile noastre, folosind o combinaţie de tehnologie şi evaluare umană pentru a elimina conţinut nedorit”, au transmis reprezentanţii Google.

    Google a primit o amendă de 10.000 de lei de la CNCD, din cauza denumirii „Catedrala Prostirii Neamului” care apărea pe aplicaţia Google Maps.

    Conform CNCD, decizia Google Bucureşti de a nu lua nicio măsură şi de a nu informa Google Ireland Limited cu privire la schimbarea denumirii Catedralei Mântuirii Neamului în „Catedrala Prostirii Neamului” pe aplicaţia Google Maps reprezintă faptă de discriminare şi încalcă dreptul la demnitate.

    CNCD obligă compania să publice un rezumat al hotărârii cu link pe prima pagină a site-ului Google, varianta în limba română, timp de 10 zile.

  • Membrii consiliului municipal din Minneapolis intenţionează să desfiinţeze departamentul de poliţie

    Nouă membri din consiliul de administraţie al oraşului Minneapolis şi-au manifestat intenţia de a desfiinţa departamentul de poliţie. Autorităţile vor să reorganizeze departamentul de poliţie pentru a fi un model de siguranţă publică.

    Nouă membri din consiliul de administraţie al oraşului Minneapolis intenţionează să desfiinţeze actualul departament de poliţie şi să-l reorganizeze. Criteriile care vor sta la baza noului departament sunt bazate pe protejarea cetăţeanului şi urmarea unui model care să garanteze siguranţa publică.

    Cele nouă voturi reprezintă majoritatea din cadrul consiliului format din 13 membrii. Promisiunea făcută este o recunoaştere a faptului că actualul sistem nu funcţionează aşa cum trebuie, relatează CNN. 

     Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consiliul Naţional pentru IMM-uri se opune transferului gratuit al terenurilor din cadrul Romexpo din proprietatea privată a statului către Camera de Comerţ şi Industrie a României

    Consiliul Naţional pentru IMM-uri se opune transferului gratuit al terenurilor din cadrul Romexpo din proprietatea privată a statului către Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) şi introducerii unor taxe pentru firmele din complex în avantajul CCIR.

    Comisia Economică din cadrul Senatului a dezbătut ieri o propunere legislativă care prevede trasnferul gratuit a 502.167 mp către CCIR, instituţie care deţine deja dreptul de folosinţă a terenurilor din 2004, pe o perioadă de 49 de ani.

    ”CNIPMMR solicită respingerea propunerii legislative, aceasta fiind făcută în avantajul exclusiv al CCIR, o asocaţie privată, care practic ar fi împroprietărită cu un teren într-o zonă centrală a Bucureştiului şi ar dobândi dreptul de a încasa taxe de la întreprinzători”, se arată într-un comunicat al Consiliului pentru IMM-uri.

    În opinia acestuia, Romexpo ar trebui pus în valoare printr-un parteneriat public-privat, între Primăria Muncipiului Bucureşti şi organizaţiile reprezentative ale mediului de afaceri, pentru dezvoltarea celui mai mare accelerator de afaceri din sud-estul Europei, construirea unei săli polivalente şi organizarea de evenimente.

    În acest context, Consiliul pentru IMM-uri solicită Camerei de Comerţ a României să prezinte programele pentru sprijinirea mediului de afaceri, al start-up-urilor, derulate din anul 2004, de la momentul dobândirii dreptului de folosinţă gratuită a terenurilor, în suprafaţă totală de 502.167 mp. pentru o perioadă de 49 de ani.

    Propunerea legislativă propune introducerea unor taxe pentru întreprinzători, prin obligarea acestora  de a se înscrie într-un registru – Catalogul firmelor –  realizat de CCIR şi de a plăti o taxă anuală aferentă acestei înscrieri. Taxele variază între 10 euro pe an şi 100 euro pe an.

    ”O asociaţie privată – Camera de Comerţ şi Industrie a României –  indiferent de scopul declarat şi denumire, dobândeşte, prin proiect avantaje din partea statului prin creşterea activului patrimonial – primirea în proprietate în mod gratuit a unui teren, are avantaje în domeniul producţiei, comerţului, prestării de servicii, o zonă în care primează libertatea comerţului şi concurenţa loială”, spun reprezentanţii IMM-urilor.

    Camera de Comerţ şi Industrie a României şi compania IULIUS, deţinută de omul de afaceri Iulian Dascălu, au propus recent un proiect de dezvoltare, în valoare de 2,8 mld.euro, care presupune modernizarea şi extinderea Romexpo. Noul centru expoziţional va include o sală multifuncţională, un Centru de Conferinţe şi Congrese, hotel, parc, zonă de promenadă, Muzeul de Istorie Monetară, dar şi cel mai mare Oceanariu din ţară.

     

  • Rusia: credinţa şi serviciile secrete

    Averea personală a patriarhului Chiril I al Moscovei, fostă gazdă a unui show TV la televiziunea publică, a fost estimată de Moscow News în 2006 la 4 miliarde de dolari, potrivit Forbes. Despre averea lui Putin nu se ştiu prea multe, dar se speculează că l-ar face pe conducătorul ruşilor cel mai bogat om de pe planetă.

    În decembrie 2017, când Ucraina era în război cu Rusia, serviciile de securitate ucrainene au declasificat documente care arată cum Biserica rusă a luat fiinţă sub ghidajul NKGB (Comisariatul Poporului pentru Securitatea Statului), precursorul KGB.

    Astfel, consiliul local din 1945 care l-a ales pe patriarhul Aleksei I şi a adoptat numele actual al bisericii a fost organizat şi condus de poliţia politică sovietică, reiese din documentele ucrainene, după cum scrie revista Newsweek. Delegaţii consiliului din ianuarie 1945 au fost aleşi dintre „persoanele care erau preţuite în mod deosebit de către cler şi de credincioşi şi care, în acelaşi timp, şi-au dovedit valoarea ca parte a intelectualităţii sau a muncii patriotice”. Sinodul, prima adunare de acest fel de la revoluţia din 1917, a decis că biserica va fi numită de acum „Biserica Ortodoxă Rusă”. Consensul este că sinodul din 1945 a fost vital pentru biserica aflată sub stăpânirea sovietică: încrederea în patriarhul Aleksei a ajutat la readucerea în „turmă” a multora dintre credincioşii care se îndeptaseră de patriarhul precedent, Sergius, din cauza loialităţii sale faţă de Stalin exprimate public. (Trebuie spus însă că nici Sergius şi nici instituţia bisericii nu ar fi supravieţuit altfel).
    Însă, potrivit celor care se opuneau radical guvernării sovietice, bolşevicii au distrus complet canoanele Bisericii Ortodoxe care au existat până în zilele revoluţionare ale anului 1917.
    Patriarhia Moscovei ar fi, potrivit acestui punct de vedere, o organizaţie apărută în istorie abia în 1943, anul în care Stalin i-a convocat la Kremlin pe cei trei episcopi de rang înalt ai vremii şi le-a spus că este pregătit să legalizeze Biserica Ortodoxă şi să redeschidă bisericile.
    Documentele făcute publice de agenţia de securitate ucraineană au arătat că întâlnirile cruciale ale Bisericii Ortodoxe Ruse şi procesul de selecţie a patriarhului au fost controlate de poliţia secretă. Colonelul KGB Gheorghi Karpov, a cărui semnătură se află pe scrisoarea prin care sunt instruiţi şefii locali ai KGB cu privire la modul de selecţie a delegaţilor, a fost decorat cu Ordinul Stindardul Roşu al Muncii pentru organizarea consiliului din 1945. Karpov a fost cunoscut pentru cruzimea extremă de care a dat dovadă în timpul Marii Epurări. De asemenea, el face parte şi din istoria Bisericii: timp de 17 ani a condus Consiliul pentru Afacerile Bisericii Ortodoxe Ruse – adică a guvernat de facto Biserica într-un mod asemănător cu cel al procuratorului-şef al Preasfântului Sinod.
    Karpov a rămas fără noroc sub Hruşciov pentru că s-a opus închiderii parohiilor: Nikita Hruşciov, care i-a succedat lui Stalin, a fost mult mai dur cu religia decât Stalin în anii ’40 şi începutul anilor ’50. Documentele ucrainene n-au afectat cu nimic relaţiile ruşilor credincioşi cu Biserica Ortodoxă. Mai mult de jumătate din cetăţenii ruşi cred în minuni religioase. Iar Biserica Ortodoxă Rusă este cea mai puternică sursă a tot ceea ce este miraculos. De fapt, singurul lucru pe care îl are în comun cu adevărat majoritatea ortodoxă este credinţa în minuni. Această credinţă se corelează doar indirect cu opiniile sau valorile lor politice. „Turmei” nu-i pasă prea mult de viaţa internă a Bisericii, de istoria ei sau de relaţiile sale cu statul.
    Există sfinţi care sunt foarte populari. Se pare că întreaga ţară se roagă Sfintei Matrona din Moscova (născută Matrona Dimitrievna Nikonova în 1881), o bătrână cu o biografie neclară, căreia oamenii îi cer o varietate de lucruri, cum ar fi să treacă un examen, să aibă o căsnicie fericită, să aibă copii sau sănătate.


    A existat o canonizare în masă a unor sfinţi noi în timpul renaşterii credinţei de la sfârşitul anilor 1990 şi începutul anilor 2000: mii de clerici şi oameni de credinţă au pierit în secolul XX şi astfel fiecare eparhie şi-a câştigat propriii sfinţi noi.
    Eparhiile au primit şi sfintele moaşte ale sfinţilor prerevoluţionari care s-au pierdut în perioada sovietică: Sfântul Serafim din Sarov, Alexandru din Svir şi alţii. Noi culte au apărut peste tot, iar cele vechi au fost reînviate şi reconstruite cu o notă de evlavie postsovietică. La începutul anilor 2000 a apărut o nouă practică – scoaterea şi plimbarea de moaşte. Principalul act de credinţă este acum statul la coadă multe ore pentru atingerea sau vederea rămăşiţelor sfinte. A apărut un fel de „teologie a cozii” care justifică nevoia de a depăşi greutăţile pe drumul către o sfântă relicvă. Coada a devenit analogul pelerinajului.
    Coada poate fi urmărită în timp ca un fenomen până în toamna anului 2011, când centura Fecioarei Maria a fost adusă în Rusia de pe Muntele Athos. Aproximativ 3 milioane de oameni au aşteptat la rând să o vadă când relicva a făcut turul oraşelor ruseşti timp de 39 de zile. O altă relicvă de la Muntele Athos, Darurile Magilor, a fost adusă în 2014. În 2017, timp de două luni, Catedrala lui Hristos Mântuitorul a expus moaştele Sfântului Nicolae, care au părăsit bazilica oraşului italian Bari pentru prima dată în aproape un mileniu. Cu toate acestea, o serie de documente arată că Biserica Rusă, sau mai bine zis Patriarhia Moscovei, nu este condusă de credinţă, ci de Kremlin prin agenţi ai serviciilor de securitate. Această situaţie reiese din rapoartele anuale din 1958 ale ramurii estoniene a KGB. Documentele au fost lăsate în urmă, la Tallinn, când autorităţile sovietice s-au retras din noul stat independent în 1991, scrie The Guardian.
    Rapoartele, văzute de The Guardian, sunt strânse într-un teanc de pagini îngălbenite scrise la maşină, legate împreună ca o carte care poartă legenda „Top Secret Ex. Nr. 2 Seria K” şi titlul „Rezumatul lucrărilor de informaţii operaţionale ale departamentului 4 al KGB în Consiliul de Miniştri al SSR Estonia în 1958”.
    La pagina 125 este prezentat un scurt raport al recrutării, în acel an, a unui tânăr preot ortodox, menţionat cu numele de cod „Drozdov”. Numele real al agentului nu este dat, dar caracteristicile cheie coincid cu viaţa omului devenit în 1990 patriarhul Aleksei  al II al Moscovei.
    Ca şi patriarhul, Drozdov s-a născut la Tallinn în 1929, vorbea fluent rusa şi estoniana, era doctor în teologie şi slujea ca preot ortodox în Estonia în 1958.

     

    Drozdov, care a impresionat KGB-ul cu dorinţa, discreţia şi calitatea de a ştii cum să se facă plăcut oamenilor, şi-a început cariera de agent furnizând informaţii despre un preot corupt la o biserică din micul oraş Jyhvi.
    Patriarhul a fost rectorul Bisericii Bobotezei din Jyhvi din 1950 până în 1957. În 1961 a devenit episcopul Tallinnului şi al Estoniei la vârsta de doar 32 de ani. Rapoartele KGB din 1958 despre Drozdov spuneau că promovarea sa în acest post a fost „avută în vedere” în timpul recrutării sale.
    În acelaşi an în care a devenit episcop, Aleksei  şi-a început ascensiunea rapidă în cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor – chiar cursul planificat de KGB pentru Drozdov.
    Indrek Jurjo, istoric estonian care a investigat raportul KGB, a spus: „Trebuie să fie el. În acea perioadă erau foarte puţini preoţi ai Bisericii Ortodoxe. Descrierea, vârsta, planul pentru el de a deveni episcop – totul se potriveşte.”
    Rapoartele îl descriu pe Drozdov ca fiind de acord să lucreze pentru KGB din motive patriotice. „Este descris aici ca agent”, a explicat Jurjo. „Asta înseamnă că a avut un ofiţer KGB cu care se întâlnea în mod regulat în locaţii clandestine şi care l-a interogat. Ar fi scris şi el rapoartele.”
    Părintele Gleb Yakunin, preot ortodox şi fost parlamentar care a căutat prin dosarele KGB, a declarat că a găsit mai multe referinţe la Drozdov. Spre regretul său, nu a făcut copii şi niciodată nu a găsit indexul în care numele de cod ale agenţilor erau potrivite cu adevăratele lor identităţi.
    O referinţă din raportul din octombrie 1969 spune: „Agenţii Drozdov şi Peresviet au călătorit în Anglia ca parte a delegaţiei la Conferinţa Bisericilor Europene”. Părintele Gleb, care a fost încarcerat în epoca sovietică pentru opoziţia sa faţă de ingerinţele statului în Biserică, a spus că patriarhul trebuie să conducă clerul în pocăinţă.


    „Să coopereze cu un stat care are ca obiectiv distrugerea religiei este un mare păcat şi o trădare a creştinismului”, a spus el. Nici informaţiile din Tallinn nu au reuşit să altereze imaginea Bisericii în Rusia. De altfel, ruşii nici n-au aflat despre ele.


    Lui Aleksei  al II-lea i-a urmat în 2009 la conducerea Bisericii Chiril I, mitropolitul Smolenskului care s-a remarcat apoi prin susţinerea lui Putin şi a unei ideologii antioccidentale.
    Conform informaţiilor din arhivele sovietice, Chiril a fost agent KGB. Aceasta înseamnă că a fost mai mult decât un simplu informator, cum în Uniunea Sovietică erau milioane. A fost un ofiţer activ al organizaţiei de securitate. Nici Chiril şi nici Aleksei  nu au recunoscut şi nu şi-au cerut scuze pentru legăturile lor cu agenţiile de securitate. În calitate de şef al departamentului de relaţii cu biserici străine al Bisericii, Chiril şi-a câştigat reputaţia de conducător relativ luminat. S-a întâlnit cu papa Benedict şi a fost atacat de conservatorii bisericii pentru „ecumenism”.
    Mai important decât contactele sale cu catolicii a fost sprijinul dat de Chiril unei noi ideologii ruse bazate pe negarea drepturilor omului. La cea de-a zecea şedinţă a Consiliului Mondial al Ruşilor – o organizaţie publică internaţională condusă de patriarh, la Moscova, pe 4 aprilie 2006 – Chiril a acuzat liderii drepturilor omului din Occident că au forţat „dictatorial” societăţile să accepte dreptul de a paria la jocuri de noroc, eutanasia şi homosexualitatea.
    Consiliul a spus că există valori „care nu sunt mai mici decât drepturile omului”. Acestea sunt „credinţa, moralitatea, locurile sacre şi patria”. Atunci când aceste valori intră în conflict cu drepturile omului, „societatea şi guvernul şi legea ar trebui să le îmbine armonios”. Cum s-ar putea face acest lucru nu a fost clar, dar, potrivit Consiliului, este imposibil de tolerat o situaţie în care drepturile omului „au ameninţat existenţa patriei”.
    În ziua următoare preluării rolului de patriarh, Chiril a elaborat ideile sale pentru combinarea „armonioasă” a cerinţelor statului şi drepturile omului. El a spus că doreşte să pună bazele relaţiilor biserică-stat pe conceptul bizantin de „simfonie”, în care se face distincţie între autoritatea imperială şi preoţie, cu prima preocupată de treburile omului şi ultima cu chestiunile divine. Cele două părţi sunt privite ca fiind strâns interdependente, dar niciuna nefiind subordonată celeilalte.

     

    Experţii în domeniu au subliniat că nu există niciun exemplu de simfonie care să definească cu succes relaţiile biserică-stat în vremurile noastre, iar istoria recentă a Bisericii Ortodoxe Ruse indică faptul că faţă de puterea Kremlinului nu are niciun interes să devină o forţă morală.
    După căderea Uniunii Sovietice, Biserica a primit privilegii oficiale, inclusiv dreptul de a importa fără taxe alcool şi tutun. În 1995, mănăstirea Nikolo-Ugreşki, aflată în subordinea directă a Patriarhiei, a câştigat 350 de milioane de dolari din vânzarea de alcool. Departamentul de relaţii bisericeşti a Patriarhiei, pe care îl conducea Chiril, a câştigat 75 de milioane de dolari din vânzarea tutunului. Însă Patriarhia a raportat un buget anual în 1995-1996 de numai 2 milioane de dolari. Averea personală a lui Chiril (Vladimir Gundiaev în buletin) a fost estimată de presa moscovită în 2006 la 4 miliarde de dolari. Activităţile sale sunt principalul motiv pentru care organizaţiile non-profit nu plătesc taxe în Rusia. Chiril importa ţigări de milioane printr-o astfel de organizaţie pe care le vindea la preţuri care distrugeau concurenţa – aceasta trebuia să-şi plătească taxele către guvern. Din 1994, Chiril a fost prezentatorul unei emisiuni ortodoxe săptămânale (Lumea păstorului) la principalul canal de televiziune de stat.