BusinessMagazin

Tag: comisii

  • Cioroianu, aviz favorabil în comisii pentru postul delegat permanent pe lângă UNESCO

    Avizul favorabil, care este consultativ, a fost dat cu 18 voturi “pentru” şi unul “împotrivă”.

    Preşedintele Klaus Iohannis a aprobat, pe 30 aprilie, propunerea de numire a lui Adrian Cioroianu pentru postul de delegat permanent pe lângă UNESCO.

    Adrian Cioroianu le-a spus parlamentarilor că, pe de o parte, un ambasador la UNESCO are o poziţie provilegiată în relaţia cu instituţiile din România, pentru că există o comisie naţională UNESCO în cadrul Ministerului Educaţiei, în Parlament există o comisie pentru relaţiile cu UNESCO, iar la Universitatea Bucureşti există o catedră UNESCO, dar pe de altă parte a atras atenţia că agenţia ar putea să aibă în prezent alte priorităţi în afara Europei.

    El a estimat că UNESCO “nu va fi foarte mult focalizată pe continentul european” în condiţiile în care multe situri culturale şi istorice din Irak şi Siria “sunt puse în pericol de acest flagel pe care-l reprezintă fundamentalismul religios”.

    “Următorii ani vor fi dedicaţi acestor spaţii. Asta nu înseamnă că România nu trebuie să-şi continue campania pe care a avut-o (…) Voi putea analiza toate dosarele pe care România le are în lucru şi este în intenţia mea – şi o consider o prioritate – de a continua toate iniţiativele bune, pozitive, în interesul naţional care sunt în lucru”, a spus Cioroianu.

    Întrebat de parlamentari despre posibilitarea înscrierii mai multor situri româneşti pe lista UNESCO, el a avertizat că, deşi există mai multe propuneri în acest din partea statului român, că nu se va putea obţine protejarea pe lista UNESCO a unor astfel de situri “dacă nu vom garanta în primul rând înscrierea lor pe lista naţională a interesului faţă de cultură, faţă de bogăţiile naturale”.

    În ceea ce priveşte eşecul în privinţa înscrierii pe lista UNESCO a ansamblului Brâncuşi de la Târgu-Jiu, Adrian Cioroianu a spus că, în opinia sa, “una dintre cauzele principale ale insuccesului a fost maniera poate puţin neglijentă în a alcătui dosarele”.

    “Noi nu-l vom putea înscrie ca patrimoniu UNESCO pe Constantin Brâncuşi, este de la sine înţeles că acest uriaş creator şi artist este o valoare pe care noi o împărţim cu unul dintre principalii noştri parteneri Franţa (…) dar acele lucrări de la Târgu-Jiu cred că merită în continuare să fie înscrise ca ansamblu”, a precizat Cioroianu.

    Referitor la înscrierea unor mănăstiri sau a centrului Sibiului pe lista UNESCO, el a declarat că ar trebui lucrat mai bine la dosare, “să le facem mai competitive”.

    Adrian Cioroianu a fost ministru de Externe în cabinetul Tăriceanu, în perioada 5 aprilie 2007 – 15 aprilie 2008.

    El este autor al mai multor volume, între care “Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc” (2005) şi “Geopolitica Matrioşkăi. Rusia postsovietică în noua ordine mondială” (2009).

    Născut în 1967, la Craiova, este doctor în Istorie al Universităţii Laval din Québec, Canada, şi al Universităţii Bucureşti. Specializat în Istoria Contemporană a României, lucrează din 1993 în Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti (în prezent profesor şi decan), unde susţine cursuri de istorie a regimului comunist din România şi de istorie a Rusiei postsovietice.

    Din octombrie 2011 este director al Departamentului Istoria Românilor şi a Sud-Estului Europei din Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti. Redactor şi ulterior colaborator permanent al revistei Dilema/ Dilema veche (din 1998 până în prezent), Adrian Cioroianu publică constant în revistele Foreign Policy – România, Historia, Istorie şi civilizaţie şi Scrisul românesc.

    Membru al Grupului de Dialog Social, el s-a alăturat Partidului Naţional Liberal şi a fost ales în Senatul României pentru judeţul Timiş în anul 2004.

    După aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, el a îndeplinit funcţia de europarlamentar, membru în Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) şi vicepreşedinte al Grupului ALDE din Parlamentul European. La data de 5 aprilie 2007, Cioroianu a devenit ministru al afacerilor externe în guvernul Tăriceanu remaniat. Din 2012, Cioroianu este decan al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti.

  • Nadia Tunsu şi Ionuţ Munteanu au primit avize favorabile pentru ICR Istanbul şi ICR Praga

    Nadia Doina Tunsu a primit, marţi, avizul conform al comisiilor de Cultură şi Politică Externă din Senat pentru funcţia de director al ICR Istanbul, cu 16 voturi favorabile din 16.

    În prezent, Tunsu este director al Direcţiei Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene în cadrul Ministerului Culturii, din ianuarie 2012. Anterior, ea a fost coordonatoarea Biroului UNESCO din cadrul Ministerului Culturii, unde s-a ocupat de relaţia cu Turcia.

    Nadia Tunsu a precizat că doreşte “o prezenţă mai vizibilă a României la evenimentele de pe tot teritoriul Turciei”, subliniind că “principalul target” al ICR Istanbul ar trebui să fie publicul turc.

    Şi Ionuţ Munteanu a primit aviz favorabil pentru funcţia de director al ICR Praga, cu 12 voturi “pentru” şi 4 “împotrivă”.

    Munteanu este licenţiat al Facultăţii de Filosofie în 2002, iar în 2004 a obţinut o diplomă de studii aprofundate la Paris.A absolvit şi un master la SNSPA în publicitate şi reclamă.

    Ionuţ Munteanu a fost profesor de istoria religiilor şi a culturii la Liceul Lauder din Bucureşti şi consilier parlamentar la Comisia pentru relaţia cu UNESCO.

    Tot marţi, comisiile de Cultură şi de Politică Externă din Senat au dat aviz favorabil, în unanimitate, lui Dan Shafran pentru postul de director adjunct al ICR Stockholm.

    În prezent, Shafran este director al ICR Stockholm. Fiind la al doilea mandat, s-a decis ca acesta să candideze pentru postul de director adjunct din motive de continuitate, iar postul de director nu va fi ocupat pentru o anumită perioadă.

    Secretarul de stat în MAE Radu Podgorean a explicat că nu există impedimente pentru numirea lui Shafran în funcţia de director adjunct.

  • Nadia Tunsu şi Ionuţ Munteanu au primit avize favorabile pentru ICR Istanbul şi ICR Praga

    Nadia Doina Tunsu a primit, marţi, avizul conform al comisiilor de Cultură şi Politică Externă din Senat pentru funcţia de director al ICR Istanbul, cu 16 voturi favorabile din 16.

    În prezent, Tunsu este director al Direcţiei Relaţii Internaţionale şi Afaceri Europene în cadrul Ministerului Culturii, din ianuarie 2012. Anterior, ea a fost coordonatoarea Biroului UNESCO din cadrul Ministerului Culturii, unde s-a ocupat de relaţia cu Turcia.

    Nadia Tunsu a precizat că doreşte “o prezenţă mai vizibilă a României la evenimentele de pe tot teritoriul Turciei”, subliniind că “principalul target” al ICR Istanbul ar trebui să fie publicul turc.

    Şi Ionuţ Munteanu a primit aviz favorabil pentru funcţia de director al ICR Praga, cu 12 voturi “pentru” şi 4 “împotrivă”.

    Munteanu este licenţiat al Facultăţii de Filosofie în 2002, iar în 2004 a obţinut o diplomă de studii aprofundate la Paris.A absolvit şi un master la SNSPA în publicitate şi reclamă.

    Ionuţ Munteanu a fost profesor de istoria religiilor şi a culturii la Liceul Lauder din Bucureşti şi consilier parlamentar la Comisia pentru relaţia cu UNESCO.

    Tot marţi, comisiile de Cultură şi de Politică Externă din Senat au dat aviz favorabil, în unanimitate, lui Dan Shafran pentru postul de director adjunct al ICR Stockholm.

    În prezent, Shafran este director al ICR Stockholm. Fiind la al doilea mandat, s-a decis ca acesta să candideze pentru postul de director adjunct din motive de continuitate, iar postul de director nu va fi ocupat pentru o anumită perioadă.

    Secretarul de stat în MAE Radu Podgorean a explicat că nu există impedimente pentru numirea lui Shafran în funcţia de director adjunct.

  • Gerea: Producţia, distribuţia energiei electrice şi gazelor nu pot fi în acelaşi loc

    Întrebat de ce Transelectrica şi şi Trasgaz trec la Ministerul Economiei şi nu sunt la Ministerul Energiei, Gerea a răspuns: ”Ele, în ultima perioadă, au fost fie la Ministerul de Finanţe, fie la SGG dintr-un singur motiv, că producţia şi distribuţia sau transportul nu pot fi în acelaşi loc pentru curentul electric şi gazele naturale, la petrol se poate”.

    El a mai spus că Ministerul Energiei va rămâne exact „pe conturul” a ceea ce a fost până acum Departamentul Energiei, la care se adaugă IMM-urile, fără turism.

    „Ministerul este desenat foarte clar exact pe ceea ce a fost până acum, la care s-a adăugat IMM, fără secţiunea turism. Deci cum a funcţionat ca departament al Ministerului Economiei, acum s-a mutat într-o singură entitate, exact pe conturul cu care a funcţionat până acum, deci nu este nicio modificare”, a precizat Gerea, întrebat cu ce companie din energie va rămâne la minister.

    Gerea a mai arătat că a fost o discuţie ca Oil Terminal să se mute la Ministerul Economiei, dar compania este în continuare la Ministerul Energiei.

    „Oil Terminal, a fost o discuţie la un moment dat, dar este în contiuare la Ministerul Energiei”, a adăugat Gerea.

    Gerea a fost prezent la comisiile parlamentare economice, care au avizat favorabil bugetul Ministerului Energiei, aprobând o majorare de 6 milioane de lei pentru trei exproprieri în desfăşurare.

    Structura de acţionariat a companiilor Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN) a fost din nou schimbată de către Guvern, prin transferul acestora din administrarea Secretariatului General al Guvernului în cea a Ministerului Economiei, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

    Transferul celor două companii de la Secretariatul General al Guvernului (SGG) la Ministerul Economiei a fost aprobat de Guvern prin ordonanţa care reglementează structura noului Cabinet.

  • Bugetul MAE a primit aviz favorabil în comisiile de politică externă, un singur amendament a trecut. Aurescu: Până la prima rectificare, ministerul îşi face datoria

    Bugetul Ministerului de Externe a fost adoptat, marţi, în comisiile reunite de politică externă cu majoritate de voturi.

    Bugetul total al Ministerului Afacerilor Externe pe 2015 este de 681,5 milioane lei, adică 0,096% din PIB, mai mic cu 11,4% faţă de bugetul total din 2014.

    Totodată, bugetul de stat al MAE prevăzut pentru anul 2015 este de 629,4 milioane de lei, mai mic cu 11,5% faţă de bugetul anului 2014.

    ”Bugetul total al MAE se compune, pe lângă suma aferentă bugetului de stat, şi din rambursări din partea UE, pe fonduri externe nerambursabile – 19,2 milioane de lei, la care se adaugă venituri proprii preconizate de 32,9 milioane lei. Influenţa în minus a fost determinată de reducerea limitelor de cheltuieli la toate tipurile de cheltuieli, cu excepţia cofinanţării pentru fonduri externe nerambursabile, unde se înregistrează o creştere de 200,3% ”, a declarat în comisii ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

    Acesta a precizat că MAE a cerut mai mult decât suma primită. ”Totuşi, înţelegând priorităţile bugetare stabilite la nivel guvernamental pentru perioada imediat următoare, am discutat cu colegii din departamentele de specialitate pentru a lua măsurile necesare pentru a funcţiona cel puţin până la prima rectificare bugetară în bugetul stabilit, cu o excepţie, şi anume asigurarea fondurilor necesare pentru organizarea şi participarea României la Expoziţia Mondială de la Milano din 2015, care presupune pentru MAE o serie de acţiuni şi proiecte suplimentare care trebuie realizate în 2015, eforturi bugetare în sumă de 15,6 milioane de lei”, a precizat Aurescu.

    El a explicat că, momentan, s-au identificat pentru Milano 2015 soluţii de finanţare în valoare de 5,6 milioane de lei de la bunuri şi servicii, precizând că mai rămân de acoperit fonduri de aproximativ 10 milioane de lei, care ar putea fi luate din cofinanţarea din fonduri externe nerambursabile.

    În ceea ce priveşte cheltuielile de personal, ministrul a spus că ”în acest moment acoperă primele 10 luni şi jumătate din anul 2015” şi ar mai fi nevoie de o diferenţă de 36,5 milioane de lei.

    Aurescu a afirmat că această sumă ar acoperi acele sporuri pentru diplomaţii şi personalul din zone de instabilitate şi conflict, precum Ucraina, Libia, Egipt, Israel, Siria sau Afganistan, precum şi creşterea unor cheltuieli cu diurna pentru trimiterea de personal specializat în activităţi de securitate în aceste zone de conflict.

    De asemenea, el a spus că ar mai fi necesari bani pentru cheltuielile cu chiriile şi utilităţile pentru imobilele închiriate de misiunile diplomatice, precum şi pentru cele 580 de autovehicule din ţară şi străinătate, dintre care 392 sunt deja cu norma de durată îndeplinită.

    ”Dacă nu putem achiziţiona noi autoturisme cresc cheltuielile de întreţinere pentru aceste autoturisme cu 23,58%. După cum ştiţi, Ordonanţa nr. 34/2009 nu permite instituţiilor publice să achiziţioneze autoturisme”, a spus Aurescu.

    Totodată, Aurescu a precizat că pe agenda MAE există proiecte legate de deschiderea unor misiuni diplomatice şi consulare noi, precum Consulatul de la Solotvino, rezultat al Acordului de mic trafic cu Ucraina, şi Ambasada din Estonia, pentru care nu sunt bani, deşi s-a decis recent deschiderea ei.

    El a mai spus că i-a rugat pe colegii din MAE ”pe baza propunerilor care vin din partea comunităţii româneşti, pe baza propunerilor care vin din partea misiunilor diplomatice ale României” să facă o situaţie centralizată a tuturor nevoilor de deschidere de noi oficii consulare. Totodată, Aurescu a afirmat că există proiecte de mai multă vreme pentru oficii consulare la Cagliari, Bari, Manchester şi Miami.

    MAE mai are nevoie de bani şi pentru poliţele de asigurare medicale de bază din afara UE.

    ”În acest moment, personalul diplomatic, consular şi în general personalul MAE care se află la post în afara spaţiului UE nu e acoperit de asigurări medicale, ceea ce reprezintă un factor de descurajare pentru plecarea la post în misiuni în afara spaţiului UE. Pentru acest tip de cheltuială estimarea este de aproximativ 4 milioane de lei anual. În acest moment, aceste cheltuieli nu sunt acoperite de bugetul pe care-l avem alocat”, a declarat Bogdan Aurescu.

    Referitor la cheltuielile de capital, Aurescu a spus că acestea ar trebui suplimentate, ”mai ales în ceea ce priveşte realizarea studiului de fezabilitate şi întocmirea proiectului în vederea construirii noului sediu al MAE”, estimarea fiind de 6,8 milioane de lei.

    Din cele 41 de amendamente, a fost aprobat unul singur, în condiţiile în care parlamentarii care depuseseră restul amendamentelor nu au fost prezenţi pentru susţinerea punctului de vedere.

    Amendamentul aprobat se referă la alocarea a 10 milioane lei pentru Expoziţia Mondială Milano 2015, care se va desfăşura în perioada 1 mai-31 octombrie şi care are ca temă “Hrănirea planetei, energie pentru viaţă”, “Hrănirea planetei, energie pentru viaţă”.

    Acesta ar urma să fie finanţat din fonduri externe nerambursabile, deşi reprezentanta Ministerului Finanţelor a explicat că acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic.

    Aurescu: Până la prima rectificare MAE îşi face datoria, nu se pune problema unei disfuncţionalităţi

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, marţi, la audierile în comisiile parlamentare pe tema bugetului, că până la prima rectificare bugetară MAE îşi va face datoria şi că nu se pune problema unei disfuncţionalităţi a activităţii ministerului în ceea ce priveşte funcţionarea curentă.

    „Eu nu cred că vă veţi descurca cu acest buget sau vă veţi descurca foarte greu şi veţi aştepta rectificarea bugetară. Mi se pare un buget foarte mic faţă de 2014. Ar trebui sprijinit mai mult acest minister. (…) Să vedem care au fost motivele pentru care s-a redus bugetul MAE”, a declarat, la audierile pentru bugetul Ministerului de Externe, preşedintele Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor, Laszlo Borbely.

    La rândul său, fostul ministru de Externe Titus Corlăţean a precizat bugetul alocat MAE a fost „inferior necesităţii”.

    „Cu toţii am fost la putere sau în opoziţie şi ştim că Guvernul îşi face anumite priorităţi. Bugetul alocat MAE a fost inferior necesităţii. (…) Dacă ar fi după mine, eu aş dubla bugetul MAE şi tot nu cred că ar fi suficient. (…) Sunt convins că proiectul de buget va fi adoptat, în linii mari, aşa cum este, dar poate la nivelul comisiilor putem să identificăm care sunt priorităţile MAE la următoarele rectificări, astfel încât ministerul să semnaleze din timp”, a spus Corlăţean.

    Ministrul Bogdan Aurescu a dat asigurări că „până la prima rectificare MAE îşi va face datoria”.

    „Nu se pune problema unei disfuncţionalităţi a activităţii MAE în ceea ce priveşte funcţionarea curentă. Dar bugetele MAE au avut un trend descrescător. Pentru viitor, apreciez că se impune o reconsiderare a acestei priorităţi – politica externă”, a afirmat el.

  • LPF acuză comisiile federale de derapaje inadmisibile

    “Liga Profesionistă de Fotbal îşi exprimă totala surprindere faţă de ultimele decizii luate de membri Comisiilor Federale în cazurile apărute ca urmare a violenţelor de pe terenul de fotbal. Rămânând consecvenţi cu ideea de a lupta împotriva violenţei în sport, LPF consideră că orice îngăduinţă cu astfel de acte trebuie amendată. Când fotbalul nu se înţelege ca o manifestare sportivă, se ajunge în situaţia de a sancţiona pentru un gest de extremă violenţă un jucător cu 16 etape de suspendare, aşa cum a decis Comisia de Disciplină, pentru ca în final alţi trei judecători dintr-o altă comisie, cea de recurs, să şteargă cu totul sancţiunea iniţială. Fotbalul trebuie înţeles în toate datele lui, iar LPF se declară împotriva unor decizii care, dincolo de adevărul din teren, încep să bulverseze ierarhii şi percepţia publicului larg cu privire la dreapta lor judecare. Nu se poate ca o dată să fii grav vinovat, iar pentru aceeasi faptă, altă dată sa fii complet absolvit de vreo vină. Un astfel de derapaj este inadmisibil. Şi pentru că avem cunoştinţă despre astfel de practici, am renunţat la aceste comisii. Pentru că nu am crezut că vom reuşi să găsim 15 oameni bine pregătiţi si, mai ales, integri în judecarea unor astfel de cazuri”, se arată în comunicatul postat pe site-ul oficial al LPF.

    Oficialii LPF consideră că prin deciziile luate în cadrul comisiilor aflate sub jurisdicţia Federaţiei Române de Fotbal, judecătorii îşi bat joc de munca depusă la ligă: “Liga Profesionistă de Fotbal nu se pronunţă pe tema profesionalismului sau integrităţii celor care judecă, nu avem dovezi prin care să acuzăm, dar rămânem cu mari semne de întrebare asupra deciziilor celor două comisii. Nici măcar nu ne propunem să intrăm în detaliile avocăţeşti, nu suntem interesaţi de chichiţe de acest gen, nici de motivări şi nici nu ne permitem să le accesăm, dar credem într-o justiţie disciplinară bazată pe logică şi simplitate: dacă eşti vinovat, trebuie să plăteşti. Este şi cazul deciziilor apărute după accidentarea gravă a stelistului Raul Rusescu de către fotbalistul Gabi Mureşan de la ASA Tîrgu Mureş. Din păcate, se pare că în fotbalul românesc sunt judecători gata să te absolve de orice vină, chiar şi în cazul vinovăţiei. Nu cunoaştem motivele unui astfel de comportament, şi nu dorim să ne transformăm în procurori de caz. Atragem atenţia, însă, asupra faptului că aceşti oameni distrug prin astfel de decizii o imagine pe care noi ne luptăm în fiecare zi să o facem altfel. Refuzăm să mai acceptăm bătaia de joc la adresa muncii noastre, la adresa muncii celor din administraţia FRF şi la adresa iubitorilor fotbalului”.

    În finalul comunicatului, oficialii ligii se întreabă retoric ce anume ar trebui să se întâmple pentru ca membrii comisiei să poată aplica o sancţiune. “Un fotbalist de echipă naţională a fost grav mutilat, iar trei judecători din 10 (totalul membrilor Comisiilor de Disciplină şi de Recurs) au decis că nu s-a întâmplat, practic, nimic. Alţi şapte au aplicat cea mai dură sancţiune din jurisprudenţa comisiilor cu atribuţii jurisdicţionale pentru Liga I. Ştim, poate că adevărul absolut e undeva la mijloc, dar dincolo de toate, ne întrebăm: ce trebuie să se întâmple, oare, pentru ca trei membri dintr-o comisie să poată aplica o sancţiune?”, se mai arată în documentul citat.

    Comisia de Recurs a FRF a anulat, luni, sancţiunea de 16 jocuri dictată de Comisia de Disciplină jucătorului formaţiei ASA Târgu Mureş, Gabriel Mureşan, după meciul cu Steaua. “Cu opinie majoritară: Admite recursul. Desfiinţează Hotărârea CD. Nr. 174/05.11.2014. Respinge plângerea formulată de FC Steaua Bucureşti SA ca inadmisibilă. Înlătură sancţiunile aplicate jucătorului Mureşan Gabriel”, se arată pe site-ul LPF.

    În schimb, Comsia de Recurs a păstrat cele şase etape de suspendare dictate în cazul mijlocaşului Ousmane N’Doye (ASA Târgu Mureş), sancţionat tot după meciul cu Steaua. “Cu opinie majoritară: Respinge recursul ca nefondat”, a adăugat sursa citată.

    La 5 noiembrie, Comisia de Disciplină a FRF l-a suspendat 16 partide pe mijlocaşul echipei ASA Târgu Mureş, Gabriel Mureşan, şi şase meciuri pe colegul său Ousmane N’Doye, după ce aceştia i-au accidentat pe Raul Rusescu, respectiv Claudiu Keşeru, la meciul cu Steaua, din etapa a XII-a a Ligii I.

    De asemenea, Gabriel Mureşan a primit o penalitate sportivă de 25.000 de lei, în timp ce N’Doye a fost sancţionat cu 5.000 de lei.

    Deciziile au fost luate după ce Comisia de Discplină a FRF a analizat aceste cazuri în urma unui memoriu depus de Steaua.

    Claudiu Keşeru a fost lovit la cap cu piciorul de Ousmane N’Doye, în urma unui duel la minge la mijlocul terenului, atacantul fiind schimbat în minutul 22 cu Raul Rusescu. N’Doye nu a fost sancţionat în timpul jocului de arbitrul Istvan Kovacs.

    La rândul său, Raul Rusescu, care l-a înlocuit pe Keşeru, a fost lovit cu cotul în figură de Gabriel Mureşan în minutul 29 al partidei, arbitrul Istvan Kovacs dictând fault şi sancţionându-l pe jucătorul gazdelor doar cu un cartonaş galben.

    La 5 noiembrie, după decizia Comisiei de Disciplină, directorul general al clubului ASA Târgu Mureş, Daniel Stanciu, a declarat că Gabriel Mureşan nu trebuia suspendat pentru că arbitrul a văzut faza repectivă şi l-a sancţionat pe jucător cu cartonaşul galben.

    “Comisia de Disciplină trebuia să judece în urma unui cartonaş roşu, nu în urma unuia galben. Proba video este valabilă la o fază nesancţionată de arbitru. Dar arbitrul a văzut faza, a dat fault şi a sancţionat cu cartonaş galben”, a explicat atunci Stanciu, care a precizat că gruparea din Târgu Mureş va face recurs.

    Rusescu va fi indisponibil timp de mai multe săptămâni, după ce a fost nevoit să suporte o intervenţie chirurgicală la ochiul drept.

  • Ilie Sârbu: Comisiile SRI şi SIE, singurele abilitate să facă lumină cu prezidenţiabilul-ofiţer acoperit

    Sârbu, care este şi membru în Comisia de control SIE, a fost solicitat să comenteze cererea ACL privind înfiinţarea unei comisii speciale de anchetă care să facă un raport despre prezidenţiabilul care ar fi ofiţer acoperit, el răspunzând: „Nu e nevoie de comisie specială, legea nu prevede lucrul ăsta, ci comisiile de specialiate pot să facă lucrul ăsta”.

    „Deci, dacă vom ajunge la această decizie, atunci sunt cele două comisii, SRI şi SIE, care pot în baza jurământului depus în plenul reunit, au acces la genul acesta de informaţii”, a spus Sârbu.

    Întrebat dacă ar trebui ca aceste comisii de control SRI şi SIE să se sesizeze în acest caz, el a răspuns: „Dacă e cazul, da , e normal. Sunt singurele abilitate să facă lumină în acest caz”.

    El a arătat, pe de altă parte, că solicitarea ACL nu are nicun sens.

    „Ceea ce au cerut ei nu are niciun sens (…). Comisiile nu numai controlează, trebuie să şi răspundă dacă apare o situaţie de genul ăsta, comisiile trebuie să ştie”, a spus Sârbu.

    „Până acum nimeni nu a spus lucrul ăsta, decât preşedintele Băsescu, când îi cade lui bine. De ce nu vorbeşte despre dosarul lui, Băsescu, nu ar trebui să vorbească despre dosarul lui nici nu mai vorbim de ofiţer acoperit (…) de la informator la ofiţer”, a mai spus Sârbu.

    El a mai susţinut că Băsescu cere lucruri împotriva legii.

    Grupurile parlamentare ale PNL şi PDL din Camera Deputaţilor vor solicita conducerii acestui for legislativ constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu potrivit căruia printre candidaţii la Preşedinţie ar fi un ofiţer acoperit.

    Liderii deputaţilor PDL şi PNL, Tinel Gheorghe şi George Scutaru, au făcut acest anunţ, joi, într-o conferinţă de presă, arătând că afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu trebuie “dezavuate în Parlamentul României” şi toţi candidaţii la Preşedinţie trebuie în perioada următoare să răspundă public la această afirmaţie extrem de gravă.

  • Românii ar putea fi obligaţi să-şi dea datele de identificare pentru cartelele pre-pay. Legea, adoptată de Camera Deputaţilor

     Iniţiativa legislativă a primit raport de adoptare din partea Comisiilor juridică şi IT.

    Legea este ordinară, Camera Deputaţilor fiind for decizional. Senatul a adoptat anterior iniţiativa legislativă.

    Dacă va fi promulgată, legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2015. Cu toate acestea, legea prevede o perioadă de un an, respectiv până la 1 ianuarie 2016, pentru ca posesorii de cartele preplătite să aibă posibilitatea de a furniza operatorilor de telefonie datele personale de identificare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul ministru al Muncii Marian Sârbu a fost avizat prim-vicepreşedinte al ASF, în locul lui Dăianu

     Marian Sârbu este în prezent membru neexecutiv în Consiliul ASF, iar anterior a ocupat poziţia de preşedinte al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

    Comsiile reunite de buget-finanţe bănci şi comisiile economice l-au avizat pe Cornel Coca Constantinescu pentru o poziţie neexecutivă în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, în locul lui Marian Mârzac, care a demisionat recent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu, avizat pentru al cincilea mandat de guvernator al BNR, funcţie pe care o ocupă de 24 de ani

     Isărescu a ţinut o alocuţiune în faţa comisiilor reunite, în care a mulţumit pentru activitatea actualului Consiliu de Administraţie, care a trebuit să facă faţă provocărilor crizei financiare globale resimţite şi România şi a punctat câteva dintre obiectivele noului CA.

    Printre obiectivele viitorului CA al BNR, Isărescu a menţionat aderarea la zona euro în 2019, “obiectiv ambiţios, dar încă realizabil”, şi intrarea în Uniunea Bancară.

    Mugur Isărescu, doctor în ştiinţe economice, este guvernator al Băncii Naţionale a României din septembrie 1990 şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. În 1990, numirea sa a fost făcută de către Guvern, iar din 1991 a primit mandat din partea Parlamentului, care a fost reînnoit de trei ori până în prezent, cu o durată de cinci ani, respectiv în decembrie 1998, noiembrie 2004 şi octombrie 2009.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro