BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • CE alocă peste 66 de milioane de euro pentru cooperare Ungariei, Slovaciei, României şi Ucrainei

    Potrivit unui comunicat al CE, programul acoperă perioada 2021-2027. Prin intermediul acestuia, trei state membre (Ungaria, Slovacia şi România) şi Ucraina vor colabora pentru a asigura accesul egal la asistenţă medicală şi o mai mare rezilienţă a sistemelor lor de sănătate. Programul va sprijini, de asemenea, soluţii durabile pentru adaptarea la schimbările climatice şi prevenirea riscurilor de dezastre.

    Ţările participante vor coopera şi pentru a proteja natura, a promova infrastructurile ecologice şi a consolida turismul durabil.

    Programul va contribui, de asemenea, la alinierea standardelor statelor membre ale UE şi ale Ucrainei pentru o administraţie publică eficientă. Proiectele vor promova cooperarea juridică şi administrativă în vederea soluţionării obstacolelor comune din regiunile de frontieră, încurajând în acelaşi timp cooperarea dintre cetăţeni, societatea civilă şi instituţii.

    „Acest program face parte din sprijinul pe care UE îl oferă Ucrainei în general şi este un alt exemplu de solidaritate de neclintit a UE faţă de Ucraina. În cadrul politicii de coeziune, Interreg va ajuta Ucraina şi statele membre învecinate să facă faţă provocărilor comune şi să profite de oportunităţile comune. Ucraina face parte din familia europeană, iar acesta este încă un semn concret de colaborare pe o cale comună de urmat”, a declarat Elisa Ferreira, comisarul pentru coeziune şi reforme.

  • Comisia Europeană propune accelerarea introducerii plăţilor instant în euro

    Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă menită să asigure că toţi cetăţenii şi întreprinderile care deţin un cont bancar în UE şi în ţările SEE pot face plăţi instant în euro.

    Scopul propunerii este ca plăţile instant în euro să fie accesibile ca preţ, sigure şi procesate fără obstacole în întreaga UE.

    Potrivit unui comunicat transmis vineri de Comisie, plăţile instant le permit persoanelor să transfere bani în orice moment al zilei în decurs de zece secunde, mult mai rapid faţă de transferurile-credit tradiţionale, care sunt primite de prestatorii de servicii de plată numai în timpul programului de lucru şi ajung în contul beneficiarului plăţii abia în următoarea zi lucrătoare, proces care ar putea dura până la trei zile calendaristice.

    Plăţile instant sporesc considerabil viteza şi confortul pentru consumatori, printre altele la plata facturilor sau la primirea unor transferuri urgente (în cazul unei urgenţe medicale, de exemplu). În plus, acestea contribuie la îmbunătăţirea semnificativă a fluxului de numerar şi generează economii de costuri pentru întreprinderi, în special pentru IMM-uri, inclusiv pentru comercianţii cu amănuntul.

    Plăţile instant eliberează bani care în prezent sunt blocaţi la nivelul procesării în sistemul financiar, alcătuind aşa-numitele „sume în tranzit”, şi care pot fi utilizaţi astfel mai devreme pentru consum sau investiţii (aproape 200 de miliarde euro sunt blocaţi în fiecare zi). Cu toate acestea, la începutul anului 2022, numai 11 % din toate transferurile-credit în euro din UE erau instant. Propunerea Comisiei urmăreşte să elimine barierele care împiedică extinderea plăţilor instant şi a beneficiilor acestora.

    „Plăţile instant devin rapid norma în multe ţări. Ele ar trebui să fie accesibile tuturor şi în Europa, astfel încât să rămânem competitivi la nivel mondial şi să valorificăm la maximum oportunităţile de inovare oferite de era digitală. Oamenii vor beneficia de mai multe opţiuni şi de mai mult confort, iar întreprinderile de un control mai bun al fluxului lor de numerar şi de costuri de funcţionare mai mici. Propunerea de astăzi ne va consolida economia, o va face mai eficientă şi o va ajuta să se dezvolte”, a spus Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.

    La rândul său, Mairead McGuinness, comisarul pentru servicii financiare, stabilitate financiară şi uniunea pieţelor de capital, a declarat: „Trecerea de la transferurile realizate «a doua zi» la transferurile în «zece secunde» este o adevărată revoluţie, comparabilă cu trecerea de la corespondenţa poştală la e-mail. Cu toate acestea, în prezent, aproape nouă din zece transferuri-credit în euro sunt încă procesate ca transferuri «lente» tradiţionale. Tehnologia care permite efectuarea plăţilor instant există din 2017, aşa că nimic nu justifică faptul că mulţi cetăţeni şi multe întreprinderi din UE nu pot trimite şi primi bani imediat. Facilitatea de a trimite şi a primi bani în câteva secunde este cu atât mai importantă în această perioadă în care facturile gospodăriilor şi IMM-urilor cresc şi fiecare cent contează. Această iniţiativă va aduce beneficii directe cetăţenilor şi întreprinderilor din UE”.

    Propunerea, care modifică şi modernizează Regulamentul din 2012 privind zona unică de plăţi în euro (SEPA), cuprinde patru cerinţe privind plăţile instant în euro:
    – garantarea disponibilităţii universale a plăţilor instant în euro, prestatorii de servicii de plată din UE care oferă deja transferuri-credit în euro având obligaţia să ofere şi versiunea lor instant într-o perioadă de timp definită;
    – garantarea unor comisioane accesibile pentru plăţile instant în euro, prestatorii de servicii de plată având obligaţia de a nu percepe pentru plăţile instant în euro un comision mai mare decât cel perceput pentru transferurile-credit tradiţionale în euro, care nu sunt efectuate instant;
    – sporirea încrederii în plăţile instant, prestatorii având obligaţia să verifice concordanţa dintre numărul contului bancar (IBAN) şi numele beneficiarului furnizat de plătitor pentru a avertiza plătitorul cu privire la o posibilă eroare sau fraudă înainte de efectuarea plăţii;
    – eliminarea obstacolelor din calea procesării plăţilor instant în euro, menţinându-se, în acelaşi timp, eficacitatea verificării persoanelor care fac obiectul sancţiunilor UE, printr-o procedură prin care prestatorii de servicii de plată îşi vor verifica clienţii cel puţin zilnic în raport cu listele de sancţiuni ale UE, în loc să verifice fiecare tranzacţie în parte.

    Această propunere va sprijini inovarea şi concurenţa pe piaţa plăţilor din UE, în deplină conformitate cu normele existente privind sancţiunile şi combaterea criminalităţii financiare. Propunerea va contribui, de asemenea, la obiectivele mai ample ale Comisiei privind digitalizarea şi autonomia strategică deschisă. Această iniţiativă se aliniază la prioritatea Comisiei de a se asigura că economia funcţionează în serviciul cetăţenilor şi creează un mediu de investiţii mai atractiv.

    Disponibilitatea plăţilor instant şi eventualele comisioane aferente variază foarte mult de la un stat membru la altul, ceea ce împiedică introducerea universală a transferurilor instant pe piaţa unică. Este necesară, aşadar, o intervenţie legislativă menită să extindă plăţile instant în euro în întreaga UE, pentru ca cetăţenii şi întreprinderile din UE, în special IMM-urile, să profite pe deplin de beneficiile acestora. IMM-urile ar profita, de asemenea, de un flux de numerar mai bun şi de o gamă mai largă de mijloace de plată. Propunerea de vineri îndeplineşte un angajament esenţial din Strategia Comisiei din 2020 privind plăţile de retail, care a vizat generalizarea plăţilor instant în UE. Propunerea vine sub forma unei modificări a Regulamentului din 2012 privind zona unică de plăţi în euro, care conţine deja dispoziţii generale pentru toate transferurile-credit (SEPA) în euro, adăugând dispoziţii specifice pentru plăţile instant (SEPA) în euro. Propunerea conţine termene de punere în aplicare etapizate, diferenţiate pentru diferitele componente ale iniţiativei şi între statele membre din zona euro şi cele din afara zonei euro, oferind un termen adecvat de punere în aplicare şi proporţionalitate deplină.

  • Ioan Nani, director general al Antibiotice Iaşi: Aşteptăm decizia Comisiei Europene cu privire la un ajutor de stat de 200 milioane lei, care ar finanţa dezvoltarea a două noi fabrici

    Producătorul român de medicamente Antibiotice Iaşi are în plan investiţii de 300 milioane lei în următorii ani, compania aşteptând decizia Comisiei Europene cu privire la un ajutor de stat de 200 milioane lei, care ar finanţa dezvoltarea a două noi fabrici.

    ”Suntem pregătiţi cu investiţii de 300 mil lei pentru următorii ani. Mă aştept ca proiectul nostru în valoare de 200 mil. lei care se află acum în studiul CE să primească ajutorul de stat pentru că este vorba de două fabrici noi, una de produse oftalmice sterile şi una de soluţii sterile. O diferenţă de  100 mil lei vrem să investim în forme economice de producere a energiei electrice sau fotovoltaice. Am anunţat deja o investiţie de 3 milioane euro în energie verde şi vom produce undeva la 2,4 Mwh”, a spus Ioan Nani, director general al Antibiotice Iaşi la ZF Health&Pharma Summit’22.

    Compania a derulat în ultimii doi ani o investiţie de 25 milioane lei într-o nouă unitate de producţie, pentru care va primi auditarea în octombrie. Investiţia va creşte capacitatea de producţie de la 200 de tone la 500 de tone.

    ”Vrem să satisfacem piaţa din România şi 50% din producţie să ducem pe pieţe internaţionale”.

    În acelaşi timp, Ioan Nani atrage atenţia asupra problemelor legate de forţa de muncă, în condiţiile în care mulţi specialişti au plecat în ultimii ani în străinătate.

    ”Am zis încă de acum câţiva ani că trebuie să dublăm preţul forţei de muncă în România. Muncim enorm pentru a atrage forţă de muncă uneori necalificată pe care trebuie să o calificăm noi. Avem programe speciale pentru asta. Atragem studenţi de la Insittutul Politehnic Iaşi, îi instruim câte 3-6 luni la locul de muncă, apoi îi selectăm. Avem absolvenţi de liceu care trec prin Colegiul Tehbic şi îi instruim pentru a fi compatibili cu nevoile noastre. Este un mare risc ca după ce faci aceste eforturi să aibă loc o nouă migraţie şi să scadă gradul de retenţie”.

    În pofida dificultăţilor, piaţa este în plină dezvoltare şi există o serie de investiţii în derulare. Un exemplu în acest sens este o firmă deţinută de investitori din Republica Moldova care face o unitate de producţie de medicamente la Paşcani.


     

     

  • OMV Petrom şi Complexul Energetic Oltenia vor construi patru parcuri fotovoltaice, o investiţie de 400 mil.euro, amplasate pe locul unor foste mine la Işalniţa, Tismana, Roşia si Rovinari

    OMV Petrom, cea mai mare companie de energie integrata din Europa de Sud-Est, va construi patru parcuri fotovoltaice cu o putere total[ de 450 MW, in parteneriat cu Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia), investiţiile urmând să depăşească 400 milioane de euro, a anuţat luni producătorul local de petrol şi gaze.

    In decembrie 2021, OMV Petrom a fost desemnată ca investitor selectat pentru aceste proiecte, la finalul unei proceduri de selecţie organizată  de CE Oltenia.

    Investitiile totale necesare pentru dezvoltarea celor patru parcuri fotovoltaice se ridica la peste 400 milioane de euro, circa 70% fiind finantate prin Fondul de Modernizare.

    „Ne-am propus ca pana in 2030 sa punem in functiune o capacitate mai mare de 1 GW de energie din surse regenerabile, inclusiv prin parteneriate. Prin asocierea cu CE Oltenia progresam semnificativ spre acest obiectiv si impreuna contribuim la tranzitia energetica a Romaniei. Puterea instalata a celor patru parcuri fotovoltaice va spori cu o treime puterea totala instalata la nivel national de energie solara, care in prezent este de aproximativ 1,4 GW.”, a declarat Franck Neel, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de Gaze si Energie.

    Parcurile fotovoltaice vor fi construite la Işalniţa, Tismana, Roşia si Rovinari, pe amplasamente ale unor foste exploatări miniere operate de CE Oltenia.

    Conform estimarilor curente, parcurile vor furniza energie electrică sistemului energetic naţional incepând cu 2024.

    „CE Oltenia – cel mai mare producator de energie pe baza de carbune din Romania, trebuie sa isi adapteze strategia de dezvoltare la noile tendinte si cerinte care vizeaza decarbonarea sistemului energetic si diversificarea mixului energetic al Romaniei prin inlocuirea unitatilor pe baza de lignit cu centrale pe baza de gaz si proiecte de energie regenerabila, in vederea mentinerii in siguranta a sistemului energetic National (SEN). Implementarea in parteneriat cu OMV Petrom a celor patru parcuri fotovoltaice reprezinta un obiectiv important pentru societate, atat in ceea ce priveste contributia la tranzitia energetica a Romaniei, cat si pentru implementarea masurilor din Planul de restructurare aprobat de Comisia Europeana.”, a spus Daniel Burlan, presedinte al Directoratului CE Oltenia.

    Proiectul va fi dezvoltat prin intermediul a patru entitati juridice separate, intr-o structura de participatie de 50% – 50%. Intentia este ca energia electrica produsa sa fie vanduta de aceste entitati catre cei doi parteneri, in proportie egala.


     

     

  • Preţul energiei, în cădere liberă. Ce se întâmplă şi cât poate dura minunea? De la recordul absolut de 3.598 lei/MWh (734 de euro/MWh) atins pe data de 30 august, preţul energiei din România a coborât semnificativ până la un nivel de 662 lei/MWh (135 de euro/MWh) la finalul săptămânii trecute

    ♦ „Acum este o conjunctură, dar tendinţa poate dura dacă se va stabili plafonarea veniturilor producătorilor“ ♦ Ce s-a întâmplat şi cât va dura minunea?

    „Este un lucru con­junc­tural“, spun specialiştii din piaţă referindu-se la scă­derea semnificativă a preţului energiei de la începutul acestei luni. Sunt mai mulţi factori care au dus la această evoluţie. În primul rând, încep să se vadă în piaţă efectele OUG 119 prin care s-au adus anumite modificări schemei de sprijin pentru facturile la energie şi gaze naturale. Astfel, de la 1 septembrie, de când se aplică prevederile OUG 119, „valoarea maximă a preţului mediu ponderat al energiei electrice la care ANRE calculează sumele de decontat de la bugetul de stat pentru furnizorii de energie electrică este de 1.300 lei/MWh.“

    Până la această dată, furnizorii puteau cumpăra cu orice preţ energie, o vindeau către consumatori la preţul plafonat de 800 de lei/MWh, pentru casnici, sau de 1.000 de lei/MWh pentru industrial, iar diferenţa ar fi trebuit să fie recuperată de la stat, lucru care nu s-a întâmplat. Acum însă, statul nu mai decontează decât diferenţa dintre preţul plafonat către consumatori, care a rămas acelaşi, şi acel prag de 1.300 lei/ MWh. Practic, obiectivul furnizorilor devine încadrarea în pragul de 1.300 lei/ MWh, iar mai departe mingea este la producătorii de energie.

    Pe de altă parte, pentru producă­to­rii de energie, există un plafon de 450   lei/ MWh, venitu­rile obţinute peste acest nivel mergând către bugetul de stat pentru susţi­nerea sche­mei.

    Dar mai sunt câţiva factori care au dus la scăderea preţului energiei. Consumul este pe scădere, mai ales pe zona industrială, unde mai multe companii au anunţat că nu-şi mai pot susţine activitatea din cauza facturilor.

    „În ultimele zile am avut şi o producţie eoliană foarte bună, lucru care la fel a contribuit mult. Pe zona de industrie cererea a scăzut, aici avem o cerere de energie inelastică. Dacă nu mai ai cum să susţii producţia din cauza facturilor, închizi, nu ai altă soluţie pentru că nu poţi face transferul către preţul produsului final. Pe casnic, cererea este inelastică. Nu vedem o scădere a cererii“, explică oamenii din industrie.

    Dar poate fi această scădere a preţului o tendinţă pe termen lung?

    „Da, această scădere ar putea fi de durată dacă într-adevăr Comisia Europeană va impune acel plafon pentru producători“, spun oamenii din industrie.

    Astfel, la mijlocul săptămânii trecute CE a propus un plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginali“, şi anume cei care utilizează tehnologii cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile de energie, energia nucleară şi lignitul, care furnizează energie electrică în reţea la un cost mai mic decât nivelul preţului stabilit de producătorii „marginali“, cei pe gaze, mai scumpi. „Aceşti producători infra­mar­gi­nali au realizat ve­ni­turi excepţio­nale, cu costuri de funcţio­nare relativ stabile, deoarece centralele electrice pe bază de gaze naturale costisitoare au determinat creşterea preţului angro al energiei electrice pe care îl practică. Comisia propune stabilirea plafonului veniturilor inframarginale la 180 euro/MWh“, s-a precizat în comuni­carea CE.

    De asemenea, Comisia a propus „obligaţia de a reduce consumul de energie electrică cu cel puţin 5% în timpul orelor de vârf selectate. Statele membre va trebui să identifice 10% din totalul de ore, care au cel mai mare preţ preconizat, şi să reducă cererea în timpul acestor ore de vârf. Comisia mai spune că acest lucru înseamnă ca fiecare stat să analizeze acele 3-4 ore de vârf, cumulat cu estimările de producţie, şi să încerce să reducă consumul. Dimineaţa şi seara sunt perioadele în care cererea de energie creşte. Comisia propune, de asemenea, ca statele membre să urmărească reducerea cererii globale de energie electrică cu cel puţin 10% până la 31 martie 2023. Acestea pot alege măsurile adecvate pentru a realiza această reducere a cererii, care pot include compensaţii financiare. În al treilea rând, Comisia a propus o contribuţie de solidaritate temporară din profiturile excedentare generate de activităţile din sectoarele petrolier, al gazelor naturale şi al rafinăriilor care nu sunt acoperite de plafonul veniturilor inframarginale. Această contribuţie limitată în timp ar menţine stimulentele pentru investiţii pentru tranziţia verde. Aceasta ar urma să fie colectată de statele membre pentru profiturile din 2022 care sunt peste o creştere de 20 % faţă de profiturile medii din ultimii trei ani. Veniturile ar urma să fie colectate de statele membre şi redirecţio­nate către consuma­torii de energie, în special către gospo­dăriile vulnera­bile, întreprin­derile grav afec­tate şi industriile mari consumatoare de energie.

  • Comisia Europeană a decis! Este obligatoriu în toată Europa, inclusiv în România

    Comisia Europeană a lansat oficial un plan de urgenţă pentru a reduce creşterea facturilor şi preţurilor la energie, ca efect negativ a deciziei Rusiei de a tăia livrarile de gaze către Europa.

    „Primul răspuns pentru a face faţă preţurilor ridicate este reducerea cererii. Acest lucru poate avea un impact asupra preţurilor energiei electrice şi poate avea un efect global de calmare a tensiunilor de pe piaţă.

    Pentru a viza cele mai scumpe ore de consum al energiei electrice, atunci când producţia energiei electrice pe bază de gaze naturale are un impact semnificativ asupra preţului, Comisia propune obligaţia de a reduce consumul de energie electrică cu cel puţin 5 % în timpul orelor de vârf selectate.

    Comisia propune, de asemenea, un plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginali”, şi anume cei care utilizează tehnologii cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile de energie, energia nucleară şi lignitul, care furnizează energie electrică în reţea la un cost mai mic decât nivelul preţului stabilit de producătorii „marginali” mai scumpi. 

    În al treilea rând, Comisia propune o contribuţie de solidaritate temporară din profiturile excedentare generate de activităţile din sectoarele petrolier, al gazelor naturale şi al rafinăriilor care nu sunt acoperite de plafonul veniturilor inframarginale. 

    Această contribuţie limitată în timp ar menţine stimulentele pentru investiţii pentru tranziţia verde. Aceasta ar urma să fie colectată de statele membre pentru profiturile din 2022 care sunt peste o creştere de 20 % faţă de profiturile medii din ultimii trei ani.

    Veniturile ar urma să fie colectate de statele membre şi redirecţionate către consumatorii de energie, în special către gospodăriile vulnerabile, întreprinderile grav afectate şi industriile mari consumatoare de energie. ”

     

  • Uniunea Europeană s-a săturat de jocurile lui Viktor Orban: Comisia Europeană este gata să taie finanţarea pentru administraţia de la Budapesta din cauza corupţiei care atins niveluri record. Ungaria a pierdut accesul la peste 40 de miliarde de euro

    Comisia Europeană vrea să recomande tăierea finanţării pentru adminisraţia Orban, pe fondul îngrijorărilor privind corupţia, care s-a generalizat în Ungaria, scrie Bloomberg.

    Mai mult, Comisia urmează să facă public în mod oficial evaluarea realizată în privinţa corupţiei şi rezultatele acesteia. După acest pas, guvernele UE vor trebui să ia decizia finală în privinţa blocării banilor europeni în maxim trei luni, fiind nevoie de un vot majoritar al statelor membre pentru ca iniţiativa să fie aplicată.

    Forintul a scăzut cu 1% în raport cu euro, iar investitorii avertizează asupra unei perspective incerte asupra economiei maghiare pe fondul unor vânzări majore ale activelor statului în 2022.

    Ungaria devine prima ţară care face obiectul unei anchete bazate pe noile norme ale blocului european, care permit Uniunii să oprească fluxul banilor către statele care îi subminează intersele financiare. Pe lângă problema corupţiei, Comisia a investigat şi problema erodării statului de drept în cei zece ani de mandat a lui Viktor Orban.

    Cabinetul lui Orban a pierdut accesul la finanţare până la finalizarea investigaţiilor, în timp ce spera atragerea a peste  40 de miliarde de euro până în 2027. Recent, administraţia s-a angajat să creeze o agenţie pentru combaterea corupţiei şi să modifice mai multe legi, inclusiv în ceea ce priveşte achiziţiile publice, pentru a reduce presiunea Comisiei Europene.

    Ungaria va avea la dispoziţie o lună pentru a urma recomandările executivului UE în ceea ce priveşte corupţie, iar termenul poate fi prelungit până la maxim trei luni.

  • Măsură de urgenţă: Comisia Europeană doreşte impunerea unei taxe asupra veniturilor generate de producătorii de energie electrică în cazul în care preţurile de piaţă trec de limita de 200 de euro pe MWh

    Comisia Europeană recomandă guvernelor să impună o taxă asupra veniturilor generate de producătorii de energie electrică non-gaz atunci când preţurile de piaţă depăşesc 200 de euro pe MWh, scrie Financial Times. 

    Preţul energiei electrice în Germania, referinţa regională, este peste 450 EUR pe MWh. Veniturile în exces vor fi redistribuite pentru a ajuta companiile şi gospodăriile aflate în dificultate.

    Preţurile energiei electrice au crescut vertiginos, deoarece sunt legate de preţul gazului, indiferent dacă energia electrică este sau nu produsă cu gaz sau prin alte mijloace. Preţurile gazelor sunt de aproximativ 10 ori mai mari decât preţul mediu din ultimul deceniu.

    Orice câştig al companiilor energetice care va depăşi plafonul în cauză va fi colectat de guverne şi distribuit consumatorilor după cum autorităţile consideră de cuviinţă, se arată în document.

    Europa a cunoscut o limitare covârşitoare a gazelor naturale provenite din Rusia, anterior cel mai mare furnizor al său, ca răspuns la sprijinul Occidentului oferit Ucrainei. Kremlinul a avertizat luni că livrările prin conducta Nord Stream 1 vor fi reduse până la ridicarea sancţiunilor.

    Industriile europene au avertizat că se confruntă cu o „ameninţare existenţială” dacă factorii de decizie nu intervin pentru a reduce costurile energetice.

    Propunerile urmează să fie discutate miercuri de diplomaţii celor 27 de state membre UE, înaintea reuniunii de urgenţă a miniştrilor energiei de vineri.

    Documentul sugerează, de asemenea, o ţintă obligatorie de reducere a consumului de energie electrică cu 5% în timpul orelor de vârf – lucru pe care preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, l-a prezentat ​​în observaţiile oficiale, văzute de FT marţi.

    O modalitate obişnuită de a încuraja utilizatorii industriali să scadă consumul de energie în timpul orelor de vârf este prin intermediul contractelor care permit distribuitorilor de energie să reducă oferta în schimbul unei compensaţii sau să scadă facturile viitoare.

    Lucrarea comisiei a avertizat că stimulentele utilizate trebuie să fie „eficiente din punct de vedere al costurilor”. De asemenea, este menţionat faptul că statele membre trebuie să acţioneze în comun pentru a evita denaturarea pieţei interne a UE.

    Mai multe state membre s-au plâns că Bruxelles-ul nu a acţionat suficient de rapid. Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat într-un interviu sâmbătă că, în situaţia actuală, comisia „nu are nicio zi de pierdut”.

    Capitalele UE sunt, în general, în favoarea planurilor de încurajare a reducerii cererii ca cea mai rapidă modalitate de a aborda criza, dar sunt împărţite în privinţa modului de abordare a creşterii preţurilor la energie.

    Mai multe naţiuni, printre care Italia, Spania şi Austria, au cerut o separare a pieţelor de gaz şi energie electrică, în timp ce altele sunt în favoarea limitelor preţurilor la gaze.

    Un diplomat al UE a avertizat că, totuşi, plafonarea gazelor ar putea „avea consecinţe negative” dacă preţurile scad. Diplomatul a adăugat că ar fi mai eficient ca oficialii să stabilească limitele într-o manieră dinamică în raport cu pieţele energetice din afara UE.

  • CE propune alocarea a 500 de milioane de euro pentru consolidarea industriei de apărare a UE

    Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament care vizează consolidarea industriei europene de apărare prin achiziţii publice în comun pentru perioada 2022-2024.

    Potrivit unui comunicat al CE, Comisia îşi respectă angajamentul de a institui un instrument al UE pe termen scurt care să consolideze capacităţile industriale europene de apărare prin achiziţii publice în comun de către statele membre ale UE. Instrumentul, care a fost solicitat de Consiliul European, urmăreşte să răspundă celor mai urgente şi critice nevoi de produse din domeniul apărării, rezultate din agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

    Astfel, Comisia propune angajarea a 500 de milioane de euro din bugetul UE pentru perioada 2022-2024.

    Instrumentul va stimula statele membre, într-un spirit de solidaritate, să achiziţioneze în comun şi va facilita accesul tuturor statelor membre la produsele din domeniul apărării de care au nevoie urgent.

    CE arată că acest lucru va duce la evitarea concurenţei între statele membre pentru aceleaşi produse şi va facilita economiile de costuri.

    Instrumentul va sprijini acţiuni care respectă următoarele condiţii: existenţa unui consorţiu format din cel puţin trei state membre, extinderea cooperării existente sau o nouă cooperare în ceea ce priveşte achiziţiile publice în comun ale celor mai urgente şi critice produse din domeniul apărării şi proceduri de achiziţii care reflectă implicarea EDTIB.

    „Statele membre au luat măsuri îndrăzneţe prin transferarea către Ucraina a echipamentelor de apărare necesare de urgenţă. În acelaşi spirit de solidaritate, UE le va ajuta să îşi refacă stocurile prin stimularea achiziţiilor publice în comun, permiţând industriei europene de apărare să răspundă mai bine acestor nevoi urgente. Propunerea de regulament privind EDIRPA reprezintă o etapă istorică în instituirea uniunii europene a apărării, sporind securitatea cetăţenilor UE şi transformând UE într-un partener mai puternic pentru aliaţii noştri”, a declarat Vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager.

  • Comisia deferă Ungaria Curţii pentru încălcarea drepturilor persoanelor gay

    Comisia Europeană deferă Ungaria Curţii pentru încălcarea drepturilor persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen, non-binare, intersexuale şi queer.

    Comisia a decis vineri să defere Ungaria Curţii de Justiţie a UE din cauza unei legi maghiare care discriminează persoanele pe baza orientării sexuale şi a identităţii de gen.

    Comisia consideră că legea încalcă normele pieţei interne, drepturile fundamentale ale persoanelor (îndeosebi persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen, non-binare, intersexuale şi queer,) precum şi – în legătură cu aceste drepturi fundamentale – valorile UE.

    În special, legea maghiară evidenţiază şi vizează conţinutul care promovează sau prezintă ceea ce numeşte „divergenţe faţă de identitatea de sine corespunzătoare sexului la naştere, schimbarea sexului sau homosexualitatea” în cazul persoanelor cu vârsta sub 18 ani.

    Această trimitere în faţa Curţii este următoarea etapă din procedura de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor iniţiată de Comisie la 15 iulie 2021 împotriva Ungariei printr-o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât autorităţile maghiare nu au răspuns într-o măsură suficientă preocupărilor Comisiei în legătură cu egalitatea şi protecţia drepturilor fundamentale şi nu s-au angajat în niciun fel să remedieze incompatibilitatea, Comisia a trimis Ungariei un aviz motivat la 2 decembrie 2021.

    „Protecţia copiilor este o prioritate absolută pentru UE şi statele sale membre. Legea maghiară conţine însă dispoziţii care nu sunt justificate pe baza promovării acestui interes fundamental sau sunt disproporţionate pentru realizarea obiectivului enunţat”, arată CE.

    Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmăreşte acţionarea în justiţie a statelor membre care nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin în temeiul legislaţiei UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare şi domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislaţiei UE, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor.