BusinessMagazin

Tag: compensatii

  • Ponta: Nu discutăm cu FMI măsuri care să compenseze lipsa banilor cauzată de amânarea accizei la carburanţi

     “Nu, nici vorbă. Nu se poate discuta până la 1 iulie. La 1 iulie tragem linie pe primul semestru şi vedem dacă suntem pe plus, pe minus faţă de ceea ce avem prognozat şi după 1 iulie, aşa cum se face de fapt în fiecare an”, a spus Ponta.

    El a arătat că abia atunci se va putea veni cu măsuri de rectificare pozitivă sau negativă, după caz.

    “Putem să venim cu măsuri de rectificare pozitivă, negativă, dar până la 1 iulie nici dacă am vrea nu putem. Plus că nu ştim cum stăm – sunt evaluări care trebuie confirmate pe primul semestru apropo de încasări, de cheltuieli publice. Deci nu asta discutăm”, a spus Ponta.

    Într-o declaraţie din 12 ianuarie, premierul Victor Ponta opina că acciza la carburanţi va trebui majorată din luna aprilie, deoarece, dacă amânarea acestei creşteri va afecta negativ bugetul, Guvernul va fi obligat să renunţe la alte măsuri fiscale, precum scăderea contribuţiei de asigurări sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii au efectiv doar nouă zile libere în 2014, de două ori mai puţine decât ucrainienii

    Cu 12 zile libere acordate în 2014, România ocupă penultima poziţie în topul statelor din regiune cu cele mai multe zile libere din acest an, pe ultimul loc fiind situată Ungaria, unde angajaţii beneficiază doar de 11 zile libere în acest an. La polul opus, pe prima poziţie se situează Ucraina, care acordă 18 zile libere, urmată de Slovacia, cu 15 zile libere.

    “La nivel regional, este des întâlnită practica de a nu compensa zilele libere legale care se suprapun cu cele de weekend cu alte zile din timpul săptămânii, în acestă situaţie fiind nu doar România, ci şi Ungaria, Cehia şi Slovacia. În regiune, doar Ucraina compensează integral aceste zile, în timp ce Polonia acordă compensaţii doar pentru zilele libere care se suprapun cu cele de sâmbătă”, a explicat Maria Cojocariu, Payroll Manager Accace.

    Ca excepţie de la regula generală de mai sus, există situaţia în care angajaţii prestează munca în timpul zilelor de sărbătoare legale suprapuse cu cele de weekend. Această situaţie este cel mai des întâlnită în companiile care au inclus ca obiect de activitate producţia de energie, la personalul ce desfăşoară activitate în entităţi ca hidrocentrale/termocentrale, domeniul serviciilor medicale, operatorii de transport feroviar, aviaţie ş.a.; respectiv în oricare dintre companiile ce implică procese de producţie sau activităţi care nu pot fi oprite în timpul weekend-urilor datorită naturii acestora.

    “Facem referire aici la angajaţii cu program în ture, care, prin natura activităţii pe care o desfăşoară, se confruntă în permanenţă cu situaţia în care o zi de sărbătoare legală este suprapusă cu o zi de weekend şi cu o tură de a lor. Angajaţii trebuie să fie prezenţi la muncă datorită programului în ture stabilit de companie, care va include cu siguranţă şi zile de weekend, tocmai pentru a putea asigura continuitatea activităţii”, a adăugat Maria Cojocariu. În aceeaşi măsură putem face referire şi la personalul TESA din companiile de tipul celor de mai sus, fără să ne limităm însă la aceste obiecte de activitate.

    Astfel, practic, orice companie care solicită angajaţilor să se prezinte la muncă într-o zi de sărbătoare legală ce se suprapune cu una de weekend, este obligată, prin prevederile Codului Muncii, să acorde angajaţilor care desfăşoară activitate în perioada respectivă, zile libere compensatorii în următoarele 30 de zile (proporţional cu timpul lucrat) sau un spor la salariu nu mai mic de 100% pentru respectivele ore lucrate.

    În ceea ce priveşte riscurile neacordării zilelor libere legale, angajatorii care nu respectă legea, riscă conform Codului Muncii, amenzi de la 5.000 lei la 10.000 lei, precizează cei de la Accace.

  • FMI vrea măsuri care să compenseze veniturile pierdute prin amânarea accizei la carburanţi

     “Pentru a asigura atingerea ţintei de deficit bugetar de 2,2% din PIB, va fi necesară adoptarea unor măsuri care să compenseze veniturile pierdute în urma amânării cu trei luni a majorării accizei la carburanţi. Autorităţile au cerut discutarea unor astfel de măsuri în luna ianuarie cu echipa FMI, fiind vizată combinarea primelor două evaluări ale programului economic susţinut prin acordul stand-by. O misiune FMI a planificat o vizită la Bucureşti în luna ianuarie”, potrivit unei declaraţii de presă transmisă luni de reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.

    FMI a salutat, de asemenea, promulgarea bugetului de stat pe 2014 de către preşedintele Traian Băsescu, considerată “un pas binevenit”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Va fi filmul anului?

    47 Ronin este unul dintre acestea: este o producţie în care Keanu Reeves revine după o absenţă de mai bine de 10 ani de pe marile ecrane şi cu un buget iniţial de 170 milioane de dolari.

    47 Ronin se bazează pe o colecţie de legende japoneze despre un grup de 47 de samurai în stare să-şi dea viaţa pentru a răzbuna moartea stăpânului lor. Este o producţie încercată, a cărei premieră a fost aşteptată aproape doi ani. Pelicula a întampinat probleme in timpul filmarilor, dupa ce bugetul alocat iniţial a fost cu mult depaşit, ajungând pana la 200 de milioane de dolari. Este unul dintre motivele pentru care a întârziat data lansarii, care initţal ar fi trebuit să fie februarie 2013.

    47 Ronin este regizat de Carl Erik Rinsch – care debutează cu acest film – şi este bazat pe un scenariu al lui  Chris Morgan şi Hossein Amini.  Studioul Universal Pictures a anunţat proiectul în decembrie 2008, cu actorul Keanu Reeves în rolul principal. În decembrie 2010, studioul a anunţat că filmul va fi eliberat în 3D.

    Între lunile martie şi aprilie din 2011, cinci actori japonezi au fost distribuiţi pentru a face povestea mai autentică. Filmările au început în 2011, în Budapeste, apoi în SUA, iar filmări adiţipnale în Japonia erau programate. Au existat şi filmări în august 2012, în Londra,  întârziate de Olimpiadă şi de filmul de debut al lui Keanu Reeves, Man of Tai Chi.
    Filmul va putea fi văzut la cinematografele din România începând cu 25 decembrie.

  • Profitul şi veniturile GOOGLE au crescut puternic în trimestrul trei, datorită publicităţii online

     Google a reuşit să compenseze scăderea preţurilor publicităţii pe gadget-uri mobile prin creşterea volumului de spoturi plătite.

    Compania a demonstrat altfel că poate monetiza serviciile de publicitate online în contextul tranziţiei tot mai multor utilizatori către smartphone-uri şi tablete. Spoturile pe dispozitive mobile se vând la preţuri mai mici decât cele desinate PC-ului tradiţional.

    Acţiunile au crescut cu 8% în sesiunea de tranzacţii electronice după închiderea şedinţei bursiere de joi, la 959,59 dolari.

    Directorii Google cosideră că rezultatele reflectă o campanie lansată în luna iulie, prin care companiile sunt încurajate să plaseze spoturi şi pe smartphone-uri, şi pe PC-uri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta prezintă formula aprobată cu impozit 85%: Era pentru ASF, dar funcţionarii se cred mai deştepţi. Vreau să-i dăm afară pe funcţionarii care se cred mai deştepţi decât Guvernul

    “Văd că adoptăm în Guvern acte normative şi, după aia, se publică altfel. Vreau să trag un semnal de alarmă foarte serios pentru toţi miniştrii: noi degeaba decidem în şedinţa de guvern, că ne conduc funcţionarii. Am în faţă textul decis în Guvern: «Prin excepţie de la prevederile privind Codul Fiscal, cota de impozit de 85% pentru veniturile reprezentând sume compensatorii, cu ocazia încetării contractului de muncă, angajaţilor cu funcţii de conducere şi persoanelor care sunt numite în calitatea de membru în consilii de conducere din cadrul ASF şi din cadrul autorităţilor care se reorganizează prin ordonanţa de înfiinţare a ASF». Deci, asta am adoptat noi în şedinţa de guvern, la Monitorul Oficial a mers altceva.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Senatul a aprobat OUG privind compensaţiile pentru disponibilizaţi, al căror număr ar depăşi 10.000

     Plenul Senatului a adoptat miercuri, în forma Guvernului, OUG nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare.

    Camera Deputaţilor este forul decizional în privinţa acestui act normativ.

    Peste 10.000 de angajaţi ai companiilor şi regiilor de stat ar urma să fie disponibilizaţi până în 2018 prin aplicarea planurilor de disponibilizare, numărul estimat al persoanelor care vor beneficia astfel de plăţi compensatorii fiind indicat într-un document anexat ordonanţei de urgenţă privind protecţia angajaţilor disponibilizaţi, discutat în Comisia pentru Muncă din Senat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bilanţ sumbru la retrocedări: Supraevaluări de 300 de ori ale terenurilor, compensaţii uriaşe încasate de grupuri mici de interese

    Premierul a prezentat vineri 12 aprilie un raport detaliat despre cât a retrocedat România în ultimii douăzeci de ani şi despre gravele nereguli şi abuzuri din procedura de restituire din ultimii ani. Guvernul vrea să îşi asume răspunderea miercuri 16 aprilie pe un nou proiect de lege prin care speră să rezolve restul de 200.000 de cereri de restituire rămase nesoluţionate. Ziarul Financiar a scris că despăgubirea prin puncte a foştilor proprietari, modelul propus de noua lege, va duce la apariţia unei noi generaţii de samsari pentru că este greu de crezut că persoane în vârstă vor fi în stare să participe la videoconferinţe şi vor prefera să îşi vândă punctele unor terţe persoane.

    Din 1991 până în prezent România a retrocedat în natură 9.000 de clădiri şi peste un milion de hectare de teren, a plătit în bani şi acţiuni la Fondul Proprietatea alte 5 miliarde de euro. Principalii beneficiari ai acestor compensaţii au fost însă persoanele care au cumpărat drepturile litigioase de la foştii proprietari de drept sătui să mai aştepte la coadă la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

    Cu influenţe politice şi „cu intrare“ la funcţionarii ANRP, peste o mie de persoane care au cumpărat drepturi litigioase au încasat 7 miliarde de lei de la ANRP, în contextul în care restul de câteva zeci de mii de foşti proprietari au primit cumulat compensaţii totale de 6,4 miliarde de lei. Mai mult, 415 dosare au primit compensaţii de 8 miliarde de lei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Finanţele au calculat: Nu pot fi asigurate acum venituri de compensare pentru TVA redus la pâine. Reacţia miniştrilor Finanţelor şi Agriculturii

     Un document al Ministerului Finanţelor, având sigla “Ministerul Finanţelor Publice-Cabinet Ministru”, cu semnătură, ştampilă şi număr de înregistrare din săptămâna trecută, arată că reducerea TVA la pâine ar genera un impact bugetar negativ semnificativ şi, deşi “cel puţin teoretic” poate crea premise de diminuare a evaziunii în următorii ani, pe termen scurt trebuie găsite alte surse de venit care să compenseze pierderea imediată, surse care însă în prezent nu pot fi asigurate.

    Documentul Finanţelor este redactat strict din punct de vedere economic, la momentul la care proiectul de reducere a TVA la pâine pentru şase luni era anunţat de două luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Finanţele au calculat: Nu pot fi asigurate acum venituri de compensare pentru TVA redus la pâine

    Identificarea altor surse de venit care să compenseze sumele neîncasate ca urmare a unei astfel de reduceri a cotei de TVA este necesară pentru a menţine echilibrul bugetar şi ţinta de deficit asumată cu instituţiile financiare internaţionale, relevă un document redactat săptămâna trecută de Ministerul Finanţelor.

    Ministerul a analizat reducerea cotei de TVA la pâine – un angajament politic al Guvernului USL – de la 24% la 9%, şi impactul bugetar aferent, iar din analiză a rezultat că o astfel de măsură ar genera un impact bugetar negativ în trend ascendent, de 635 milioane lei (0,1% din PIB) în 2013, 671,7 milioane lei în 2014, 707 milioane lei în 2015 şi 742,1 milioane lei în 2016.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro