BusinessMagazin

Tag: computere

  • Peste jumătate din gospodăriile din România au calculator

    Dintre gospodăriile din mediul urban 69,8% sunt dotate cu calculator acasă, iar în rândul gospodăriilor din mediul rural proporţia acestora este de numai 37,5%, conform Institutului Naţional de Statistică.

    În profil teritorial nu se remarcă diferenţe mari între regiuni, ponderea acestora situându-se între 50% şi 60% din totalul fiecărei regiuni, cu excepţia Bucureşti-Ilfov, unde aproape trei sferturi dintre gospodării au în dotare calculatoare (74,3%). Cele mai mici proporţii s-au înregistrat în regiunile Sud Muntenia (49,6%), Nord-Est (50,3%) şi Centru (51,3%).

    Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, 60,3% au folosit vreodată un calculator. Incidenţa utilizării calculatoarelor prezintă diferenţieri, sub influenţa caracteristicilor persoanelor, în principal sexul şi vârsta. Proporţia bărbaţilor utilizatori de calculatoare este puţin mai mare decât cea a femeilor: 61,8%, faţă de 58,8%.

  • Vânzările de computere personale la nivel mondial au scăzut cu 8,6%

     Piaţa PC-urilor s-a contractat pentru cel de-al şaselea trimestru consecutiv. Grupul chinez Lenovo s-a menţinut lider mondial după vânzările de computere, urmat de Hewlett-Packard, care a revendicat prima poziţie pe piaţa americană, potrivit datelor Gartner, citate de Bloomberg.

    Producătorii de PC-uri nu au reuşit să propună noutăţi atractive pentru clienţi, aceştia preferând să acceseze internetul utilizând tablete, care au avantajul unui preţ mai mic, potrivit Gartner. “Oferta largă de tablete Android cu preţuri mici a atras consumatorii de pe pieţele emergente”, comentează analiştii Gartner într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Declin pe piaţa PC-urilor: Vânzările, în scădere în acest an cu aproape 10%. Oamenii preferă tabletele şi smartphone-urile

     Piaţa va continua să scadă, ca volum, până în anul 2015, când vânzările vor reveni cel mai probabil pe plus, cu o creştere modestă, anticipează IDC, care a înrăutăţit astfel estimările anterioare.

    IDC notează că piaţa PC-urilor nu va reveni în viitorul apropiat la vârful atins în 2011.

    Vânzările de computere personale de pe pieţele emergente, precum China, au afişat până acum o evoluţie relativ solidă, compensând pentru declinul abrupt din ţările dezvoltate.

    Consumatorii de pe pieţele emergente au început însă să adopte mai accelerat dispozitivele mobile cu acces la internet, precum tabletele, astfel că PC-ul pierde teren şi în aceste ţări, în unele cazuri într-un ritm mai rapid decât în statele dezvoltate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adevăratul preţ al unui iPhone: vezi condiţiile în care lucrează angajaţii Apple

    Filmul şi fotografiile făcute sub acoperire de reprezentanţii organizaţiei nonguvernamentale pentru protecţia muncii China Labour Watch(CLW) arată angajaţi epuizaţi care dorm pe podea, folosesc găleţi pentru a se spăla sau duşuri mizere improvizate într-un garaj. Fabrica unde au fost făcute fotografiile aparţine companiei Pegatron, unul dintre principalii furnizori ai Apple.

    De asemenea, un afiş din fabrică arată că aceştia nu au voie să poarte tatuaje sau să aibă părul vopsit, iar persoanele scunde sau aparţinând anumitor grupuri etnice nu pot fi angajate. Filmul publicat arată şi cum Apple recrutează  exlcusiv tineri, cu vârsta până în 35 de ani. Raportul confirmă şi zvonurile despre producţia unui Iphone mai ieftin, din plastic, pe care Apple îl va vinde în curând.

    După publicarea fotografiilor, reprezentanţi ai Apple au declarat că vor investiga condiţiile de muncă din interiorul fabricilor din China.

    Nu este singura controversă de acest gen din istoria companiei americane: Foxconn, cel mai mare furnizor chinez al Apple, a fost subiectul mai multor scandaluri în ultimii ani privind condiţiile dificile de muncă din fabrici. O serie de sinucideri care au avut loc în 2010 la fabricile Foxconn din China ca urmare a condiţiilor de lucru ale angajaţilor.

    Povestea lui Steve Jobs: geniu sau tiran?

    Trilioanele de dolari din 2025

     

  • DECLIN pe piaţa PC-urilor: Vânzările au scăzut cu 10,9%, pentru cel de-al cincilea trimestru consecutiv

     Datele au fost estimate de compania de cercetare de piaţă Gartner, care a precizat că vânzările de PC-uri au scăzut în toate regiunile în perioada analizată, transmite Bloomberg.

    IDC, o altă companie importantă de cercetare, estimează că vânzările de computere personale au coborât cu 11,4% în trimestrul al doilea.

    Analistul Loren Loverde de la IDC consideră că obiectivul asumat al industriei, ca fiecare persoană să deţină un PC, nu mai este realistic.

    “În prezent gândim mai consevator, anticipând că fiecare persoană va deţine o tabletă, iar fiecare familie un PC”, notează el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Douăzeci de ani cu Wired

    Cred că era prin 1988 când am văzut prima oară o revistă de tehnologie IT. Întâmplarea a fost că revista care mi-a căzut în mâini să fie tocmai BYTE, etalonul suprem în domeniu (cum aveam să aflu câţiva ani mai târziu). Am fost totodată uimit şi speriat: nu înţelegeam nimic. Eu lucram pe un calculator care împreună cu perifericele cântărea cel puţin o tonă, în vreme ce în revistă nu se vorbea decât de computere care stăteau lejer pe un birou. Eram complet deconectaţi de restul lumii.

    Sigur că după revoluţie a apărut o imensă “foame” de informaţie din domeniul noilor tehnologii informatice. Şi folosesc la modul propriu cuvântul “tehnologie”: oamenii voiau să ştie cum funcţionează procesoarele şi sistemele de operare, să afle despre tendinţele din lumea limbajelor de programare, despre programele cele mai performante din diverse domenii şi, foarte curând, despre internet. Eram cu ani buni în urmă şi sunt mândru că am contribuit după puterile mele la reducerea decalajului prin revistele la care am lucrat începând din 1992. Ceea ce era de neimaginat în 1988 s-a întâmplat în 1995: a apărut ediţia românească a revistei BYTE. Iar eu eram redactorul-şef.

    Am avut în aceşti ani şansa să simt pe viu evoluţia interesului publicului: pe măsură ce PC-urile deveneau mai accesibile, interesul s-a mutat de la tehnologie la bricolaj: de la overclocking până la asamblarea unui întreg computer din componente. Apoi, când PC-urile au devenit un produs de larg consum, interesul s-a mutat spre partea de achiziţie, cu teste de performanţe, comparaţii etc. În cele din urmă, interesul a dispărut cu totul: computerul a devenit egalul frigiderului sau al maşinii de spălat. Nici măcar BYTE n-a făcut faţă acestei evoluţii şi în 1998 a dispărut, urmată de cea mai mare parte a revistelor de specialitate. Nu e trist, pentru că e firesc: exact la fel s-a întâmplat cu electronica în urmă cu câteva decenii.

    Chiar şi interesul meu a evoluat. Sunt, desigur, interesat de tehnologiile tangente cu meseria mea, însă mă interesează mai mult implicaţiile noilor tehnologii în societate, cultură şi, în cele din urmă, în viaţa de zi cu zi. Mă lovisem de referinţe la revista Wired, dar n-am avut ocazia să pun mâna pe ea. Am găsit-o întâmplător la un stand de presă în Amsterdam şi a fost dragoste la prima vedere. Vorbesc aici de obiectul fizic, pentru că este poate cea mai extravagantă tipăritură pe care am văzut-o – exact cum şi-o imaginau fondatorii: “O revistă care pare că ţi-a fost trimisă din viitor”. În interior nu apare nicio poză înfăţişând computere, telefoane sau alte produse. Pagini luxuriant ilustrate alternează cu zeci de pagini conţinând doar text.

    De fapt, nu este o revistă de sau despre tehnologie. Ideea de la care s-a pornit a fost în aparenţă simplă: cum ar fi văzut oare Marshall McLuhan evoluţia unui nou mediu de comunicare. Şi iată că, într-o vreme când presa scrisă piere, Wired împlineşte 20 de ani şi o duce tot mai bine.
    Totul a început la Amsterdam, unde un american pe nume Louis Rossetto şi prietena sa Jane Metcalfe lucrau la o firmă de traduceri şi colaborau la o revistă de specialitate. Rossetto a intuit că urmează o revoluţie tehnologică de amploare, aşa că a plănuit împreună cu Jane o revistă care să documenteze “cultura digitală” pe care o va genera.

    Au plecat înapoi în SUA să o pună în practică şi au creat împreună cu graficianul John Plunkett şi alţi prieteni un prototip. Dar n-au reuşit să convingă niciun investitor până când, în cele din urmă, s-au întâlnit cu Nicholas Negroponte, care a studiat proiectul şi le-a pus o întrebare scurtă: câţi bani vă trebuie? De aici lucrurile au început să se precipite şi în jurul proiectului au început să se adune nume grele, printre care John Perry Barlow, Kevin Kelly, Stewart Brand, Bruce Sterling, William Gibson.

    Primul număr a apărut în ianuarie 1993 şi a fost distribuit clandestin la MacWorld. A devenit celebră aproape instantaneu în rândul aşa-zişilor “digerati” din Vale şi apoi în lumea întreagă. Am adunat aproape un raft de Wired şi de fiecare dată când scot la întâmplare un număr găsesc un subiect care mai apoi s-a dovedit important. Este istoria vie a vremurilor noastre.

  • Moartea unei părţi importante a evoluţiei

    Aşadar, era PC-urilor se încheie, spun practic mai mulţi specialişti citaţi de presa internaţională, în ciuda speranţelor producătorilor care se aşteptau la o revenire a industriei la un moment dat, mizând în special pe colţurile mai sărace ale lumii unde nivelul de informatizare şi acces la tehnologie este foarte scăzut. Anul trecut s-au vândut în toată lumea puţin peste 341 de milioane de computere, cifră estimată să coboare în 2013 la 315,2 milioane de unităţi, potrivit datelor Gartner care includ aici vânzările de PC-uri, dar şi de laptopuri, acestea din urmă fiind încă pe creştere. În schimb, ultraportabilele cu vânzări destul de modeste anul trecut sunt estimate să ajungă la 93,3 de milioane de unităţi în toată lumea în 2017, de zece ori mai mult prin comparaţie cu 2012, conform aceleiaşi companii de cercetare.

    MAI MULT DECÂT ATÂT, anul viitor diferenţa de vânzări dintre tablete şi computere va fi foarte mică, de câteva zeci de milioane, în condiţiile în care anul trecut distanţa era mai mare de 200 de milioane de bucăţi, iar estimările arată că este foarte probabil ca în 2015, consumatorii din toată lumea să cumpere mai multe tablete decât PC-uri şi laptopuri.

    Tendinţa era însă destul de previzibilă. Tot mai mulţi oameni înlocuiesc computerul de acasă cu tableta pe care o pot purta oriunde şi care le acoperă activităţile pentru care au nevoie de un calculator. Computerul rămâne în locuinţă, dar este înlocuit din ce în ce mai rar, spre deloc, pe măsură ce utilizatorii îl folosesc tot mai puţin în favoarea tabletelor şi telefoanelor mobile inteligente, după cum spune Carolina Milanesi, vicepreşedinte de cercetare al Gartner.

    La fel se întâmplă şi în companii. Peste tot în lume, computerele de birou folosite în instituţii şi companii sunt înlocuite mai rar decât în trecut, fie pentru că nu sunt necesare capacităţi tehnice mai avansate, fie pentru că executivii amână momentul unui upgrade la laptopuri, după cum comentează Joe Wilcox de la Betanews. În plus, există o altă tendinţă care trebuie luată în considerare, anume faptul că angajaţii din multe corporaţii au voie, şi chiar fac acest lucru, să vină cu propriile computere portabile la serviciu.

    Peste două treimi dintre companiile americane cu peste 2.000 de angajaţi permit deja acest lucru, iar ponderea este estimată să se apropie de 90% în acest an, potrivit studiilor din domeniu.
    PERSPECTIVELE SUMBRE PENTRU VIITORUL PC-URILOR AU LA BAZĂ INCLUSIV FAPTUL CĂ DECLINUL VÂNZĂRILOR ÎN ŢĂRILE EMERGENTE ESTE CHIAR MAI ACCENTUAT DECÂT AU PREZIS INIŢIAL ANALIŞTII. „În zonele emergente, consumatorii încep prin a achiziţiona telefoane mobile şi apoi tablete înainte de a investi într-un computer„, spunea recent Megha Saini, analist în cadrul companiei de cercetare de piaţă IDC. „Presiunile asupra pieţei de PC-uri cresc semnificativ. Computerele sunt înlocuite din ce în ce mai rar, ceea ce va pune o presiune în plus pe vânzări.„

    Dincolo de toate acestea, modul în care sunt folosite aceste dispozitive este poate chiar mai important pentru determinarea tendinţei pe care o urmează computerele. În anii ’80, PC-urile erau singurele care puteau oferi acces la informaţie unui public foarte larg. Acum, acelaşi acces îl au consumatorii de pe o varietate de echipamente, de la ultraportabile şi până la tablete sau chiar telefoane mobile. Mai mult, acestea din urmă se pot dovedi chiar mai ieftine decât un computer, iar diferenţa este că internetul este accesibil oriunde, iar la pachet vine şi un număr impresionant de aplicaţii.

    Din toată această ecuaţie, cei mai şifonaţi sunt producătorii de PC-uri care au de pierdut de pe urma acestei tendinţe şi care trebuie să se reorienteze pentru a rămâne în competiţie, dar mai ales producătorul de sisteme de operare Microsoft care a pierdut supremaţia în faţa sistemului Android al Google, prezent deja pe foarte multe dispozitive mobile, şi care pierde teren şi faţă de Apple la acest capitol. Totuşi, exact ei ar fi trebuit să intuiască această evoluţie şi să încerce să o corecteze pe parcurs. Unii spun chiar că ei ar fi de vină pentru ce se întâmplă. În trecut, când Microsoft lansa o nouă versiune a sistemului Windows, vânzările de computere creşteau brusc pentru că utilizatorii care voiau să folosească noul sistem aveau nevoie de o configuraţie mai performantă de PC.

    În timp, odată cu avansul tehnologic al computerelor, acest lucru a încetat să se mai întâm-ple. Mai mult, dacă în urmă cu două decenii computerul devenea depăşit chiar şi în doar câteva luni, iar perioada de achiziţie a unuia nou sau de îmbunătăţire a celui vechi era mai mică, acum un computer cumpărat chiar şi în 2005 îşi face foarte bine treaba sau are cel mult nevoie de una- două componente mai performante. De la sine înţeles că producătorii n-au vrut să se întâmple aşa, iar situaţia de acum ţine de conjunctură, dar acum se consideră victimele evoluţiei tehnologice. Evoluţie pe care tocmai ei au creat-o.

  • Declin RECORD pentru vânzările de PC-uri la nivel mondial

     Lansarea unui nou sistem de operare Microsoft, Windows 8, nu a generat entuziasmul la care sperau producătorii de PC-uri, potrivit Bloomberg.

    Compania de cercetare de piaţă IDC estima o scădere de numai 7,7% a pieţei PC-urilor pentru primele trei luni ale acestui an.

    Declinul de 14% înregistrat pe baza măsurătorilor companiei este cel mai abrupt din 1994, primul an când IDC a publicat date privind piaţa computerelor personale.

    Toţi producătorii de PC-uri au înregistrat scăderi, cu excepţia companiei chineze Lenovo, al doilea mare producător de pe piaţă, care a înregistrat stagnare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUPERCOMPUTERE- DE LA JOCURI LA CERCETARE

    Supercalculatoarele au în acelaşi timp un scop bine definit: sunt mijloace pe care oamenii de ştiinţă le folosesc în diverse domenii ale cercetării, precum analiza genomului uman sau a evoluţiei bolilor incurabile, studiul teoriei Big-Bang, studii de biofizică, energie nucleară, ale cosmosului şi multe altele.

    Însă puţini ştiu probabil că supercomputerele momentului nu ar fi ajuns atât de performante fără aportul produselor destinate consumatorului de rând, cele pe care le găsim în laptopurile sau PC-urile personale.

    IN CADRUL UNUI MIC INTERVIU REALIZAT CU CEVA TIMP ÎN URMĂ am discutat cu o seamă de reprezentanţi ai Nvidia, printre care şi Luciano Alibrandi, director of public relations EMEAI, depre Titan, actualmente cel mai puternic supercomputer din lume. Am aflat mai multe despre acesta, dar şi despre cum au ajuns supercomputerele în punctul în care sunt astăzi şi despre direcţiile în care vor merge în viitor.

    Dacă am fi vorbit de supercomputere acum 3-4 ani, am fi observat că arhitectura lor hardware se baza exclusiv pe procesoare (CPU – central processing unit). În prezent însă lucrurile stau puţin altfel, supercomputerele folosind combinaţii de CPU şi unităţi de procesare grafică, aşa numitele GPU. Aceasta deoarece majoritatea aplicaţiilor rulate pe un supercalculator au la bază simularea grafică, ce necesită realizarea unui număr extrem de mare de acţiuni în paralel.

    Tocmai de aceea, supercalculatoarele precum Titan, dar şi altele, lansate în ultimii ani, folosesc o astfel de arhitectură mixtă, în care CPU-urile sunt folosite pentru controlul şi organizarea sarcinilor, însă mare parte din procesarea pură are loc la nivelul procesoarelor grafice. Iar sporul de performanţă oferit de această nouă abordare este imens.

    Desigur, supercomputerele actuale nu se bazează exclusiv pe acceleratoare Nvidia, existând şi o serie de modele ce folosesc GPU-uri dezvoltate de cei de la AMD.

    TRANZIŢIA ÎNTRE CELE DOUĂ ABORDĂRI NU A FOST ÎNSĂ DELOC SIMPLĂ, deoarece a necesitat şi transformarea programelor concepute pentru execuţia secvenţială, serială la nivel de CPU, în programe executate în paralel. Cei de la Nvidia au încercat să vină în ajutorul programatorilor, obligaţi să îşi schimbe fundamental modul în care concepeau programele, dezvoltând limbajul CUDA, destinat tocmai programării acceleratoarelor grafice. În plus, au învestit foarte mult în educaţie la nivel mondial, creând aşa-numitele CUDA Research Centers, menite să sprijine atât programatorii, cât şi cercetătorii.

    În România nu există momentan un astfel de centru, cele mai apropiate fiind în Polonia şi în spaţiul fostei Iugoslavii, însă ştim că în cadrul anumitor universităţi din ţară studenţii învaţă CUDA.
    Cert este că programarea paralelă pare a fi un domeniu de viitor, un domeniu în care există încă o mare cerere de specialişti la nivel internaţional.

    Citiţi mai multe articole ale lui Andrei Mihai Gîrbea pe http://www.andreigirbea.com/

  • Piaţa computerelor, încotro?

    Estimarea îi aparţine lui Tiberiu Dobre, country manager al diviziei de imprimante şi sisteme personale al HP România, care nu oferă însă o fereastră de timp pentru realizarea acestui obiectiv.

    Vânzările de computere s-au prăbuşit în România în 2009 din cauza crizei economice, declinul fiind de 65%, până la 430.000 de unităţi, însă în următorii ani au revenit pe pantă ascendentă.