Mai mult de una din două companii din sectorul german al construcţiilor de locuinţe au raportat o lipsă de comenzi în aprilie, relevă un sondaj publicat recent de institutul german ifo, în condiţiile în care cea mai mare economie europeană se confruntă cu cea mai gravă criză imobiliară din decenii, potrivit Reuters.
Tag: companii
-
Companiile occidentale evită China: Investiţiile străine directe au scăzut cu 56% în primul trimestru din 2024, atingând cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani
Investiţiile străine directe în China au continuat să scadă în ultimul trimestru, în timp ce guvernul de la Beijing încearcă să revitalizeze economia, scrie Bloomberg.
Astfel, acestea s-au situat la nivelul de 10,3 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului, conform datelor publicate vineri.
Nivelul investiţiilor străine directe este cu 56% mai mic faţă de perioada similară a anului trecut, fiind totodată cel mai mic de la începutul aniilor 2000’.
-
Colaborare între trei companii româneşti listate la bursă: produsele iHunt şi Norofert au fost adăugate în oferta magazinelor fizice MAM Bricolaj
Produsele furnizorului şi producătorului de telefoane mobile şi gadgeturi iHunt Technology (HUNT) şi cele ale producătorului de inputuri organice pentru agricultură Norofert (NRF) au fost adăugate în oferta magazinelor fizice ale furnizorului de materiale şi accesorii pentru mobilier MAM Bricolaj (MAM), potrivit unor anunţuri făcute de cele trei companii româneşti listate la Bursa de Valori Bucureşti.
„Pentru MAM Bricolaj, decizia face parte din strategia de diversificare a produselor, anunţată la începutul anului, cu scopul de a atrage noi clienţi şi de a creşte valoarea bonului mediu. În acelaşi timp, iHunt şi Norofert, două companii cu o prezenţă predominant online, respectiv prin agenţi de vânzări, îşi extind canalele de distribuţie şi îşi consolidează prezenţa în retailul fizic. Acest lucru le permite să-şi îmbunăţească vizibilitatea şi, prin intermediul vizitelor în magazinele MAM, oferă potenţialilor clienţi posibilitatea de a vedea produsele înainte de achiziţie”, spune Marius Alexe, membru CA la MAM Bricolaj şi Norofert.
Pe lângă celebrele telefoane iHunt pentru meseriaşi, clienţii MAM Bricolaj vor putea achiziţiona aspiratoare, roboţi de spălat geamurile, roboţi de tăiat iarba, purificatoare de aer şi multe alte articole pentru casă. Pasionaţii de grădinărit vor putea cumpăra îngrăşămintele organice şi tratamentele naturale de la Norofert, produse care promovează o agricultură sustenabilă şi respectuoasă faţă de mediu.
„iHUNT îşi propune să ofere o gamă largă de produse adaptate nevoilor meşterilor şi pasionaţilor de bricolaj, concentrându-se în special pe segmentul de îngrijire a casei şi grădinii. Astfel, clienţii MAM Bricolaj vor avea acces la produse inovatoare şi de înaltă calitate, precum camere de supraveghere inteligente pentru monitorizarea securităţii casei, senzori de umiditate, aspiratoare inteligente, roboţi de curăţat geamurile etc.”, scrie iHunt într-un anunţ la BVB.
iHunt, Norofert şi MAM Bricolaj sunt companii listate pe piaţa AeRO a Bursei de la Bucureşti şi sunt evaluate de investitori la 31,4 mil. lei, 71,4 mil. lei şi 17,8 mil. lei, conform datelor BVB.
-
Opinie Radu Crăciun, director general al BCR Pensii: Motivele pentru care, de la un punct încolo, profitabilitatea mare a unei companii poate să devină un motiv de preocupare sau frustrare
Zilele trecute, un prieten care lucreaza in vanzari imi povestea cu frustrare cum, la o intalnire cu clientii, unul dintre executivi a inceput sa laude profitabilitatea exceptionala a companiei. Acum, sincer, daca la un eveniment de lansare a unui automobil producatorul s-ar lauda in fata clientilor potentiali cu profitabilitatea lui cam ce credeti ca ar gandi audienta? Exact….” Oare nu e pretul masinii prea mare?”
La nivel de top management obsesia pentru profitabilitate este de inteles. Pana la urma, executivii de top raporteaza prin intermediul CA/CS-urilor actionarilor interesati in primul rand de randamentul capitalului investit. Din acest motiv, si beneficiile financiare ale top managementului sunt strans legate, de multe ori matematic, de profitabilitatea companiei si, uneori, chiar de valoarea actiunilor. Insa, aceasta nu ar trebui sa fie o scuza pentru fetisizarea de catre ei a acestui indicator economic in fata unor categorii (stakeholderi) care, nu doar ca au alte prioritati, dar pentru care, de la un punct incolo, profitabilitatea mare a unei companii poate sa devina un motiv de preocupare sau frustrare.
Astfel, in cazul clientilor, cu siguranta ca mai importanta decat profitabilitatea companiei este calitatea produselor si a serviciilor, accesibilitatea lor, precum si politica de preturi. Iar profitabilitatea exceptionala a companiei nu doar ca nu este printre prioritati, dar, la un moment dat, este de natura sa le ridice semne de intrebare. Pana la urma, in nicio carte de marketing nu veti gasi conceptul de pozitionare si diferentiere a unui produs prin … profitabilitatea companiei. Si totusi, unii executivi asta incearca sa faca.
Insa marketarea agresiva a profitabilitatii catre o audienta-tinta eronata nu se opreste aici. A doua categorie de “stakeholderi” pentru care efectul obtinut este exact invers celui prognozat este formata din angajatii companiei. Eroarea care se face in acest caz este ignorarea tipului de venituri pe care se asteapta sa-l primeasca detinatorii principalilor factori de productie care stau la baza oricarei afaceri. Remunerarea detinatorilor de capital se face prin dividende/profit. Remunerarea detinatorilor de pamant se face prin chirie. Si, in sfarsit, remunerarea muncii se face prin salarii.
Cu alte cuvinte, atata vreme cat angajatii nu sunt si actionari, vor avea o problema in a intelege de ce executivii se asteapta ca ei sa fie extrem de motivati de anuntul unor profituri exceptionale realizate de companie. In astfel de cazuri, intrebarea logica care urmeaza in mintea lor (ca si in cazul clientilor) este “ Si la ce imi foloseste mie asta?” Pentru ca, atata vreme cat nu exista un mecanism transparent de corelare a profitabilitatii cu remunerarea angajatilor (ca sa nu mai vorbesc de cazul in care nu exista nicio corelare), astfel de anunturi, care sunt primite cu urale la nivel executiv, la nivelul de executie pot aduce mai degraba frustrare si demotivare. (Spre perplexitatea unora dintre directori).
Cautand in clasamentul celor mai atractivi angajatori, in eventualitatea in care veti gasi mentionata profitabilitatea (ceea ce ma indoiesc), cu siguranta nu o veti vedea ocupand un loc fruntas. Pentru ca factorii de motivatie si satisfactie ale angajatilor sunt cu totul altii.
Si atunci, starea financiara a unei companii chiar nu conteaza pentru clientii sau angajatii sai? Bineinteles ca da. Dar cu o nuantare extrem de importanta: conteaza doar ca un “ element de igiena”.
Atat ca client cat si ca angajat vrei sa stii ca ai de a face cu o companie solida financiar, care poate asigura o relatie comerciala sau un loc de munca pe termen lung. Iar pentru asta, soliditatea ei financiara este fara doar si poate importanta. Dar asta inseamna ca profitabilitatea este o informatie care doar completeaza alte elemente mult mai relevante pentru clienti si angajati, elemente care fac diferenta in decizia de cumparare si, respectiv, in cea de angajare.
Din acest motiv, mesajele legate de profitabilitate nu ar trebui sa fie cap de lista in comunicarea cu aceste grupuri de audienta. Pentru ca singurele urale vor veni doar din partea actionarilor.
P.S. Sunt un executiv care este preocupat de a pune in aplicare cele de mai sus.
-
Vehiculul de investiţii Bitdefender Ventures va fi coordonat de o echipă internaţională condusă de Florin Talpeş. Tichetul mediu pe tranzacţie, estimat la 0,5 mil. euro – 2 mil. euro
♦ În următorii ani Bitdefender ţinteşte să ajungă la un portofoliu de 10 – 20 de companii ♦ Fondurile vor fi alocate exclusiv de companie ♦ Principala ţintă o reprezintă startup-urile europene.
Vehiculul de investiţii creat de Bitdefender – una dintre cele mai puternice companii din industria locală de IT, care s-a extins puternic la nivel global şi are în vedere şi o listare pe piaţa bursieră americană – estimează că va aloca, în medie, tichete de 0,5 mil. euro – 2 mil. euro fiecărui startup cu care va ajunge să semneze o tranzacţie.
„Ţinând cont de faptul că vorbim de startup-uri în căutare de runde de seed sau seria A, ne aşteptăm să alocăm în general între 0,5 şi 2 milioane de euro pentru fiecare startup în una sau mai multe runde de finanţare. Evident, există flexibilitate din perspectiva sumelor alocate“, au declarat pentru ZF reprezentanţii Bitdefender.
În câţiva ani investiţiile ar putea ajunge la un minim de 5 milioane de euro, rezultă din cifrele comunicate de companie. „În acest moment, urmărim să ajungem la un portofoliu relativ concentrat (10-20 de companii) prin investiţiile derulate în următorii ani. Evident, în funcţie de oportunităţile din piaţă şi de evoluţia portofoliului în următorii ani, programul poate fi scalat“.
Fondul de investiţii corporate va avea o abordare flexibilă nu doar în ce priveşte suma ci şi în legătură cu participaţiile în cadrul companiei. „BVV are o abordare flexibilă în ce priveşte investiţiile şi este pregătită să acţioneze fie ca investitor principal, fie drept coinvestitor alături de alte părţi. Această versatilitate ne permite să ne adaptăm strategia de investiţii în funcţie de nevoile şi circumstanţele specifice fiecărui startup. În calitate de investitor principal, BVV poate oferi îndrumare strategică consistentă şi poate valorifica resursele şi reţeaua globală cuprinzătoare a Bitdefender pentru a sprijini creşterea unui startup. Atunci când acţionăm în calitate de coinvestitor, colaborăm cu alte părţi interesate pentru a oferi un sistem de sprijin solid care să îmbunătăţească dezvoltarea şi intrarea pe piaţă a startup-ului. Obiectivul nostru în orice configuraţie de investiţii este de a ne asigura că startup-urile în care investim primesc tot sprijinul de care au nevoie pentru a reuşi“.
Noul program de investiţii, denumit Bitdefender Voyager Ventures şi pentru care a fost înfiinţată o nouă companie pe plan local, care poartă acelaşi nume, va fi coordonată direct de Florin Talpeş, cofondator şi CEO al companiei de securitate cibernetică. „Iniţiativa este condusă de Florin Talpeş, CEO şi cofondator al Bitdefender. Florin Talpeş este implicat în mod activ de mulţi ani în mentoratul startup-urilor din domeniul tehnologiei şi le ajută să dobândească cunoştinţe pentru a se extinde la nivel global. Membrii echipei provin din birourile companiei din Europa, America de Nord şi Asia de Sud-Est. În ceea ce priveşte dimensiunea echipei – avem mai mulţi membri ai echipei cu responsabilităţi specifice în ceea ce priveşte iniţierea, derularea şi supravegherea tranzacţiilor, precum şi flexibilitatea de a ne mări echipa în funcţie de volum“, au precizat pentru ZF reprezentanţii companiei.
Bitdefender Voyager Ventures apare într-un moment în care după câţiva ani în care tranzacţiile de finanţare a startup-urilor au scăzut puternic, atât pe plan local, dar şi la nivel global. Anul acesta pe piaţa locală şi-a început operaţiunile şi BCR Seed Starter, un CVC creat de a doua mare bancă locală.
-
Birourile europene ale furnizorului chinez de echipamente de securitate Nuctech, cercetate de autorităţile europene
Birourile din Olanda şi Polonia ale furnizorului chinez de echipamente de securitate Nuctech au fost cercetate de autorităţile europene din domeniul concurenţei, în condiţiile în care Comisia Europeană ia în vizor companiile care primesc subvenţii de stat neloiale ce pun în dezavantaj companiile din UE, scrie Reuters.
-
Guvernul polonez reacţionează în faţa disponibilizărilor în masă operate de companii
Ministrul polonez al familiei, muncii şi politicii sociale Agnieszka Dziemianowicz-Bak a anunţat că regiunile unde sunt plănuite disponibilizări în masă vor primi 50 de milioane de zloţi (11,53 milioane de euro) susţinere, scrie Warsaw Voice.
Aceasta a subliniat că aceasta este o măsură preventivă şi nu crede că o sumă atât de mare va fi utilizată de regiuni.
-
Un nou gigant auto ar putea sosi în Ungaria? Investiţiile masive chinezeşti injectează deja miliarde de euro în economia maghiară
Ministrul maghiar al afacerilor externe şi comerţului Peter Szijjarto a vizitat gigantul auto chinez Great Wall Motors, relevă o postare recentă a acestuia de pe Facebook. Anunţul este interesant pentru că au existat rapoarte anterioare că Great Wall Motors ar putea planifica o fabrică în Ungaria, relatează Portfolio.
La începutul lunii, Portfolio a scris că în urmă cu câteva săptămâni un expert chinez a indicat că al optulea mare producător chinez de maşini electrice, Great Wall Motors, va ajunge la Bicserd, lângă Pecs. La jumătatea lunii martie, mfor.hu a fost primul care a scris aceste informaţii în presa maghiară, acestea fiind preluate şi de mai multe ziare guvernamentale, însă toate articolele au fost şterse la cererea cabinetului premierului.
În prezent, proiecte chineze de investiţii cu o valoare de aproximativ 6.000 miliarde de forinţi (15,2 miliarde de euro) sunt în derulate în Ungaria, acestea creând 25.000 de noi locuri de muncă, a declarat Szijjarto în Beijing recent. Oficialul maghiar a purtat discuţii cu fostul ministru chinez al comerţului, preşedinte al comitetului financiar şi economic din cadrul Congresului chinez, Zhong Shan.
Potrivit lui Szijjarto, vestea creşterii economice a economiei chineze este una bună „şi pentru Ungaria“ pentru că „în afară de economia germană, China are acum cel mai mare impact asupra producţiei economiei Ungariei“.
Szijjarto a arătat că Ungaria a devenit acum prima destinaţie europeană a investiţiilor companiilor chineze.
Proiectele companiilor chineze se concentrează pe industria auto, în care acestea sunt în prezent lideri de piaţă la nivel mondial. Prin urmare, „companiile respective sunt binevenite să-şi aducă fabricile în Ungaria“, a declarat Szijjarto.
O altă veste bună, a comentat acesta, este că în 2023 comerţul bilateral anual a depăşit 10 miliarde de dolari, iar această performanţă ar putea fi repetată şi în acest an. Nu doar marile companii chinezeşti vin în Ungaria în număr din ce în ce mai mare, a arătat Szijjarto, dar şi companiile maghiare găsesc din ce în ce mai multe oportunităţi de business în China.
Acesta a menţionat o subsidiară a MVM care produce sisteme de răcire pentru centrale care a primit contracte de câteva zeci de milioane de dolari şi furnizează astfel de sisteme pentru câteva centrale aflate în construcţie în China.
Ministrul maghiar a anunţat că urmează să se întâlnească cu şefii câtorva companii mari chineze şi că speră ca negocierile cu aceştia să aducă noi locuri de muncă în Ungaria.
În concluzie, Szijjarto a subliniat beneficiile reciproce ale cooperării dintre China şi Ungaria din ultimii ani, proiectând o perspectivă promiţătoare pentru colaborările viitoare, scrie Hungary Today.
-
În curând aţi putea rămâne blocat şi în traficul din cer. Zeci de companii din SUA, Europa şi Asia pariază pe maşini şi taxiuri zburătoare
În urmă cu câţiva ani, ne gândeam la inteligenţa artificială ca la tehnologia viitorului, care avea să prindă contur abia după mulţi ani, dar acum AI face parte din viaţa de zi cu zi. Un concept la fel de futurist este maşina zburătoare, un element recurent al genului science fiction zeci de ani. Cu toate acestea, nu suntem atât de departe de acest viitor pe cât credem. De fapt, maşinile zburătoare sunt deja aici, deoarece zeci de companii din întreaga lume le dezvoltă, scrie Portfolio.
eVTOL, sau vehiculele electrice cu decolare şi aterizare verticală, cunoscute popular ca maşini sau taxiuri zburătoare, sunt testate în întreaga lume, iar piaţa acestora ar putea atinge o valoare de 1.000 miliarde dolari până în 2040, anticipează analiştii de la JPMorgan, clienţii potenţiali venind din sectoarele companiilor aeriene, logisticii, serviciilor de urgenţă, agriculturii, turismului şi operaţiunilor de securitate.
Deşi acest tip de vehicule sunt testate în locaţii dedicate, mulţi producători de aparate de zbor vorbesc despre un viitor în care acestea vor avea utilizare comercială, notează CNBC.
Unii discută posibilitatea ca eVTOL-urile să opereze în interiorul oraşelor ca mijloc de transport urban. Alţii analizează moduri în care acestea pot fi folosite pentru călătorii între oraşe. Va trebui însă dezvoltată infrastructură pentru a le susţine. Iar deşi unii bogaţi pot deţine propriile astfel de vehicule, acestea vor fi mai degrabă operate în flote de către un operator, cum este cazul companiilor aeriene.
Compania germană Lilium este una dintre firmele europene de eVTOL care speră să „decoleze“ în anii următori. Aceasta primeşte deja comenzi de pe piaţa premium. Un aparat va costa 9 milioane de dolari. Versiunea menită să fie operată prin flote va costa 7 milioane de dolari.
Lilium are un număr de investitori, printre care şi gigantul chinez Tencent. Alef Aeronautics are un model care poate fi condus pe pământ şi zbura în aer.
Compania are ambiţia de a începe producţia în 2025.
Slovacia are la rândul său un proiect de maşină zburătoare, iar acesta va fi produs în China, potrivit Slovak Spectator. Compania slovacă Klein Vision, care dezvoltă maşina zburătoare AirCar, a vândut licenţa de producţie investitorului chinez Hebei Jianxin Flying Car Technology.
Firma chineză EHang produce o dronă de transport de pasageri menită să zboare în jurul oraşelor. De fapt, sectorul chinez al taxiurilor zburătoare se pretinde lider la nivel mondial graţie susţinerii venite din partea autorităţilor, relatează Financial Times.
Grupul chinez AutoFlight Group a primit certificarea din partea autorităţilor chineze la sfârşitul lunii martie pentru designul şi componentele aparatului său de zbor CarryAll, o premieră la nivel mondial pentru un eVTOL care cântăreşte peste o tonă.
Shazan Siddiqi, analist tech la grupul britanic de cercetare IDTechEx, anticipează că vehiculele eVTOL vor avansa de la un număr de proiecte experimentale la vânzări de peste 10.000 de unităţi pe an până în 2040.
Totuşi, acesta avertizat că majoritatea proiectelor de taxiuri zburătoare „nu vor trece de faza de design şi prototip“ şi că multe companii vor întâmpina dificultăţi în 2024 la nivel de finanţare.
Există mai multe provocări când vine vorba de adoptarea vehiculelor eVTOL, notează şi CNBC. Respectarea reglementărilor şi asigurarea siguranţei este una dintre cele mai mari. Dar poate cea mai mare are legătură cu acceptarea de către public.
-
Fonduri gigantice de investiţii au ajuns acum să domine Wall Streetul, împingând marile bănci tradiţionale spre tuşă. Cele de top controlează sume ce rivalizează cu economiile multor ţări mari
Firme gigant de investiţii preiau controlul asupra sistemului financiar american. Firmele de top controlează sume care rivalizează cu economiile multor ţări mari. Acestea pătrund în forţă în noi domenii de business, estompând liniile care definesc cine face ce pe Wall Street, şi împing uşor băncile cândva dominante către margine, scrie The Wall Street Journal.
Acum, managerii de active tradiţionale şi alternative controlează de două ori mai multe active decât băncile americane, ceea ce le conferă un control în creştere asupra economiei americane.
Firmele respective, ce includ Blackstone, Franklin Templeton, BlackRock şi KKR, devin mai complexe şi mai asemănătoare una cu alte în acelaşi timp. Investitorii spun că aceasta creează riscuri cu care pieţele nu s-au mai confruntat.
Executivii acestor firme insistă că expansiunea, deşi frapantă, este doar incipientă. O veste bună pentru ei pentru că creşterea rapidă le aduce o avuţie vastă. Sectorul de private equity a produs mai mulţi miliardari decât orice altă industrie în ultimii ani.
Companiile uriaşe de gestionare de fonduri cresc oferind noi tipuri de produse pentru a câştiga cotă de piaţă. Cele mai mari dintre acestea se transformă în supermarketuri financiare, majoritar pentru instituţii şi cei bogaţi, dar din ce în ce mai mult şi pentru investitori din clasa de mijloc. Băncile s-au consolidat în mod similar în deceniul de dinaintea crizei financiare.
Fonduri de private equity sau private debt, cum ar fi Apollo Global Management şi Blackstone, gestionează în cea mai mare parte bani pentru instituţii, dar vând şi produse pentru investitori individuali într-o măsură în creştere. Uriaşi din domeniul fondurilor mutuale, incluzând BlackRock, devin şi mai mari constituind sau achiziţionând operaţiuni de fonduri private.
Managerii de active iau de asemenea locul băncilor ca creditori către companii şi consumatori americani şi se interconectează cu industria asigurărilor.
Executivii de top ai acestora spun că solicită angajamente pe termen lung din partea clienţilor, iar acest lucru îi face mai stabili decât băncile dependente de depozite.
Fondurile respective au început să crească după criza financiară, când noile reglementări au restrâns investiţiile şi creditarea de către bănci, făcând loc pentru extinderea managerilor de fonduri. Băncile centrale au menţinut dobânzile scăzute în mare parte a deceniului următor, determinând o reorientare a investitorilor dinspre conturi de economii şi titluri de trezorerie către fonduri gestionate.
În 2008, băncile şi managerii de fonduri din SUA erau aproximativ pe poziţii egale cu active de aproximativ 12 mld dolari. Astăzi, managerii de active tradiţionale, de fonduri private de fondurile de hedging controlează aproximativ 43.500 mld dolari, aproape dublu faţă de bănci.
Managerii de fonduri publice au devenit uriaşi, cei dintre cei mai mari controlând aproximativ 26.000 mld dolari, echivalentul întregii producţii economice anuale americane. În ultimii patru ani, însă, activele fondurilor de private equity şi fondurilor de datorii s-au dublat la aproape 6.000 mld dolari, depăşind cu mult rata de creştere a fondurilor publice.
Iar extinderea în forţă a fondurilor respective ar putea continua.
Autorităţile de reglementare abordează managerii uriaşi de fonduri din mai multe unghiuri. Comisia de reglementare a pieţei financiare americane a aprobat în august noi reglementări pentru fondurile private solicitând mai multe rapoarte financiare din partea acestora.
La sfârşitul anului trecut a fost introdusă de asemenea o reglementare ce permite ca marii manageri de fonduri să fie reglementaţi ca instituţiile de importanţă sistemică, asemeni băncilor. Totuşi, decizia doar reintroduce o măsură din timpul erei Obama anulată de administraţia Trump.