BusinessMagazin

Tag: consilieri

  • Primarul din România care îşi conduce localitatea din puşcărie. Şedinţele de consiliu le ţine pe Facebook

    Cherecheş conduce Baia Mare din puşcărie! Încarcerat din 27 aprilie, primarul suspendat şi reales din Baia Mare ţine „şedinţe operative pe Facebook”. Nu ar fi nimic nou, mai ales pentru că acesta a fost unicul lui mod de comunicare cu exteriorul pe întreaga perioadă a campaniei electorale. Strategia s-a dovedit a fi una de succes, deoarece a fost reales de peste 70% dintre băimărenii care au trecut pe la urne.

    În cea mai recentă postare făcută chiar în dimineaţa zilei de miercuri, 15 iunie, edilul, care nu a fost încă învestit în noul mandat pentru că nu există un cadru legislativ pentru astfel de cazuri, le trasează sarcini colegilor consilieri.

    “’Şedinţă’ operativă… pe Facebook
    Un alt fel de mesaj, pentru colegii mei din primărie, din Consiliul Local actual şi cel care urmează să fie investit.
    Dragi colegi, colaboratori şi prieteni,
    vă mulţumesc pentru munca şi implicarea voastră şi vă amintesc ce vă spuneam mereu: din frică, nimeni nu a construit nimic! Vă rog să continuaţi să munciţi cu curaj şi să nu blocaţi proiectele noastre pentru oraş. Ca să fiu mai concret:
    Primul şi cel mai important proiect e Baia Mare – Capitală Europeană a Culturii în 2021. Vă rog să nu distrugeţi această şansă a oraşului, judeţului şi regiunii noastre. Fiţi alături de oamenii entuziaşti din Fundaţia Baia Mare 2021, Andreea Ciortea şi Vlad Tăuşance şi ajutaţi-i în proiectele lor. Ei au salvat onoarea oraşului şi au organizat un eveniment fabulos: Street Delivery în Baia Mare, acum când Consiliul Local şi Primăria s-au ferit să organizeze Zilele Culturale. Mulţumesc, Andreea! Mulţumesc, Vlad! Sprijiniţi-l pe directorul Teatrului Municipal, Radu Macrinici, în organizarea Festivalului Atelier care va începe în câteva zile. Susţineţi teatrul şi nu uitaţi de oamenii care trebuie să-şi ia salarii, inclusiv cei de la Fanfara Municipală”, a scris Cherecheş pe pagina sa de Facebook.

    Edilul încarcerat nu-i omite aproape pe niciunul dinrte consilierii Coaliţiei pentru Baia mare, platformă înfiinţată de el şi care a obţinut majoritatea în CL Baia mare la alegerile din 5 iunie.

    „Colegii mei, din Consiliul Local, Pop Ştefan şi Rob Marinel, au o misiune pe care le-o încredinţez. Să susţină clubul nou înfiinţat Minaur, să cheme la o întâlnire antrenorii, sponsorii vechi şi să pornească acest proiect, atât pentru handbal fete, cât şi pentru handbal băieţi. Chiar dacă ar fi să o luăm de la zero, important e să se constituie colaborarea dintre Minaur – Academia Minaur – CSŞ2 – Extrem (cu toată supărarea mea pentru familia Negruţ). Vă rog să rugaţi fetele de la HCM care şin la oraşul nostru să ne ajute în proiect, chiar dacă ar fi să pornim din divizia secundă. Avem nevoie de ele pentru ca în doi ani să fim iarăşi ce am fost. La fel şi cu echipa de băieţi. Pentru handbal băieţi, proiectul pe care trebuie să-l consolidăm este cel al Academiei Minaur. Pe structura academiei trebuie să clădim viitorul. DNA! Nimeni dintre cei ce au făcut posibilă performanţa în handbal în Baia Mare nu au dus bani acasă, dimpotrivă, au ajutat cu bani, cu priceperea lor, cu timpul lor, cu sănătatea lor. Sunteţi fericiţi că aţi distrus munca noastră?! Ştiu că nu vă interesează. Ştiu că nu ţineţi la acest oraş, nefiind băimăreni”, a mai adăugat Cherecheş în postarea de pe Facebook.

     

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

     

  • Primarul din România care îşi conduce localitatea din puşcărie. Şedinţele de consiliu le ţine pe Facebook

    Cherecheş conduce Baia Mare din puşcărie! Încarcerat din 27 aprilie, primarul suspendat şi reales din Baia Mare ţine „şedinţe operative pe Facebook”. Nu ar fi nimic nou, mai ales pentru că acesta a fost unicul lui mod de comunicare cu exteriorul pe întreaga perioadă a campaniei electorale. Strategia s-a dovedit a fi una de succes, deoarece a fost reales de peste 70% dintre băimărenii care au trecut pe la urne.

    În cea mai recentă postare făcută chiar în dimineaţa zilei de miercuri, 15 iunie, edilul, care nu a fost încă învestit în noul mandat pentru că nu există un cadru legislativ pentru astfel de cazuri, le trasează sarcini colegilor consilieri.

    “’Şedinţă’ operativă… pe Facebook
    Un alt fel de mesaj, pentru colegii mei din primărie, din Consiliul Local actual şi cel care urmează să fie investit.
    Dragi colegi, colaboratori şi prieteni,
    vă mulţumesc pentru munca şi implicarea voastră şi vă amintesc ce vă spuneam mereu: din frică, nimeni nu a construit nimic! Vă rog să continuaţi să munciţi cu curaj şi să nu blocaţi proiectele noastre pentru oraş. Ca să fiu mai concret:
    Primul şi cel mai important proiect e Baia Mare – Capitală Europeană a Culturii în 2021. Vă rog să nu distrugeţi această şansă a oraşului, judeţului şi regiunii noastre. Fiţi alături de oamenii entuziaşti din Fundaţia Baia Mare 2021, Andreea Ciortea şi Vlad Tăuşance şi ajutaţi-i în proiectele lor. Ei au salvat onoarea oraşului şi au organizat un eveniment fabulos: Street Delivery în Baia Mare, acum când Consiliul Local şi Primăria s-au ferit să organizeze Zilele Culturale. Mulţumesc, Andreea! Mulţumesc, Vlad! Sprijiniţi-l pe directorul Teatrului Municipal, Radu Macrinici, în organizarea Festivalului Atelier care va începe în câteva zile. Susţineţi teatrul şi nu uitaţi de oamenii care trebuie să-şi ia salarii, inclusiv cei de la Fanfara Municipală”, a scris Cherecheş pe pagina sa de Facebook.

    Edilul încarcerat nu-i omite aproape pe niciunul dinrte consilierii Coaliţiei pentru Baia mare, platformă înfiinţată de el şi care a obţinut majoritatea în CL Baia mare la alegerile din 5 iunie.

    „Colegii mei, din Consiliul Local, Pop Ştefan şi Rob Marinel, au o misiune pe care le-o încredinţez. Să susţină clubul nou înfiinţat Minaur, să cheme la o întâlnire antrenorii, sponsorii vechi şi să pornească acest proiect, atât pentru handbal fete, cât şi pentru handbal băieţi. Chiar dacă ar fi să o luăm de la zero, important e să se constituie colaborarea dintre Minaur – Academia Minaur – CSŞ2 – Extrem (cu toată supărarea mea pentru familia Negruţ). Vă rog să rugaţi fetele de la HCM care şin la oraşul nostru să ne ajute în proiect, chiar dacă ar fi să pornim din divizia secundă. Avem nevoie de ele pentru ca în doi ani să fim iarăşi ce am fost. La fel şi cu echipa de băieţi. Pentru handbal băieţi, proiectul pe care trebuie să-l consolidăm este cel al Academiei Minaur. Pe structura academiei trebuie să clădim viitorul. DNA! Nimeni dintre cei ce au făcut posibilă performanţa în handbal în Baia Mare nu au dus bani acasă, dimpotrivă, au ajutat cu bani, cu priceperea lor, cu timpul lor, cu sănătatea lor. Sunteţi fericiţi că aţi distrus munca noastră?! Ştiu că nu vă interesează. Ştiu că nu ţineţi la acest oraş, nefiind băimăreni”, a mai adăugat Cherecheş în postarea de pe Facebook.

     

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

     

  • Topul celor mai mari salarii câştigate în ministere. Cine ia cei mai mulţi bani

    Topul celor mai mari salarii din ministere arată că şi la stat se câştigă bine. Cei mai bine plătiţi angajaţi cu funcţii de conducere în ministere ajung să ia şi peste 10.000 de lei. Cel mai mare venit, încasat în luna decembrie 2015, este de aproape 14.000 de lei. În multe ministere, subalternii câştigă mai mult decât ministrul. La Ministerul Muncii, doi consilieri de la cabinetul unui secretar de stat au încasat sume de circa 9.000 de lei, iar la Ministerul Sănătăţii, cei mai mulţi directori ajung la aproape 10.000 de lei pe lună.

    RomaniaTV.net a consultat datele publicate de ministere privind veniturile angajaţilor în ultimele două luni ale anului 2015. Concluzia: în toate ministerele se câştigă salarii care depăşesc suma de 10.000 de lei (100 de milioane lei vechi) şi, în multe dintre acestea, nu ministrul este cel care încasează cei mai mulţi bani. Sumele-record revin celor cu funcţii de conducere, existând însă, în aceste instituţii, şi angajaţi cu salarii foarte mici, sub 800 de lei.

    Cel mai mare salariu, din cifrele puse la dispoziţie, câştigate în ministere, este de 13.981 de lei.

    MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

    Venituri salariale câştigate în luna noiembrie 2015. Cel mai mare salariu câştigat la Ministerul Finanţelor în noiembrie 2015 este de 13.188 de lei.

    Topul veniturilor:

    – auditor superior tr.1 gr. 5 (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) –  13.188 de lei

    – ministru – 6014 de lei şi 10951 de lei

    – secretar general – 8697 de lei

    – director general tr.2  (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) – 9541 lei

    – director general tr.1  (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) –  9341 lei

    – controlor financiar sef adjunct  (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) – 9235 de lei

    – director general adjunct tr.2  (Corpul consilierilor pentru Afaceri Europene) –  9230 lei

    Cele mai mici salarii la Finanţe sunt în jur de 500 de lei.  Un şofer câştigă până la 2.269 de lei.


    Ministerul Afacerilor Interne

    Salarii nete din luna decembrie 2015. Cel mai mare salariu câştigat la MAI in luna decembrie a fost de 13,947 de lei.

    Situaţia arată astfel:

    Personal contractual.  Funcţii cu comandă: salariu minim – 4,470 lei, salariu maxim – 4,470 de lei. Functii fără comandă: salariu minim – 4,470 de lei , salariu maxim –  13,947 de lei.

    Functionari publici: Funcţii cu comandă: salariu minim – 4,927 de lei, maxim 7,572 de lei. Functii fără comandă: minim – 951 de lei, maxim – 11,782 de lei.

    Ofiteri. Funcţii cu comandă: salariu minim – 5,703 de lei, maxim – 9,213 de lei. Functii fără comandă: minim – 2,452 de lei, maxim –  3,396 de lei

    Maistri militari: salariu minim – 1,207 de lei, maxim – 1,579 de lei

    Subofiteri: salariu minim 1,175 de lei, maxim – 1,762 lei

    Ofiteri de politie. Funcţii cu comandă: salariu minim – 3,074 lei, maxim – 11,911 lei. Functii fără comandă: minim –  1,361, lei, maxim – 8,838 lei

    Agenti de politie: salariu minim – 400 de lei, maxim – 3,974 de lei.

    Cititi mai multe pe www.rtv..net

  • ANALIZĂ: Lista consilierilor prezidenţiali. Cine va face parte din echipa lui Klaus Iohannis

    Preşedintele ales, Klaus Iohannis, şi-a definitivat cea mai mare parte a echipei de consilieri prezidenţiali pe care îi va avea la Palatul Cotroceni, urmând ca după preluarea funcţiei de şef al statului să-şi completeze echipa cu noi nume, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse politice.

    Între viitorii consilieri prezidenţiali, potrivit informaţiilor neoficiale obţinute de MEDIAFAX, se numără: George Scutaru, fost lider al deputaţilor PNL, va deţine poziţia de consilier prezidenţial pentru probleme de securitate naţională. Scutaru a fost jurnalist al agenţiei MEDIAFAX din 1993 până în 1998, când a devenit consilier al preşedintelui ApR, Teodor Meleşcanu, formaţiune politică la care şi-a depus şi adeziunea. În 2001 Scutaru devine membru al PNL, în urma fuziunii cu ApR, şi obţine în 2002 funcţia de preşedinte al Biroului Politic Teritorial PNL Buzău. Din 2010 şi până anul acesta a condus organizaţia judeţeană a PNL Buzău. Scutaru a deţinut trei mandate consecutive de deputat şi s-a specializat în probleme de securitate, după ce a absolvit Facultatea de Istorie la Universitatea Bucureşti.

    Leonard Orban, fost comisar european pentru multilingvism, va coordona în calitatea de consilier prezidenţial domeniul afacerilor europene. Orban a fost secretar de stat în cadrul Ministerului Integrării Europene şi ulterior a devenit ministru al Afacerilor Europene în Guvernul Boc, începând cu septembrie 2011, menţinut în Guvernul Ungureanu şi în primul Guvern Ponta. Orban a mai fost consilier prezidenţial pentru afaceri europene al preşedintelui Traian Băsescu între 2010 şi 2011.

    Andrei Muraru, fost preşedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), va deţine poziţia de consilier prezidenţial pentru relaţia cu societatea civilă şi autorităţile publice. Muraru este istoric şi s-a remarcat prin demararea investigaţiilor şi iniţierea procedurilor judiciare împotriva torţionarilor regimului comunist. A fost timp de un an, între 2006 şi 2007, consilier în cadrul cancelariei premierului Călin Popescu Tăriceanu. S-a aflat pe lista de candidaţi ai PNL la europarlamentarele din acest an, dar nu a obţinut mandatul, iar după congresul PNL a devenit consilier al lui Klaus Iohannis odată cu alegerea acestuia în funcţia de preşedinte al partidului.

    Lazăr Comănescu, actual ambasador al României în Germania, ar urma să preia poziţia de consilier prezidenţial pentru politică externă, fiind necesară declanşarea de către şeful statului a procedurilor de rechemare din calitatea deţinută. Comănescu a fost ministru al Afacerilor Externe între aprilie 2008 şi decembrie 2008, în Guvernul Tăriceanu. El şi-a început cariera de diplomat în urmă cu 42 de ani la Departamentul Organizaţii Economice Internaţionale din Ministerul Afacerilor Externe, activând în Ministerul Afacerilor Externe în aproape toate funcţiile, de la consilier, consilier al ministrului, director de cabinet, director general sau secretar de stat. Comănescu are şi titlul de doctor în relaţii economice internaţionale la ASE Bucureşti.

    Dan Mihalache, actual secretar general adjunct al PNL pe probleme de strategie şi analiză politică, ar putea prelua poziţia de consilier prezidenţial, şef al Cancelariei. Mihalache a fost ziarist la începutul anilor ’90 şi ulterior s-a implicat în partidul Alianţa pentru România. Între 2001 şi 2004 a fost consilier al premierul Adrian Năstase, din 2006 observator la Parlamentul European, iar din 2007 europarlamentar. Mihalache a fost ales deputat pe listele PSD în legislatura 2004 – 2008, iar în 2009 a devenit consilier al preşedintelui PNL Crin Antonescu. Mihalache a fost secretar general adjunct al Guvernului Ponta, părăsind însă această funcţie în urma unor declaraţii controversate în privinţa Agenţiei Naţionale de Integritate şi a parteneriatului cu SUA. El a fost cercetat de inspectorii ANI pentru incompatibilitate, întocmind un raport pe care Mihalache ulterior l-a contestat în instanţă şi a avut câştig de cauză.

    Cosmin Marinescu, conferenţiar universitar la Academia de Studii Economice, ar putea deveni consilier prezidenţial pentru mediul de afaceri. El a fost consilier al ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi secretar general adjunct al PNL. În urma ruperii de PNL a aripii Tăriceanu, Marinescu a rămas în PNL şi s-a ocupat de coordonarea programelor economice promovate de liberali. Este fondatorul cursului de Economie Instituţională din cadrul ASE Bucureşti şi coordonator al Centrului pentru Economie şi Libertate – ECOL.

    Tatiana Niculescu Bran, scriitoare şi fost jurnalist la BBC, a fost anunţată de către Klaus Iohannis în calitatea de purtător de cuvânt şi consilier prezidenţial. Ea a fost între 1995 şi 2004 redactor la Radio BBC World Service, Secţia Română de la Londra, iar între 2004 şi 2008 a condus biroul BBC World Service de la Bucureşti. Niculescu Bran a publicat, în 2006, primul roman non-ficţional din literatura română, ”Spovedanie la Tanacu”, urmat, în 2007, de ”Cartea Judecătorilor”. Cele două romane, în dramatizarea autoarei, au devenit piese de teatru. ”Spovedanie la Tanacu” a avut premiera la New York în 2007, în regia lui Andrei Şerban. Acelaşi volum a inspirat, de asemenea, filmul ”După dealuri” al lui Cristian Mungiu, film dublu premiat la Festivalul de la Cannes 2012.

    Delia Dinu, actual consilier de stat al preşedintelui Traian Băsescu, ar urma să fie păstrată în această poziţie şi de preşedintele Klaus Iohannis. Ea coordonează compartimentul pentru protocol al Administraţiei Prezidenţiale şi este originară din Sibiu, unde a absolvit Facultatea de Drept. Dinu a fost ofiţer în cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază din 2000 până în 2012, iar în 2009 a fost decorată de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.

    Simina Tănăsescu, profesor universitar, doctor în drept constituţional, va deveni consilier prezidenţial coordonator al departamentului constituţional-legislativ. Tănăsescu este prodecan al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti, a fost judecător între 1991-1993, profesor la Institutul Naţinal al Magistraturii, implicată în numeroase proiecte europene şi organizaţii de profil. În 2009, Tănăsescu a fost numită membru al CSM din partea societăţii civile pentru un mandat care s-a încheiat în 2011.

    Laurenţiu Ştefan, care a activat în calitate de consilier politic al ambasadei SUA, ar putea deveni consilier prezidenţial pentru analiză politică al preşedintelui Klaus Iohannis. El este profesor colaborator al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti din 1999 şi doctor în ştiinţe politice din 2003. Laurenţiu Ştefan este fondator şi preşedinte (2000-2005) al Societăţii Române de Ştiinţe Politice. A lucrat în cadrul Agenţiei MEDIAFAX şi a colaborat la Ziarul Financiar, urmând ulterior studii postuniversitare politice la Cambridge -1998 şi apoi bursa oferită de Colegiului Noua Europă (1999-2002). Este autor şi coordonator al unor volume, lucrări şi articole despre politica românească, recrutarea elitelor politice, atât la nivel naţional şi local.

     

  • Consilieri ai lui Iohannis, la Palatul Cotroceni, în pregătirea preluării mandatului – surse

    Potrivit unor surse liberale, printre cei care au participat la întâlnirea cu actuali consilieri prezidenţiali s-au aflat Dan Mihalache, George Scutaru, Andrei Muraru şi Cosmin Marinescu.

    Aceştia au discutat despre modul de organizare şi funcţionare a Administraţiei Prezidenţiale, în pregătirea preluării, de către Klaus Iohannis, a mandatului de preşedinte al României, pe 22 decembrie.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, în cadrul ceremoniei de la Curtea Constituţională pentru validarea alegerii lui Klaus Iohannis, că îi va transfera noului preşedinte ales, în această perioadă de tranziţie, până în 21 decembrie, când expiră mandatul său, toate dosarele importante, acelaşi lucru urmând să îl facă şi consilierii săi.

    ”Sigur, nu va fi uşor mandatul dumneavoastră, domnule preşedinte ales, vă voi transfera tot ceea ce ştiu, aşa cum am stabilit, într-o perioadă de tranziţie, care începe astăzi”, i-a transmis Traian Băsescu lui Klaus Iohannis cu această ocazie.

    ”Eu însumi voi transfera dosarele importante către domnul preşedinte Klaus Iohannis”, a mai afirmat Băsescu.

     

  • Cum se ocolesc taxele: scandalul Luxleaks dezvăluie ipocrizia organizată a marilor corporaţii

    Peste tot în lume, veniturile fiscale sunt ţinta unor atacuri permanente. Cu ajutorul contabililor, avocaţilor şi consilierilor financiari, companiile evită plata taxelor prin intermediul organizării complexe, transferării profiturilor şi al redevenţelor dubioase. Ultimele dezvăluiri ale acestor practici vin prin intermediul a 28.000 de pagini de dovezi obţinute de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie care au în centru Luxemburg, micul principat înconjurat de Belgia, Germania şi Franţa, şi compania de audit PricewaterhouseCoopers.

    Ducatul Luxemburg este membru al Uniunii Europene, are o populaţie de circa 550.000 de oameni, nu are vreo industrie majoră şi nu se remarcă prin nicio contribuţie ştiinţifică, matematică, inginerească, electronică sau orice altceva care să genereze vânzări de masă, locuri de muncă sau activităţi economice.

    Globalizarea a creat oportunităţi pentru ca astfel de microstate să producă legi care să protejeze capitalul prin scheme de eludare a fiscului. Aceste practici asigură acestor state anumite venituri suplimentare prin înregistrarea companiilor şi crearea câtorva locuri de muncă pentru contabili şi avocaţi locali. Dincolo de asta însă nu este creată vreo valoare economică.

    Restul lumii este în pierdere atunci când anumite ţări oferă aceste avantaje fiscale, pentru că în lipsa veniturilor guvernele nu pot redistribui avuţia pentru educaţie, sănătate, pensii, transporturi, securitate şi alte servicii esenţiale pentru calitatea vieţii şi stabilitatea socială. Baza fiscală a altor ţări este erodată, creând riscul austerităţii şi problemelor sociale, iar guvernele ar trebui să reacţioneze pentru a pune capăt acestor practici, notează Prem Sikka, profesor de economie la Essex Business School a University of Essex.

    Documentele arată că circa 340 de companii mari, printre care Amazon, Deutsche Bank, Pepsi, Ikea, Accenture, Procter & Gamble, Heinz, Dyson, JPMorgan şi FedEx, s-au folosit de înregistrarea în Luxemburg pentru astfel de practici şi au fost ajutate de compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers. Aceste companii vor o forţă de muncă specializată şi posibilitatea de a lăsa angajaţii bolnavi în grija statului. Vor subvenţii guvernamentale, granturi, garanţii legale pentru contracte, securitate şi multe altele. Şi, pentru toate acestea, vor să plătească cât mai puţin. Această cultură este facilitată de taxe precum cele din Luxemburg.

    Cei mai mari beneficiari ai acestor practici sunt directorii de companii care îşi rotunjesc remuneraţiile în funcţie de profiturile obţinute. Acţionarii, chiar dacă au obţinut câştiguri mai mari, sfârşesc prin a pierde drepturile lor sociale la educaţie, pensii şi servicii medicale.

    Consumatorii, în schimb, nu beneficiază de scăderea preţurilor cafelei, detergenţilor, băuturilor răcoritoare, a aspiratoarelor sau a serviciilor poştale.

    Documentele din Luxemburg arată că evazioniştii sunt ajutaţi de marile firme de audit care concep structuri corporatiste complexe şi scheme. Această industrie de evaziune fiscală îşi susţine nevinovăţia, susţinând că toate activităţile sale sunt legale.

    De fapt nu se ştie acest lucru, pentru că autorităţile fiscale nu au întreprins acţiuni legale. Există totuşi dovezi că un număr de practici considerate în trecut corecte au fost declarate ulterior ilegale.

    Conturile anuale ale companiilor care evită plata taxelor nu oferă informaţii despre cum îşi reduc facturile fiscale, dar rapoartele financiare sunt aprobate de companiile de audit. Între timp, marile companii se laudă cu comisii de etică şi publică rapoarte despre responsabilitatea socială cu care dau impresia de etică, dar nu oferă informaţii legate de practicile de evaziune fiscală.

    Marile corporaţii şi firmele de contabilitate sunt implicate într-o ipocrizie organizată. Dinamica lor internă are ca scop maximizarea profiturilor inclusiv prin evitarea taxelor, în timp ce documentele publice promit responsabilitate cetăţenească, consideră profesorul Sikka. Aceste două practici nu pot fi reconciliate şi dezvăluirile periodice despre practicile incorecte şifonează imaginea publică pe care companiile încearcă să o cultive cu atenţie. Rezultatul este indignarea publică şi erodarea încrederii în marile afaceri.

    Economistul consideră că legislaţia referitoare la fiscalitate ar trebui modificată astfel încât companiile să fie taxate în jurisdicţiile unde îşi desfăşoară activităţile economice şi nu acolo unde decid să îşi stabilească domiciliul sau să îşi declare profiturile. Aceste sistem este cunoscut ca taxarea unitară şi merită atenţie, în condiţiile în care actualul sistem, creat acum aproape un secol, într-o perioadă în care companiile transnaţionale aproape nu existau, nu mai este potrivit pentru secolul XXI.

  • PSD începe războiul de 45 zile pentru cucerirea puterii la oraşe şi sate

    Acelaşi este acum şi principiul lui Adrian Năstase, care nici nu a ieşit bine din închisoare şi a cerut alegeri anticipate la anul, pentru consolidarea majorităţii parlamentare a unui PSD unit în jurul unui preşedinte de aceeaşi culoare politică. Exemplele de mai sus, contrapuse eşecurilor regulate ale oricăror încercări de coabitare politică, reflectă incapacitatea cronică de colaborare a puterii cu opoziţia, care i-a împins mereu pe politicieni să forţeze prin diverse metode cucerirea totală a puterii, guvernări monocolore şi impunerea de legi care să le asigure un control cât mai centralizat al administraţiei.

    După ce spargerea USL şi formarea ACL au lăsat PSD în inferioritate în majoritatea administraţiilor locale şi s-au lăsat cu certuri pentru putere, vicepremierul Liviu Dragnea a propus o OUG care să redea temporar (timp de 45 zile) dreptul aleşilor locali să se mute la alte partide în cursul mandatului, fără ca migraţia lor să le atragă pierderea funcţiilor. Dragnea susţine că mecanismul, menit să clarifice raporturile de forţe din administraţia locală, e acelaşi cu cel patentat în 2006 de ADA, care, după o perioadă de racolări masive de primari de la opoziţie, a introdus legea de interzicere a migraţiei politice a aleşilor locali, oferindu-le însă acestora o perioadă de graţie de 45 de zile ca să-şi declare partidul unde vor să rămână definitiv.

    Vicepremierul are dreptate însă doar parţial, adică exact de unde începe imoralitatea OUG propuse de el. Intenţia puterii (PSD acum, la fel ca ADA în 2006) este să atragă aleşi locali şi apoi să-i împiedice să migreze la alte partide până la următoarele alegeri locale. Numai că legea din 2006 interzicea în premieră migraţia, după ani în şir în care traseismul fusese liber şi nestingherit, iar cele 45 de zile erau menite pur şi simplu să accelereze mutarea în tabăra ADA a primarilor încă neracolaţi.

    Acum, PSD s-a gândit să redeschidă prin OUG fereastra traseismului spre a o închide la loc după 45 zile doar pentru că este în interesul său să obţină repede ce are de obţinut (adepţi noi cu acte ai PSD, UNPR şi PLR în primării şi consilii locale, cărora să le poată da în siguranţă fonduri de campanie pentru prezidenţiale şi a căror migrare să slăbească forţele ACL din teritoriu), fără să se lege la cap cu o procedură de modificare definitivă a legii din 2006 în sensul revenirii la migraţia liberă. O astfel de modificare definitivă ar fi pentru PSD nu doar neproductivă, pentru că şi-ar atrage renumele de restaurator al traseismului, dar şi periculoasă în perspectiva reorientării unor aleşi locali spre ACL în anii următori.

    Primul reflex al fruntaşilor PNL, PDL şi FMP (nu PMP) a fost să combată iniţiativa PSD cu plângeri în străinătate, la ambasadele UE şi SUA, la CE, PPE şi Comisia de la Veneţia, adică la fel ca în 2012 când cu scandalul loviturii de stat. Fostul consilier prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a punctat însă, corect, că dacă vor să fie cu adevărat credibile, partidele dreptei ar trebui să se angajeze că nu vor primi niciun primar, şef de CJ sau consilier local dacă OUG va intra în vigoare, întrucât dacă vor beneficia şi ele de ordonanţă, după cum e previzibil, astfel de proteste nu vor avea nicio valoare.

    ACL a recepţionat rapid ideea şi a promis că nu va primi niciun primar sau consilier traseist, în timp ce PMP, prin vocea fostului preşedinte Eugen Tomac, a comunicat doar că “nu poate decât să bucure faptul că există aleşi locali care susţin punctul de vedere al PMP”. ACL ar fi singura dezavantajată clar dacă ordonanţa s-ar aplica, întrucât ar putea pierde primari şi consilieri nu doar în favoarea puterii, dar şi în favoarea PMP, în condiţiile în care inclusiv fruntaşi din PDL de talia lui Emil Boc îşi arată deja pe faţă susţinerea faţă de candidatura la prezidenţiale a Elenei Udrea.
     

  • O zi din viaţa lui Vladimir Putin. Cum îşi petrece timpul preşedintele Rusiei

     Preşedintele se trezeşte târziu şi ia micul dejun la amiază, relatează Newsweek. Meniul e frugal, format din perle de brânză, omletă, uneori terci de ovăz şi suc natural. Preparatele sunt întotdeauna proaspete, fiind aduse în mod regulat de la fermele patriarhului Bisericii Ortodoxe ruse, Kirill. Putin îşi bea apoi cafeaua, în timp ce curtenii săi, oligarhi, miniştri, guvernatori regionali, încep să se adune. Preşedintele îi lasă însă să aştepte cel puţin două ore, timp în care înoată. Putin este o persoană solitară şi preţuieşte timpul pe care îl petrece, singur, în apă, înotând viguros în stilul craul. 

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Emil Boc: Cei doi foşti consilieri au fost angajaţi la Romatsa conform procedurilor legale

     Emil Boc, care este primar al municipiului Cluj-Napoca, a declarat, luni, într-o întâlnire cu presa, că angajările au respectat procedurile legale.

    “Din câte ştiu, au fost angajaţi potrivit procedurilor legale, salariile bănuiesc că sunt salariile pe care le au toţi cei de la Romatsa, ştiu că era o structură autofinanţată, cu regim, din câte cred eu, special. Cât timp am lucrat cu ei şi-au făcut datoria, din câte ştiu nu lucrează şi nu au avut nicio tangenţă cu securitatea zborurilor sau cu aşa ceva, lucrând la serviciile suport, ceva servicii administrative, atât pot să vă spun”, a afirmat Emil Boc.

    Întrebat de jurnalişti dacă a intervenit pentru ei sau i-a recomandat în vreun fel, Emil Boc a răspuns: “Nici într-un caz”.

    De asemenea, Boc a fost întrebat dacă unul dintre ei a lucrat ca şofer.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Unificarea dreptei: zece negri mititei

    Imediat după intrarea consilierilor în noul partid, Elena Udrea şi-a dat demisia din PDL, spre a se muta la rândul ei în noul partid, al cărui lider, Eugen Tomac, a salutat-o deja numind-o “unul dintre cei mai puternici oameni politici din zilele noastre”. Potrivit Mediafax, în urma plecării Elenei Udrea au trecut la PMP şi parlamentarii democrat-liberali Camelia Bogdăneci, Daniel Geantă, Dragoş Gunia, Petru Movilă, Adrian Gurzău, Andrei Volosevici, Ciprian Rogojan, Florin Popescu, Florin Secară şi Gheorghe Florin.

    Aceeaşi intenţie de a adera la PMP şi-a anunţat-o şi europarlamentarul Cristian Preda, aflat în relaţii încordate cu PDL după suspendarea sa din raţiuni de insubordonare faţă de actuala conducere a PDL.

    Reacţia fruntaşului Emil Boc, al cărui nume a fost recent vehiculat de către Elena Udrea pentru candidatura la prezidenţiale, a fost că sosirea consilierilor în PMP este “un demers sănătos” şi că unificarea dreptei trebuie făcută până nu e prea târziu. Primul partid vizat pentru fuziunea cu PMP este Forţa Civică, formaţiunea condusă de M.R.Ungureanu.

    În schimb, liderul PDL, Vasile Blaga, a comentat că oamenii care pleacă din PDL “oricum nu prea au avut treabă cu partidul nici înainte” şi a calificat PMP drept noul adversar politic al PDL, iar vicepreşedintele PDL, Cezar Preda, i-a criticat deschis pe dezertori, afirmând că sunt  “oameni care s-au obişnuit la guvernare, care au tăiat salariile spunând că ei au de tăiat panglici, de suit pe cal şi de luat bani”.

    Declaraţiile lui Blaga şi Preda au fost făcute la şedinţa de sâmbătă a Colegiului Director al PDL de la Braşov, la care Emil Boc nu a participat – fapt comentat de Elena Udrea relativ sibilinic: “Să zicem că poate fi un semn pentru PDL sau pentru conducerea actuală a PDL”.