BusinessMagazin

Tag: confrunta

  • Ne confruntăm cu o criză globală a pensiilor. Ce e de făcut

    În Japonia, care are cea mai rapidă rată de îmbătrânire a populaţiei, pensionarea poate începe de la 60 de ani; asta poate duce la o perioadă de peste 45 de ani pentru un pensionar care va ajunge la vârsta de 105 ani.

    Problemele rezultate de aici sunt printre cele mai bizare: datele relevă că aproximativ 35% din delictele de furt din magazine sunt comise de japonezi cu vârste de peste 60 de ani. Pe acelaşi segment de vârstă, 40% din delicvenţii recidivişti au comis acelaşi delict de peste şase ori. Există motive solide, concluzionează un raport, să se presupună că în special valul de furturi din magazine reprezintă o încercare a celor acuzaţi să ajungă în închisoare, o instituţie care oferă mâncare, cazare şi servicii medicale gratuite. Motivele recidivărilor sunt foarte solide. Chiar şi cu o dietă frugală şi cazare ieftină, un pensionar japonez cu economii minime se confruntă cu costuri de trai cu 25% mai mari decât pensia de stat de bază de 780.000 de yeni (6.900 de dolari) pe an. „Situaţia socială din Japonia îi forţează pe cei în vârstă să comită delicte. Raportul celor care beneficiază de asistenţă publică se situează la cel mai ridicat nivel de la sfârşitul războiului. Aproximativ 40% din japonezii în vârstă trăiesc singuri. Este un cerc vicios. Aceştia părăsesc închisoarea, nu au bani sau familie şi se apucă imediat de delicte”, arată Akio Doteuchi, cercetător la NLI Research Institute din Tokio, într-un articol publicat de Financial Times.

    Pe de altă parte, pensionarii din Olanda, Turcia şi Croaţia primesc o indemnizaţie mai mare decât cea primită în timpul anilor de muncă. Olandezii şi turcii primesc 101%, respectiv 102% din salariul luat ca bază de calcul, în vreme ce croaţii se laudă cu o indemnizaţie egală cu 129% din aceeaşi valoare. Datele au fost publicate de Organizaţie pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) la începutul acestui an, în cadrul raportului „Pensiile dintr-o privire, 2017”.

    India (99%), Portugalia (95%) şi Italia (93%) sunt de asemenea competitive în acest clasament, în vreme ce la polul opus se situează Marea Britanie, unde pensionarii primesc doar 29% din salariul luat ca bază de calcul. Media OECD este de 63%, iar cea din rândul statelor membre ale UE este de 71%, potrivit raportului citat.

    Chiar dacă aceste valori par destul de generoase, ele ascund şi câteva motive de îngrijorare. Spre exemplu, îmbunătăţirea sistemelor publice de sănătate în ţările dezvoltate se traduce într-o speranţă de viaţă crescută; prin urmare, oamenii vor beneficia de pensie pentru un timp mai îndelungat decât se estimase iniţial, provocând dezechilibre economice. Potrivit datelor Băncii Mondiale, pensionarii din statele cu cele mai performante sisteme publice de sănătate trăiesc mai mult cu 8-11 ani. În Japonia, speranţa de viaţă este cu 16 ani mai mare.

    Sistemele sociale din Statele Unite, Marea Britanie, Japonia, Olanda, Canada şi Australia sunt considerate „o bombă cu ceas” la nivel global: până în anul 2050, acestea vor crea un deficit de 224 de trilioane de dolari. Acest lucru va afecta viitorul următoarelor generaţii şi va duce la cea mai mare criză a pensiilor din istorie, subliniază un studiu realizat de World Economic Forum (WEF). Dacă adăugăm şi China şi India, deficitul se va apropia de 400 de trilioane de dolari  de cinci ori valoarea actuală a economiei globale.

    „Creşterea anticipată a longevităţii şi îmbătrânirea populaţiei reprezintă echivalentul financiar al încălzirii globale”, a declarat celor de la WeForum Michael Drexler, şeful diviziei de sisteme financiare şi infrastructură din cadrul World Economic Forum. „Trebuie să luăm măsuri sau să acceptăm faptul că acest fenomen va genera consecinţe care vor afecta viitoare generaţii”, a adăugat Drexler.

    Pentru a răspunde acestei ameninţări, mai multe state  printre care şi unele membre ale UE  au crescut vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi. În Marea Britanie, spre exemplu, vârsta va creşte pentru ambele categorii până la 66 de ani. Autorităţile intenţionează ca până în 2028 vârsta de pensionare să ajungă la 67 de ani. O altă măsură luată de britanici a fost introducerea obligativităţii pentru angajatori de a crea un program de pensii pentru toţi lucrătorii care câştigă peste 10.000 de lire sterline pe an.

    Astfel de modificări sau norme introduse nu vor fi însă suficiente; statele va trebui să găsească strategii individuale prin care să se asigure că vârstnicii vor putea să ducă o viaţă din care să nu lipsească lucruri de bază, aşa cum ar fi mâncarea sau îngrijirea medicală.

    Este important ca aceste strategii să includă şi o importantă componentă educaţională – cel mai bun mod de a-ţi asigura un trai decent este găsirea unei soluţii corecte de economisire.

  • „Răzbunarea” căpşunarilor din România? Fructele englezilor putrezesc pe câmp. Culegătorii sezonieri din România nu mai vin la lucru

    Potrivit Asociaţiei Furnizorilor de Forţă de Muncă (ALP), peste jumătate din firmele de recrutare nu au putut găsi mână de lucru în primele luni din acest an, informează ziarulromanesc.net
    De asemenea, Uniunea Naţională a Fermierilor a raportat că, anul trecut, numărul muncitorilor sezonieri din UE a scăzut cu 17%, ceea ce a făcut ca unele recolte valoroase să fie lăsate să putrezească pe câmp.

    Metoda inedită de a-ţi ascunde identitatea. Cum a venit o femeie să-şi ridice marele premiu câştigat la loto de frică să nu afle lumea cine este

    Povestea românului milionar în dolari la 19 ani, care te lasă fără cuvinte: La 11 ani, avea deja primul job plătit, iar acum numără printre clienţii săi pe Selena Gomez şi Justin Bieber

    În fermele britanice, 99% din muncitorii sezonieri vin din Europa de Est, iar două treimi dintre ei din România şi Bulgaria.

    O firmă de recrutări din Kent caută lucrători în România pentru 80 de ferme din Marea Britanie.

    În lunile următoare este nevoie de 4.000 de persoane care să culeagă căpşune, zmeură, mere şi pere, însă compania este foarte departe de această ţintă.

    „Înainte aveam cozi în afara biroului nostru din Bucureşti. Zilnic veneau 30 până la 40 de persoane. Acum, într-o zi bună, doar câţiva. Obişnuiam să luăm crema cremei. Acum, ne mulţumim cu ce găsim”, spune unul din directori, Estera Amesz. O cauză majoră a fost devalorizarea lirei sterline. O altă cauză este incertitudinea, oamenii nefiind siguri ce documente le sunt necesare, explică Amesz.

    Ea spune că firma a fost nevoită să-şi extindă aria de căutare la cei care „au două mâini şi două picioare”, cu alte cuvinte, nu mai contează priceperea şi îndemânare. Nici limba engleză nu mai este un criteriu de selecţie.

  • Câţi români sunt ACUM în străinătate şi ce înseamnă plecarea lor pentru România

    Migraţia este una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă România în acest moment, alături de lipsa infrastructurii. Cu toate acestea, ca în orice problemă, există o oportunitate: întoarcerea românilor ar putea aduce un bagaj civic care să schimbe mentalităţi, a spus Felix Pătrăşcanu, fondator FAN Courier, în cadrul prezentării proiectului RePatriot, iniţiat de fundaţia Romanian Business Leaders (RBL).  

    „Probema deja nu mai este doar că o parte de români au plecat, problema este că pleacă tot timpul oamenii, iar ritmul  de întorcere este foarte redus, în timp ce statisticile si prognozele arată destul de prost. Este ignorată cumva această problemă şi este ignorată şi oportunitatea. Aceste milioane de români sunt o bogăţie. Dacă evaluăm experienţa acumulată, poate fi cea mai mportantă bogăţie a României. Criza forţei de muncă este mai gravă de cât cea econmică, o criză economică dispare în câţiva ani, în schimb depopularea României este foarte gravă, oamenii iau greu hotărârea de a se mai întoarce”, a spus în cadrul evenimentului Marius Bostan, iniţiator RePatriot.

    RePatriot este un program iniţiat de fundaţia Romanian Busines Leaders care încurajează întoarcerea românilor în ţară, în vederea practicării antreprenoriatului. RePatriot oferă consultanţă în legătură cu capitalul necesar afacerii, oportunităţile din România, posibilităţile de accesare a fondurilor rambursabile sau nerambursabile, dar şi experienţa partenerilor RBL  din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul unde maşinile nu mai au voie să facă la stânga

    Bucureştiul este Capitala europeană cu cel mai congestionat trafic din Europa, conform datelor colectate de compania TomTom.  Datele au fost adunate pe o perioadă de 9 ani de zile. Rezultatele arată că Bucureştiul se confruntă cu cel mai rău trafic din Europa, iar autorităţile nu iau nicio măsură. În Londra, spre exemplu, autorităţile percep o taxă automobilelor care vor să traverseze o zonă care tinde să se aglomereze.

    La Moscova a fost implementat un sistem inteligent de transport, automobilele nu mai au voie să facă la stânga în intersecţii, iar părcările sunt mult mai scumpe. În clasamentul celor de la TomTom, Bucureştiul este urmat de Moscova, Sankt Petersburg, Londra, Marsilia, Roma, Paris, Bruxelles, Manchester, Atena, Varşovia, Koln şi Napoli, scrie capital.ro

  • Oraşul unde maşinile nu mai au voie să facă la stânga

    Bucureştiul este Capitala europeană cu cel mai congestionat trafic din Europa, conform datelor colectate de compania TomTom.  Datele au fost adunate pe o perioadă de 9 ani de zile. Rezultatele arată că Bucureştiul se confruntă cu cel mai rău trafic din Europa, iar autorităţile nu iau nicio măsură. În Londra, spre exemplu, autorităţile percep o taxă automobilelor care vor să traverseze o zonă care tinde să se aglomereze.

    La Moscova a fost implementat un sistem inteligent de transport, automobilele nu mai au voie să facă la stânga în intersecţii, iar părcările sunt mult mai scumpe. În clasamentul celor de la TomTom, Bucureştiul este urmat de Moscova, Sankt Petersburg, Londra, Marsilia, Roma, Paris, Bruxelles, Manchester, Atena, Varşovia, Koln şi Napoli, scrie capital.ro

  • Opinie – Bogdan Badea CEO, eJobs: Un blocaj numit dorinţă

    Doar că, mult mai ancoraţi în contextul în care se află, mult mai conectaţi la ce, cum şi cât să ceară şi, poate chiar mai important, mult mai conştienţi de rolul lor în piaţa muncii, candidaţii îşi revendică partea leului. Prinşi într-un tumult din care nu mai ştiu cum să iasă, angajatorii vor soluţii imediate. Că asta înseamnă mai multă creativitate din partea lor, flexibilitate şi o repoziţionare generalizată în raport cu piaţa, cu candidaţii şi cu propriii angajaţi, angajatorii dau dovadă de o deschidere mai mare decât oricând. Pentru că au înţeles că orice zi pierdută îi costă şi orice om bun pe care a pus mâna competiţia mai repede îi costă şi mai mult.

    Efervescenţa de pe piaţa muncii a ajuns la un nivel fără precedent, iar candidaţii sunt într-o poziţie mai privilegiată decât oricând. Ştiu şi ei acest lucru şi au încredere în şansele lor, iar asta le dă o oarecare detaşare atunci când vine vorba de relaţionarea cu potenţialii angajatori.

    Potrivit unui studiu derulat de eJobs România anul trecut, 60% dintre cei intervievaţi erau siguri că ar putea să-şi găsească un job în mai puţin de trei luni, iar 25% credeau că au nevoie de cel mult o lună în acest scop. Ritmul galopant în care s-a creat clivajul între cerere şi ofertă i-a prins oarecum pe nepregătite pe angajatori, care încearcă să recupereze anii în care grija pentru propria reputaţie organizaţională a fost lăsată în plan secund (asta, în cele mai fericite dintre cazuri). Înţeleg acum că nu mai este suficient să ofere salarii; trebuie să ofere şi experienţe profesionale. Nu mai este îndeajuns să promită stabilitate, angajaţii vor şi oportunităţi de dezvoltare. Iar respectul pentru muncă trebuie dublat de respectul pentru viaţa personală a fiecărui om care lucrează în companie.

    Este, deci, poate mai complicat decât oricând să faci angajări în 2018. Mult mai complicat decât este să te angajezi, cel puţin. Cu toate acestea, uşor-uşor, lucrurile încep să se mişte, iar cifrele arată că toate eforturile pe care le depun companiile pentru a-şi găsi mai repede şi mai bine angajaţii potriviţi nu sunt în zadar. În ultimul an, de când a fost introdusă posibilitatea de a programa interviuri de angajare şi de a le confirma cu aplicanţii, eJobs România a înregistrat peste 300.000 de astfel de programări. Cu alte cuvinte, 300.000 de români au fost aduşi mai aproape de un loc de muncă. 300.000 de candidaţi au răspuns la demersurile companiilor care aveau nevoie de ei. Mai clar de atât, asta înseamnă 822 de interviuri programate zilnic. Puse într-un context mai larg, numărul ar putea aproape să acopere numărul de şomeri de la nivel naţional – aproximativ 330.000, la finalul lunii martie, potrivit ANOFM.

    Cifrele acestea vin ca o gură de aer proaspăt pentru acele companii care intraseră într-un blocaj puternic şi în special pentru cele care fac recrutări în masă. Şi, în egală măsură, pentru acei candidaţi care au totuşi dificultăţi în a-şi găsi un loc pe piaţa muncii. Într-un top 5 al domeniilor cel mai active din punctul de vedere al angajărilor (în funcţie de numărul de joburi postate pe ejobs.ro) se află companiile din comerţ şi retail (cu 9.265 de locuri de muncă disponibile pe eJobs), urmate de cele din sectorul prestărilor de servicii (6.529 de joburi), call center şi BPO (4.577 locuri de muncă), industria alimentară (4.383 locuri de muncă), construcţii (4.473 locuri de muncă) sau IT şi telecom (4.227 locuri de muncă).

    Este interesant cum în urmă cu câţiva ani am fi vorbit cu siguranţă despre ce trebuie să facă un candidat pentru a obţine jobul pe care şi-l doreşte. Cum să-şi scrie CV-ul, unde să caute, cum să aplice, cum să se îmbrace la interviu, ce să spună, dar mai ales ce să nu spună pentru a-şi creşte şansele de angajare.

    În 2018, adăugăm o audienţă suplimentară, dar cu nevoi la fel de mari (poate chiar mai mari) de suport şi consiliere – angajatorii. Este firesc să se întâmple aşa, dacă ne gândim că am ajuns la o rată a şomajului de 3,8%, sub media europeană şi cu mult sub media naţională a ultimilor 20 de ani. Au început să se rescrie regulile jocului şi toată lumea încearcă să se adapteze din mers. Doar că volatilitatea pieţei nu e confortabilă pentru nimeni. Astăzi, da, puterea să în mâinile candidaţilor, dar cine ştie ce va aduce ziua de mâine?

  • Agenţia Medicamentelor: România nu se confruntă cu falsificarea medicamentelor

    „Referitor la procentul cu medicamente falsificate, noi stăm mult mai bine faţă de alte state, pentru că nu avem cazuri înregistrate. În top este Italia care trebuie să facă faţă acestui fenomen, iar noi până în vara anului 2014 nu am avut înregistrat acest element. Acum vorbim strict despre lanţul autorizat de distribuţie, doar de distribuitor sau farmacie. (…) La acest capitol stăm bine şi ştiu că Organizaţia de Serializare a Medicamentelor din România duce o activitate extrem de intensă în verificarea autenticităţii unui produs”, a declarat, vineri, şefa departamentului de politici şi strategii a ANMDM, Anca Crupariu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este una dintre cele mai bogate ţări din Europa, dar nu are angajaţi nici pentru locurile de muncă oferite de stat

    Suedia se confruntă cu o mare problemă în ceea ce priveşte forţa de muncă.
     
    Potrivit estimărilor, numărul persoanelor active în câmpul muncii va creşte cu 207.000 până în 2025, dar numărul locurilor de muncă din aparatul de stat ce trebuie ocupate va creşte într-un ritm mult mai alert.

    Prin urmare, lipsa forţei de muncă ar putea avea un impact negativ asupra serviciilor şi va creşte salariul mediu, reprezentând una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat statul nordic în ultimii ani.

    “Un scenariu în care sectorul public recrutează peste 200.000 de oameni nu e unul realist”, crede Annika Wallenskog, economist-şef în cadrul Asociaţiei Suedeze a Autorităţilor şi Regiunilor. Din punctul său de vedere, majoritatea celor angajabili va fi recrutată de către companiile din mediul privat.

    O soluţie ar fi ca Suedia să automatizeze cât mai multe dintre locurile de muncă într-o perioadă scurtă, încercând în acelaşi timp o restructurare a aparatului birocratic.

    În prezent, creşterea accelerată a economiei a permis autorităţilor să acopere deficitul apărut ca urmare a problemelor de pe piaţa muncii, dar analiştii estimează că ritmul de creştere va încetini în următorii ani. În prezent, datoria publică a Suediei se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 41 de ani.

  • Doi executivi Tesla au părăsit compania, într-un moment în care grupul se confruntă cu probleme

    Directorul executiv al companiei, Elon Musk ar fi spus angajaţilor luni că firma se află într-o „reorganizare profundă”.

    În ultimele luni, mai mulţi executivi au părăsit grupul Tesla, într-un moment în care compania se confruntă cu probleme financiare şi încearcă să accelereze producţia Modelului 3.

    Tesla anunţa la începutul acestei luni că va deveni profitabilă în a doua jumătate a anului 2018, dacă va produce săptămânal 5.000 de maşini din cel mai nou model al său, Modelul 3, însă atingerea scopului propus este discutabilă, pentru că Tesla a fabricat doar 2.270 de maşini în ultima săpămână din aprilie, relatează BBC.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a împlinit 34 de ani. El a câştigat în medie 6 milioane de dolari în fiecare zi din viaţa lui

    Datorită faptului că a pus bazele companiei în timpul facultăţii, acesta a reuşit deja să strângă o avere masivă, în ciuda vârstei sale. Averea lui netă ajunge la 74 de miliarde de dolari, potrivit Forbes, ceea ce înseamnă că a câştigat în medie 5,97 de milioane de dolari pe zi.

    Din acest punct de vedere, Zuckerberg este al doilea om din lume, după fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a cărui avere de 132 de miliarde de dolari se traduce în 6,8 milioane de doalri în medie în fiecare zi din viaţa lui.

    Citeste continuarea pe www.zf.ro