BusinessMagazin

Tag: cod penal

  • Procurorul general al României a fost certat în comisiile juridice ale Parlamentului

    Ironic, Augustin Lazăr a declarat că nu s-a simţit timorat, ci mai degrabă măgulit de atenţia care i s-a acordat.

    Discuţia din Parlament a venit după ce procurorul general a anunţat că depune în instanţă o sesizare prin care cere supendarea ordonanţei care a scos sute de mii de oameni în stradă.

    Venit în Parlament să discute despre bugetul Ministerului Public pentru anul 2017, procurorul general a fost luat la rost de preşedintele Comisiei Juridice din Senat, Şerban Nicolae.

    „Domnule procuror general, am fost foarte deranjat de faptul că aţi făcut o declaraţie, că MCV ar trebui să monitorizeze politicienii. Sunteţi într-o funcţie prin voinţa a două persoane – ministrul Prună şi preşedintele Iohannis. Cei pe care îi vedeţi au ajuns în acest funcţii ca urmare a voturilor unor zeci de mii de cetăţeni”, i-a spus Şerban Nicolae lui Augustin Lazăr.

    În apărarea lui Augustin Lazăr au sărit aleşii liberali.

    Cătălin Predoiu: V-aţi extins la declaraţii politice, la un adevărat rechizitoriu pe care îl faceţi procurorului general.

    Şerban Nicolae: Eu cred că sunt bine plătiţi şi poate mă gândesc să intru în Magistratură.

    Cătălin Predoiu: E inadmisibil cum încercaţi să timoraţi reprezentanţii Justiţiei..

    Alina Gorghiu: Nu suntem unii la prezidiu şi altii pedepsiţi. Că dumneavoastră şi unii dintre colegi aveţi supărările că unii sau alţii din instituţiile statului au avut o altă părere pe ordonanţe decât aveţi dumneavoastră asta e altă problemă.

    Reprezentanţii Uniunii Salvaţi România au recurs la ironii.

    Silviu Dehelean: Dacă vă tentează postura de magistrat şi aţi urmărit salariul domnului procuror general, puteţi să solicitaţi domnului ministru al justiţiei să dea o ordonanţă de urgenţă diseară să vă numească procuror general.

    Şerban Nicolae: Sfatul dumneavoastră este din categoria „sub nivelul mării”.

    Cearta care l-a avut drept ţintă nu pare să îl fi deranjat, însă, pe Augustin Lazăr.

    Aflat prima dată în faţa comisiilor juridice, procurorul general a declarat că dezbaterile i s-au părut chiar interesante.

    „M-am simţit chiar măgulit de atâta atenţie care mi s-a acordat şi e în regulă”, le-a spus Augustin Lazăr parlamentarilor.

    „Eu nu m-am simţit mustrat şi dacă procurorii s-ar teme de o dezbatere ca asta, nu ar mai rezolva niciun dosar”, le-a spus ulterior jurnaliştilor procurorul general, scrie un site de stiri

  • Ce pensie fabuloasă are soţia lui Florin Iordache, ministrul Justiţiei

     
    Fost deputat si membru al Comisiei de Arbitraj, Iordache nu este singurul din familie care are legatura cu justitia. Sotia sa a fost judecator, dar in 2015, la varsta de doar 47 de ani s-a pensionat de la Inalta Curte de Justitie, conform unui ziar monden.
     
    De altfel, la vremea respectiva, presa a scris ca judecatoarea Magdalena Iordache a preferat sa se pensioneze decat sa judece un caz celebru orchestrat de DNA.
     
    Magdalena Iordache avea doar 47 de ani in acel moment, iar pensia pe care a castigat-o anul trecut, conform celei mai recente declaratii de avere a lui Florin Iordache a fost de peste 12.000 de lei pe luna.
     

    VEZI AICI CUM ARATA SOTIA LUI FLORIN IORDACHE

  • Opinie Bogdan Angheluţă: Cronica a trei zile

    Primele se referă la adoptarea bugetului pe anul în curs, subiect care a generat mai multe controverse şi care, iată, şi-a găsit în cele din urmă forma finală. Vine apoi la pupitrul de la Palatul Victoria Florin Iordache, ministrul justiţiei, care anunţă că au fost adoptate şi alte acte cu ocazia şedinţei.

    Printre ele, ordonanţa de urgenţă privind amnistia – modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală – şi proiectul de lege privind graţierea. Jurnaliştii, oarecum surprinşi, încep să adreseze întrebări legate de efectele pe care acestea le vor avea asupra membrilor de partid anchetaţi sau trimişi în judecată. Iordache se încurcă, spune ba că nu ştie ce e în dosare, ba că nu ajută pe nimeni; în cele din urmă, recurge la ieşirea de siguranţă: Altă întrebare! Jurnaliştii insistă; altă întrebare!

    Social media începe să fiarbă: mai întâi câteva mesaje, apoi zeci, sute şi mii care îndeamnă la proteste. E seara, trecut bine de ora 20.00, iar oamenii sunt probabil acasă; un protest masiv era anunţat pentru ziua următoare. Mesajele devin din ce în ce mai virulente: o parte a presei redă modul ciudat în care guvernul a adoptat ordonanţele, o parte se face că plouă. Apar primii manifestanţi în Piaţa Victoriei, câteva zeci sau poate sute.

    E destul de frig afară, spre -10 grade, dar zic că e timpul să mă trezesc – vorba unui protestatar – şi să mă duc şi eu la guvern.

    Am ajuns în Piaţa Victoriei undeva înainte de 11 noaptea şi am găsit acolo câteva mii de oameni; alături de mine veneau, cu mic, cu mare, mai tineri sau mai vârstnici, şiruri de oameni. Şi tot veneau. România, cel puţin o parte a ei, începea să se dezmorţească.

    Am ajuns acasă spre 3 dimineaţa, convins că mă aşteaptă mai multe zile de stat în frig; şi nu-mi place deloc frigul.

    Miercuri dimineaţă, câteva sute de oameni protestează în faţa Palatului Victoria. Paşnic, pentru că nici n-ar avea rost să fie altfel; îşi strigă supărarea şi nemulţumirea, sperând că cineva îi va auzi, că cineva va ieşi să le vorbească. Dar cei din guvern sunt de negăsit; prim-ministrul Grindeanu, cunoscut pentru punctualitate, are altă treabă decât să ajungă la treabă.

    Comunitatea internaţională începe să se agite, se primesc comunicate de presă, reacţii din partea camerelor de comerţ sau a ambasadelor. Guvernul nu reacţionează. Avocatul Poporului, trezit parcă dintr-un somn prea lung, îşi declină competenţa în ceea ce priveşte atacarea ordonanţelor la Curtea Constituţională. Social media se reactivează: păi bine, dacă nu tu, atunci cine? Poate preşedintele Iohannis, care se plimbă între Consiliul Superior al Magistraturii, Palatul Cotroceni şi biroul lui Victor Ciorbea. Cu rezultate modeste în primă fază, dar speranţa moare ultima.

    Se anunţă un protest masiv pentru orele serii, poate chiar mai mare decât cel de duminica trecută. Ne strângem peste 50.000!, se conving unii pe alţii activiştii de pe internet.

    Pe la 7 seara am luat-o din nou spre Piaţa Victoriei, mai pregătit de data asta: cu mai multe haine pe mine, dar cu ceva mai puţină răbdare. Spre guvern e deja bară la bară, aşa că avem timp să mai aruncăm o privire pe ştiri: 15.000 de oameni. 20.000 de oameni. 35.000 de oameni. Să fi petrecut pe drum vreo 40 de minute; când am ajuns în piaţă, numărul vehiculat era de aproape 100.000.

    O sută de mii, dar paşnici: oamenii cântă, pe alocuri cu un limbaj mai colorat, dar cu supărare doar la adresa celor de la guvernare. Mai face cineva o glumă, mai cântăm, mai sărim de câteva ori să ne încălzim. Trece o oră, trec două, oamenii parcă sunt tot mai mulţi. Băi, trebuie să ne ia în seamă de data asta! le spune un tip cu şapcă celor din grupul lui. Clar, cât să ne mai tot ignore? Mai sunt şi câţiva care aruncă cu petarde, dar majoritatea îi sancţionează repede.

    La televiziuni, părerile sunt împărţite: unii zic că sunt 300.000 în ţară, alţii că Iohannis i-a trimis pe oameni în stradă. Sau Soroş, depinde de canal. Oricum, cineva sigur i-a trimis.

    Ca să prindă ultimul metrou, oamenii au început să plece după ora 10. Mai rămân câţiva mai înverşunaţi – câteva mii adică – şi băieţii cu petarde. Ce s-a întâmplat mai departe e rezultatul unui spectacol de teatru ratat, cu actori proşti şi sufleuri adormiţi; pentru cronici de film, mai la capătul revistei.

    Joi dimineaţă a început mai bine, cel puţin din punctul de vedere al gradelor Celsius. Şi o reacţie din guvern, deşi alta decât cea aşteptată: unul a ieşit, mai rămân restul.

    Revista a plecat la tipar joi, 2 februarie, ora 18.00.

  • Ce pensie fabuloasă are soţia lui Florin Iordache, ministrul Justiţiei

    Florin Iordache, ministrul Justitiei, este cel care a pregatit ordonantele adoptate marti seara de Guvern, privind modificarea Codului Penal.
     
    Fost deputat si membru al Comisiei de Arbitraj, Iordache nu este singurul din familie care are legatura cu justitia. Sotia sa a fost judecator, dar in 2015, la varsta de doar 47 de ani s-a pensionat de la Inalta Curte de Justitie, conform unui ziar monden.
     
    De altfel, la vremea respectiva, presa a scris ca judecatoarea Magdalena Iordache a preferat sa se pensioneze decat sa judece un caz celebru orchestrat de DNA.
     
    Magdalena Iordache avea doar 47 de ani in acel moment, iar pensia pe care a castigat-o anul trecut, conform celei mai recente declaratii de avere a lui Florin Iordache a fost de peste 12.000 de lei pe luna.
     

    VEZI AICI CUM ARATA SOTIA LUI FLORIN IORDACHE

  • Fără precedent: Asociaţiile investitorilor americani şi germani din Romania se ridică împotriva guvernului Dragnea/Grindeanu

    AmCham Romania consideră că adoptarea netransparentă a actelor normative transmite un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă în plan intern şi extern şi ” îşi exprimă profunda dezamăgire faţă de fundamentarea, procedura de adoptare, prevederile şi efectele Ordonanţei de Urgenţă 13/2017 şi ale proiectului de modificare a Codului Penal şi Codului de Procedură Penală”.

    În opinia membrilor AmCham, adoptarea într-un mod netransparent a acestor acte normative,  în ciuda punctelor de vedere şi recomandărilor exprimate de instituţiile competente, decredibilizează executivul şi transmit un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă atât în plan intern cât şi extern.

    Fără precedent: Asociaţiile investitorilor americani şi germani din Romania se ridică împotriva guvernului Dragnea/Grindeanu

  • Proiect: Abuzul în serviciu, investigat în urma unei plângeri şi doar cu un prejudiciu de peste 200.000 lei. Denunţul, la cel mult şase luni de la comiterea faptelor

    Potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă, articolul 297 din Codul Penal, care reglementează abuzul în serviciu, prevede că infracţiunea se va investigha la plângerea persoanei vătămate, dacă fapta cauzează o pagubă mai mare de 200.000 de lei. Astfel, dacă paguba este mai mică de 200.000 de lei nu se consideră a fi abuz în serviciu. Mai mult, pedepasa maximă pe care o riscă orice persoană care săvârşeşte acesta infracţiune se reduce de la şapte la trei ani.

    “Fapta funcţionarului public care, în exercitarea serviciului, nu îndeplineşte un act sau îndeplineşte un act contrar legii şi prin aceasta cauzează o pagubă materială mai mare de 200.000 lei unei persoane fizice sau unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”, arată articolul modificat.

    De asemenea, articolul care reglementa neglijenţa în serviciu, 298 va fi abrogat, ceea ce înseamnă că acesta infracţiune nu va mai fi investigată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce conţine proiectul de graţiere: Care sunt pedepsele care vor fi graţiate şi cine va fi scutit de jumătate din pedeapsă

    Astfel, potrivit OUG se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la cinci ani (inclusiv) precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată, această prevedere aplicându-se indiferent de modalitatea de executare a pedepsei.

    De acesta prevedere nu beneficiază cei care: au săvârşit contra siguranţei statului prevăzute în articolul 155-173 Cod penal anterior şi în art 394-412, infracţiuni de omor, vătămare corporală, lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, violare de domiciliu, şantaj, viol, act sexual cu un minor, agresiune sexuală, corupţie sexuală, incest, furt, tâlhărie, piraterie, înşelăciune, ultraj, tortură, represiunea nedreaptă, evadare, înlesnirea evadării, părăsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate, neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă prevăzută în art. 329 alin. 2 cod penal în vigoare, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, falsificarea de monede sau de alte valori, falsificarea de valori străine, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori; luarea de mită prevăzută de art. 254 Cod penal anterior şi cod penal în vigoare; darea de mită prevăzută de art. 255 Cod penal anterior şi art. 290 cod penal în vigoare; traficul de influenţă prevăzut de art. 257 Cod penal anterior şi art. 291 cod penal în vigoare; cumpărarea de influenţă prevăzut de art. 292 cod penal în vigoare ; nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, relele tratamente aplicate minorului, traficul de stupefiante, falsificarea de alimente sau alte produse, proxenetismul , constituirea unui grup infracţional organizat, racolarea minorilor în scopuri sexuale, sclavia, traficul de persoane, traficul de minori , folosirea serviciilor unei persoane exploatate; folosirea prostituţiei infantile, pornografia infantilă, fraudele comise prin sistemul informatic şi de plată electronice, traficul de migranţi, facilitarea şederii ilegale în România, divulgarea informaţiilor secret de stat, ultrajul judiciar, cercetarea abuzivă prevăzută de art. 280cod penal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OUG de modificare a Codului Penal şi şi Codului de Procedură Penală, adoptată tacit de Senat

    Senatul a adoptat tacit, marţi, două ordonanţe de urgenţă, una care modifică Codul Penal, cât şi Codul de Procedură Penală şi una pentru extinderea modalităţilor de plată pentru achiziţionarea operei lui Brâncuşi “Cuminţenia Pământului” şi la donaţii online, SMS-uri şi servicii de tip teledon.

    Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului penal şi a celui de Procedură Penală, invocând nevoia de a transpune în legislaţie 15 decizii ale CCR, dar şi directive europene, printre care cea referitor la încetarea urmării penale şi înăsprirea unor pedepse. Ordonanţa adoptată de Guvern prevede, în total, peste 150 de modificări.

    În preambulul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului care modifică atât Codul Penal, cât şi Codul de Procedură Penală , Ministerul Justiţiei invocă drept temei pentru adoptarea ei ”numărul relativ mare de texte declarate neconstituţionale şi care nu au fost puse în acord cu legea fundamentală, deşi termenul de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. (1) din Constituţie a expirat, ceea ce poate determina interpretări diferite în jurisprudenţă cu privire la norme procesual-penale aplicabile, de natură a afecta drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor” şi ”existenţa mai multor proceduri de infringement, unele dintre ele aflate în stadii avansate, ceea ce ar putea duce la condamnarea României de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cu consecinţa aplicării unor sancţiuni pecuniare al căror cuantum ar putea fi unul semnificativ, de natură a afecta bugetul de stat şi îndeplinirea obiectivelor asumate de Guvern”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CCR decide astăzi dacă dezincriminează abuzul în serviciu. 800 de dosare DNA care ar rămâne fără obiect. Kovesi: Dacă va fi dezincriminat, nu vom mai putea efectua investigaţii

     Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri există 8 sesizări de neconstituţionalitate legate de articolul 297 din Codul Penal şi articolul 13(2) din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, printre semnatarii sesizărilor fiind fosta şefă DIICOT, Alina Bica, Nicuşor Constantinescu şi Gheorghe Bunea Stancu.

    Articolul articolul 297 din Codul Penal prevede că ”fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Codul de Procedură Penală: Procurorul poate cere de la bănci datele financiare ale unei persoane, fără aprobarea judecătorului

    Procurorul poate să ceară direct de la bănci, fără încuviinţarea prealabilă a unui judecător, datele financiare ale unei persoane, se arată în Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Codului Penal şi a celui de Procedură Penală, adoptată miercuri de Guvern. Modificarea elimină astfel filtrul judecătoresc, prevăzut până acum de Codul Penal.

    Unii avocaţi de drept penal susţin că modificarea, cu dispariţia sintagmei „cu încuviintarea prealabilă a judecatorului de drepturi si libertăţi”, încalcă drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro