Tag: CNA

  • Un proiect care are în vedere interzicerea mediatizării suicidului, avizat negativ de CNA

    CNA a analizat, joi, o adresă primită de la Guvern-Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul referitoare la o propunere legislativă privind interzicerea mediatizării suicidului şi a tentativelor de suicid.

    După ce a analizat acest proiect de lege, CNA a decis cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de joi (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) să avizeze negativ acest proiect. Avizul CNA este unul consultativ.

    Potrivit CNA, cadrul de reglementare în acest domeniu există, iar cel propus prin acest proiect este nefuncţional din punctul de vedere al tehnicii legislative.

    “Cineva se uită la televizor şi spune «Ia să fac eu un proiect de lege, ca să vadă alegătorii mei»”, a spus membrul CNA Radu Herjeu, referindu-se la acest proiect de lege. “Sigur că aşa ceva nu e normal (mediatizarea sinuciderilor, n.r.), dar există pasaje în Legea audiovizualului care ne permit să sancţionăm. Iniţiatorul, habar n-am cine e, a simţit nevoia unei interzicerii, nu a amendării”, a mai spus Herjeu.

    Acest proiect de lege, care este iniţiat de senatorul UNPR Marian Vasiliev, presupune că “se interzice tuturor mijloacelor media, incluzând posturile de televiziune, radio, presă scrisă (inclusiv ediţiilor online ale acestora) mediatizarea excesivă (dezbateri, opinii ale specialiştilor, interviuri, reportaje, anchete, editoriale etc.) a cazurilor de suicid, precum şi a tentativelor de suicid”.

    Potrivit aceluiaşi proiect, “este permisă doar prezentarea scurtă, sub formă de ştire, fără utilizarea de fotografii sau imagini video, excluzând chiar şi formele atenuate (blurate)”.

    Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă în cuantum de 20.000 de lei, potrivit aceluiaşi proiect de lege.

    Senatorul Marian Vasiliev îşi motivează această iniţiativă legislativă prin faptul că în ultima vreme a asistat “la escaladarea” acestui fenomen cu consecinţe tragice. El precizează că mediatizarea excesivă a suicidului nu face decât să crească presiunea asupra altor persoane care intenţionează să recurgă la un gest suicidal. “Mai mult decât atât, după fiecare act de suicid mediatizat, se constată o creştere rapidă şi imediată a cazurilor de tentativă de sinucidere”, mai spune Marian Vasiliev.

    El precizează că interzicerea mediatizării suicidului şi a tentativelor de suicid “nu reprezintă sub nicio formă o limitare a libertăţii de exprimare a presei”.

  • Un proiect care are în vedere interzicerea mediatizării suicidului, avizat negativ de CNA

    CNA a analizat, joi, o adresă primită de la Guvern-Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul referitoare la o propunere legislativă privind interzicerea mediatizării suicidului şi a tentativelor de suicid.

    După ce a analizat acest proiect de lege, CNA a decis cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de joi (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) să avizeze negativ acest proiect. Avizul CNA este unul consultativ.

    Potrivit CNA, cadrul de reglementare în acest domeniu există, iar cel propus prin acest proiect este nefuncţional din punctul de vedere al tehnicii legislative.

    “Cineva se uită la televizor şi spune «Ia să fac eu un proiect de lege, ca să vadă alegătorii mei»”, a spus membrul CNA Radu Herjeu, referindu-se la acest proiect de lege. “Sigur că aşa ceva nu e normal (mediatizarea sinuciderilor, n.r.), dar există pasaje în Legea audiovizualului care ne permit să sancţionăm. Iniţiatorul, habar n-am cine e, a simţit nevoia unei interzicerii, nu a amendării”, a mai spus Herjeu.

    Acest proiect de lege, care este iniţiat de senatorul UNPR Marian Vasiliev, presupune că “se interzice tuturor mijloacelor media, incluzând posturile de televiziune, radio, presă scrisă (inclusiv ediţiilor online ale acestora) mediatizarea excesivă (dezbateri, opinii ale specialiştilor, interviuri, reportaje, anchete, editoriale etc.) a cazurilor de suicid, precum şi a tentativelor de suicid”.

    Potrivit aceluiaşi proiect, “este permisă doar prezentarea scurtă, sub formă de ştire, fără utilizarea de fotografii sau imagini video, excluzând chiar şi formele atenuate (blurate)”.

    Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă în cuantum de 20.000 de lei, potrivit aceluiaşi proiect de lege.

    Senatorul Marian Vasiliev îşi motivează această iniţiativă legislativă prin faptul că în ultima vreme a asistat “la escaladarea” acestui fenomen cu consecinţe tragice. El precizează că mediatizarea excesivă a suicidului nu face decât să crească presiunea asupra altor persoane care intenţionează să recurgă la un gest suicidal. “Mai mult decât atât, după fiecare act de suicid mediatizat, se constată o creştere rapidă şi imediată a cazurilor de tentativă de sinucidere”, mai spune Marian Vasiliev.

    El precizează că interzicerea mediatizării suicidului şi a tentativelor de suicid “nu reprezintă sub nicio formă o limitare a libertăţii de exprimare a presei”.

  • ARCA: Interzicerea publicităţii la medicamente va aduce o problemă României raportat la legislaţia UE

    Într-o adresă transmisă Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), Asociaţia Română de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA) spune că acest proiect de lege, supus avizului Consiliului (şi aflat pe ordinea de zi a şedinţei CNA de marţi, n.r.), prin care se vizează interzicerea publicităţii în radio şi în televiziune pentru medicamente şi tratamente medicale, reprezintă o limitare atât a dreptului la informaţie al publicului, garantat de articolul 31 al Constituţiei României, cât şi a libertăţii comerţului, drept garantat de Constituţie, prin articolul 135.

    “Această dublă limitare poate avea efecte negative extrem de importante, având în vedere că domeniul vizat, respectiv publicitatea la produse medicamentoase şi tratamente medicale disponibile fără prescripţie medicală, are o pondere importantă în piaţa de publicitate radio şi televizată şi, în mod corespondent, în domeniul accesului publicului la informaţia de specialitate. În plus, restricţia vizată de proiectul de lege ar excede cadrului Directivei serviciilor media audiovizuale, care se limitează la a interzice publicitatea la «anumite produse medicamentoase sau tratamente medicale care sunt disponibile numai pe bază de prescripţie medicală în statul membru sub a cărui jurisdicţie se află furnizorul de servicii mass-media», abordare preluată şi în legea actuală a audiovizualului”, se spune în acest document semnat de George Chiriţă, director executiv al ARCA, care a fost transmis şi agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit ARCA, limitarea în Directiva serviciilor media audiovizuale a restricţiei pentru publicitatea produselor şi tratamentelor medicale menţionate arată că legiuitorul european a considerat că publicitatea realizată dincolo de aceste restricţii este utilă societăţii.

    Această limitare a interdicţiei este corelată cu cadrul general de reglementare a publicităţii la medicamente de uz uman, care este stabilit de directiva 2001/83/CE unde, la articolele 87 şi 88, se precizează natura interdicţiei. Astfel, articolul 86 prevede că “Statele membre interzic orice publicitate pentru un medicament pentru care nu a fost acordată o autorizaţie de introducere pe piaţă în conformitate cu dreptul comunitar”, în timp ce articolul 88 (1) spune că “Statele membre interzic publicitatea destinată publicului larg având ca obiect medicamente care: (a) sunt disponibile numai pe baza unei prescripţii medicale, în conformitate cu dispoziţiile titlului VI; (b) conţin substanţe definite drept psihotrope sau narcotice de convenţiile internaţionale, precum convenţiile Organizaţiei Naţiunilor Unite din 1961 şi 1971”.

    De asemenea, ARCA spune că Directiva 2001/83/CE nu prevede posibilitatea ca statele membre să introducă în legislaţia internă reglementări mai stricte decât cele formulate de această directivă. “De altfel, considerentul (43) al directivei arată că eventualele discrepanţe din reglementările naţionale privind publicitatea la medicamente pot avea impact asupra funcţionării pieţei interne. «Toate statele membre au adoptat măsuri speciale suplimentare privind publicitatea pentru medicamente. Există discrepanţe între aceste măsuri. Aceste discrepanţe pot avea impact asupra funcţionării pieţei interne, deoarece publicitatea difuzată într-un stat membru poate avea efecte în alte state membre»”, mai afirmă ARCA.

    Totodată, asociaţia spune că Directiva a avut ca scop, între altele, tocmai eliminarea discrepanţelor şi unificarea în piaţa internă europeană a reglementărilor privind publicitatea la medicamente. “Această înţelegere a textului directivei este confirmată de Decizia Curţii Europene de Justiţie în Cazul C-374/05 (Gintec), unde se arată explicit, în raport cu afirmaţia guvernului polonez că «legiuitorul comunitar a înţeles să stabilească criterii minime care au un caracter fundamental», că «O astfel de interpretare nu ar putea fi admisă. Într-adevăr, redactarea prevederilor din Directiva 2001/83 privind publicitatea pentru medicamente, precum şi structura generală a acestora şi finalitatea lor demonstrează că această directivă urmăreşte să stabilească criteriile substanţiale obligatorii pentru reglementarea domeniului respectiv»”, precizează ARCA.

    În plus, potrivit asociaţiei, Curtea arată astfel că regulile stabilite prin directivă nu sunt criterii minimale şi că directiva prevede în mod expres cazurile în care statele membre pot deroga de la directivă. Astfel, Curtea afirmă că directiva 2001/83 “a realizat o armonizare completă în domeniul publicităţii pentru medicamente, cazurile în care statele membre sunt autorizate să adopte prevederi care să se îndepărteze de normele stabilite prin această directivă fiind în mod explicit enumerate”, mai afirmă ARCA.

    “Ca urmare, o restricţionare suplimentară, dincolo de cadrul comun stabilit prin directiva 2001/83/CE, care ar viza domenii care nu sunt în mod explicit enumerate în directivă, cum ar fi cea pe care proiectul de lege o vizează, ar contraveni directivei. Adoptarea ei ar pune Romania în situaţia de a fi acţionată la instanţa Curţii europene de justiţie”, mai spune ARCA.

    Totodată, ARCA precizează că în expunerea de motive a proiectului se afirmă că interzicerea publicităţii radio TV la medicamente ar fi necesară pentru a elimina publicitatea mascată (ascunsă) la aceste produse: “Venim cu această iniţiativă datorită amplorii pe care a luat-o publicitatea ascunsă la medicamente şi influenţa negativă şi înşelătoare pe care o are asupra populaţiei, aspect care se datorează în principal publicităţii prin televiziune şi radio”.

    “Această abordare dovedeşte o necunoaştere a legislaţiei în vigoare, dat fiind că, prin chiar articolul 29 al Legi audiovizualului, publicitatea mascată este deja sub interdicţie în radio şi TV, iar prin articolul 798 din legea 95/2006 privind reforma sănătăţii publice este interzisă publicitatea înşelătoare la medicamente. Aceasta face ca proiectul să rămână fără obiect şi fără justificare”, mai spune ARCA.

    Asociaţia precizează că o altă prevedere a proiectului, respectiv alineatul 3 al articolului 17, “dovedeşte din nou o abordare eronată a procesului de legiferare”, dat fiind că acest alineat constituie o reluare a unei prevederi deja existente la articolul 799 din legea 95/2006 privind reforma sănătăţii publice.

    “În acest mod se contravine art. 16 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă care prevede că «În procesul de legiferare este interzisă instituirea aceloraşi reglementări în mai multe articole sau alineate din acelaşi act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere». Proiectul de lege propune o interdicţie generală, respectiv interdicţia publicităţii în radio şi televiziune la medicamente disponibile fără prescripţie medicală, interdicţie care intră în contradicţie cu directiva servciiilor media audiovizuale şi cu directiva 2001/83/CE, cu scopul declarat de a realiza o interzicere subsecventă a două practici, respectiv publicitatea mascată şi publicitatea înşelătoare, care sunt însă deja interzise de legea audiovizualului şi de legea reformei în sănatate”, mai spune ARCA.

    “În consecinţă, singurele efecte ale acestui proiect de lege ar fi acelea de a produce o problemă a României în raport cu legislaţia europeană şi o limitare neconstituţională a dreptului la informaţie şi a libertăţii comerciale”, concluzionează ARCA.

    Senatorul UDMR Vegh Alexandru a propus, într-o iniţiativă legislativă, să se interzică publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase în programele radio-TV, dar şi interzicerea publicităţii pentru farmacii care induce ideea că acestea ar fi un model pentru alte farmacii, după cum agenţia MEDIAFAX a relatat pe 14 iunie.

    Poiectul prevede că se interzice publicitatea explicită pentru produsele medicamentoase în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune.

    Publicitatea pentru alte modalităţi decât cea explicită este permisă numai pentru produsele medicamentoase care se eliberează fără prescripţie medicală, pentru care materialele publicitare vor fi aprobate de Agenţia Naţională a Medicamentului.

    În propunerea legislativă se mai prevede că este interzisă publicitatea pentru farmacii difuzată în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune, care induce ideea că farmacia respectivă reprezintă un model sau un etalon pentru celalte farmacii, precum şi publicitatea la farmacii care reprezintă publicitate mascată la medicamente. Comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale sunt interzise, se mai arată în proiect.

    “Venim cu această iniţiativă dată fiind amploarea pe care a luat-o publicitatea ascunsă la medicamente şi influenţa negativă şi înşelătoare pe care o are asupra populaţiei, aspecte care se datorează, în general, publicităţii prin televiziune şi radiodifuziune, surse de informaţii care ajung la un număr foarte mare de persoane”, susţine iniţiatorul, în expunerea de motive.

    El mai apreciază că “automedicaţia poate duce la complicaţii grave de sănătate, iar pacienţii nu ar trebui să se trateze «după ureche», în baza celor auzite la radio sau la televizor despre un medicament, exagerarea proprietăţilor terapeutice ale unor medicamente în cadrul reclamelor încurajând automedicaţia, prin inducerea în rândul populaţiei insuficient educate medical a ideii că boli grave pot fi tratate fără intervenţia medicului”.

    Proiectul se află în consultare publică la Camera Deputaţilor.

  • CNA a amendat un post TV pentru o emisiune din campanie în care au fost aduse acuzaţii lui Iohannis

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, mai multe ediţii ale emisiunii “Revista Presei”, difuzată sub titulatura “pamflet” şi realizată de Adrian Bidilici, care este şi directorul general al televiziunii Tele 2. În urma difuzării acestor emisiuni, CNA a primit 19 reclamaţii privind posibile încălcări ale legislaţiei audiovizualului.

    CNA a constatat că într-o ediţie difuzată în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, realizatorul Adrian Bidilici a folosit un limbaj injurios la adresa candidatului Klaus Iohannis, pe care l-a numit “Klaus onanis”, precizând că acesta este “un habarnist”, care nu este capabil să fie preşedintele României.

    De asemenea, realizatorul Adrian Bidilici i-a adus acuzaţii lui Klaus Iohannis în legătură cu anumite adopţii ale unor copii în care Iohannis ar fi fost implicat. Bidilici nu a prezentat şi probe în susţinerea acuzaţiilor sale.

    De asemenea, într-o altă ediţie a aceleiaşi emisiuni, realizatorul Adrian Bidilici a vorbit despre “elita românească”, care are “o mare hibă”, respectiv “este pupincuristă” atunci când interacţionează cu conducătorii.

    Membrul CNA Radu Călin Cristea a spus că este inadmisibil ca orice moderator al oricărui radiodifuzor să se exprime într-un asemenea limbaj în care s-a exprimat Adrian Bidilici. “Dacă acest domn are impresia că face figuri de stil… sunt nişte jocuri de cuvinte de periferie, de joasă speţă”, a spus Cristea. Acesta a propus amendarea televiziunii Tele 2 cu 20.000 de lei, pentru încălcarea legislaţiei audiovizualului din cauza folosirii unui limbaj injurios şi a prevederilor legislaţiei referitoare la respectarea demnităţii umane.

    La rândul său, membrul CNA Radu Herjeu, cel care conduce şedinţa de marţi a Consiliului, a spus că Adrian Bidilici este “o copie nereuşită” a unui alt realizator de emisiuni de tip pamflet, respectiv Mircea Badea.

    Astfel, Radu Herjeu a spus că propune în cazul Tele 2 o amendă de 10.000 de lei. “Dânsul e o copie nereuşită şi nu mi se pare normal să-l amendăm pe el mai mult decât pe original”, a spus Herjeu, referindu-se la faptul că recent CNA a amendat Antena 1 cu 10.000 de lei, pentru emisiunea “În gura presei”, reluată de la Antena 3, în care Mircea Badea a făcut afirmaţii injurioase la adresa lui Traian Băsescu.

    La rândul său, membrul CNA Monica Gubernat a propus aplicarea unei somaţii publice în cazul televiziunii Tele 2.

    În urma votului membrilor CNA, doar propunerea lui Radu Herjeu, de amendare cu 10.000 de lei, a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi aplicată. Sancţiunea a fost aplicată cu şase voturi “pentru” (Florin Gabrea, Lorand Turos, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu şi Răsvan Popescu), în timp ce “împotrivă” au votat Monica Gubernat şi Radu Călin Cristea.

    Amenda a fost aplicată pentru încălcarea articolului 3, alineatul 2 din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”. Totodată, sancţiunea a fost aplicată şi pentru încălcarea articolului 40, alineatul 1 şi 3 din Codul audiovizualului, conform căruia “(1) În virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere; dacă acuzaţiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; în situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt. (3) Moderatorii, prezentatorii şi realizatorii programelor au obligaţia să nu folosească şi să nu permită invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă.

    Pe de altă parte, CNA a constatat că televiziunea Tele 2 a primit amenzi de la Consiliu în 2014 şi nu a făcut dovada achitării lor, aşa cum impune legislaţia audiovizualului.

    Potrivit articolului 57, alineatul 1 din Legea audiovizualului, “Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situaţii: d) titularul nu depune la Consiliu, în termen de 6 luni de la data aplicării unei amenzi, dovada achitării acesteia”.

    În acest caz, CNA urmează să reia discuţiile într-o şedinţă viitoare.

    Pe de altă parte, potrivit unor informaţii prezentate în şedinţa de marţi, televiziunea Tele 2 nu are decizie de reautorizare din anul 2013.

  • Realitatea TV a pierdut 4 licenţe, inclusiv la Cluj, din cauza încetării emisiei analogice în România

    Cele patru licenţe ale Realitatea TV Sibiu, Târgu-Jiu, Braşov şi Cluj-Napoca au încetat de drept miercuri, fiind retrase de autoritatea naţională de reglementare în comunicaţii (ANCOM), ca urmare a încetării emisiei analogice terestre TV în România.

    În ciuda acestui fapt, Realitatea TV continuă să fie disponibilă în Sibiu, Târgu-Jiu, Braşov şi Cluj-Napoca, fiind recepţionat prin satelit programul staţiei centrale, de la Bucureşti, al televiziunii. Însă, Realitatea TV nu mai poate difuza în aceste localităţi program local, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa de joi.

    Pentru a putea difuza în continuare program local în Braşov şi Cluj-Napoca, societatea Realitatea Media SA a solicitat CNA acordarea a două licenţe audiovizuale noi, prin reţele de comunicaţie electronice (prin cablu, n.r.). În cazul localităţilor Sibiu şi Târgu-Jiu, Realitatea Media SA nu a solicitat noi licenţe audiovizuale prin cablu.

    CNA a decis însă să nu ia o decizie joi în privinţa solicitărilor pentru Realitatea TV Braşov şi Cluj-Napoca, amânând discutarea acestui caz pentru şedinţa Consiliului din 25 iunie.

    Motivul amânării este încercarea CNA de a da o şansă Realitatea Media de a primi aceste două licenţe. Realitatea Media are datorii la bugetul de stat şi nu poate prezenta dovada acordării eşalonărilor la plată a acestora din cauza faptului că societatea se află în insolvenţă. În dosarul depus la instanţă există un plan de reorganizare al Realitatea Media, dar acest plan, deşi aprobat de către creditori, nu a fost aprobat şi de judecătorul sindic.

    Următorul termen în dosarul de insolvenţă al Realitatea Media este pe 24 iunie, acesta fiind de fapt şi motivul pentru care CNA a amânat pentru a doua zi, 25 iunie, luarea unei decizii în cazul licenţelor de la Braşov şi Cluj ale Realitatea. CNA speră că, până pe 25 iunie, judecătorul sindic va aproba planul de reorganizare al Realitatea Media şi astfel vor putea fi acordate licenţele de la Braşov şi Cluj, în conformitate cu legislaţia audiovizualului.

    Potrivit articolului 51 din Legea audiovizualului, procedura şi condiţiile de eliberare şi modificare a licenţei audiovizuale se stabilesc prin decizie a CNA. În acest sens, solicitanţii unei licenţe au obligaţia să depună la CNA “certificate fiscale din care să rezulte că, la data solicitării licenţei audiovizuale, societatea care solicită acordarea licenţei nu înregistrează obligaţii restante la bugetul de stat”. Prin excepţie de la această prevedere, se poate acorda sau modifica licenţa în cazul în care societatea înregistrează obligaţii restante la bugetul de stat, dar beneficiază de înlesniri sau reeşalonări la plata acestora. În această situaţie, societatea este obligată să depună dovada acordării acestor facilităţi.

    Prezenţi la şedinţa de joi, Andrei Ţîru, avocatul Realitatea Media SA, şi Lavinia Şandru, reprezentanta Realitatea TV, au cerut membrilor Consiliului să permită Realitatea TV să îşi desfăşoare în continuare activitatea, având în vedere situaţia specială în care aceasta se află în prezent, fiind în insolvenţă.

    “Cerem şi noi la fel ca şi celelalte posturi locale să mergem mai departe în lupta asta pe care o ducem pentru rezistenţă în spaţiul audiovizual”, a spus Lavinia Şandru.

    La rândul său, avocatul Andrei Ţîru a spus că datoriile la bugetul de stat ale Realitatea Media sunt înscrise conform tabelului creditorilor, însă datoriile societăţii către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu pot fi plătite cu prioritate în detrimentul altor creditori. “Toate aceste datorii la care fac referire şi nu se poate face nicio eşalonare, aşa cum prevede textul în Legea audiovizualului, pentru că ar fi în detrimentul tuturor creditorilor şi fapta ar avea implicaţii de natură penală asupra Realitatea Media şi a celor care ar face acest lucru. Trebuie să înţelegeţi această situaţie specială (…) Noi nu putem să satisfacem ANAF şi să nu satisfacem alt creditor (…) pentru că acel creditor ar putea să considere că ar fi prejudiciat (…) Noi apreciem că înscrierea acestei creanţe a ANAF în tabel presupune şi echivalează de fapt cu eşalonarea plăţii şi cu recunoaşterea acestei plăţi către ANAF care va fi făcută o dată cu ceilalţi creditori, neputând exista un privilegiu”, a spus Ţîru.

    În acest context, membrul CNA Radu Călin Cristea a întrebat care sunt datoriile totale ale companiei Realitatea Media SA la bugetul de stat.

    “Există nişte datorii curente şi nişte datorii care sunt înscrise în planul de reorganizare, care erau în momentul deschiderii procedurii. Dacă nu mă înşel, la momentul deschiderii procedurii erau undeva la 10 milioane de lei, restul datoriilor care sunt curente nu pot să vi le spun pentru că nu le ştiu (…) Probabil că au ajuns cam la acelaşi nivel, dar (…) noi ne raportăm doar la datoriile înscrise în tabel”, a mai spus avocatul Andrei Ţîru.

    “Vă rog să aveţi în vedere că legea insolvenţei a apărut tocmai pentru a permite companiei care intră în această zonă să se redreseze”, a spus, la rândul său, Lavina Şandru.

    Totodată, avocatul Andrei Ţîru a spus că planul de reorganizare este aprobat de creditori, a primit iniţial girul judecătorului sindic, a fost contestat de către un creditor, şi în prezent se aşteaptă din nou să fie aprobat de judecătorul sindic. “Dacă domniile voastre spuneţi că nu îndeplinim condiţiile (impuse de Legea audiovizualului, n.r.), categoric nu o să ne mai putem desfăşura activitatea (…) Eşalonarea este dată de însăşi acest tabel (al creditorilor, n.r.), în care datoria către ANAF este prinsă”, a mai spus avocatul.

    Astfel, în urma discuţiilor membrilor CNA cu reprezentanţii Realitatea Media SA, Consiliul a decis să amâne discutarea subiectului până pe 25 iunie.

    Totuşi, membrul CNA Radu Călin Cristea a atras atenţia că, potrivit unor informaţii publicate de presă recent, Realitatea Media ar avea datorii de aproape 92 de milioane de euro. “Mie mi se pare că totuşi, în această insolvenţă în care vă aflaţi, semnalele de redresare sunt foarte plăpânde, foarte firave”, a spus Radu Călin Cristea. “Mă întreb fără niciun fel de maliţie din ce trăiţi? (…) Din ce vă plătiţi salariile? Este o mare curiozitate”, a întrebat Cristea.

    “Asta este de discutat cu acţionarii şi cu departamentul de marketing, care munceşte de zor, tocmai ca să putem noi să trăim. Şi eu mă uit cu admiraţie la ei, şi la cei din zona de marketing şi la acţionari, pentru că într-adevăr, într-o perioadă atât de complicată, se străduiesc ca noi să ne putem lua salariile”, a răspuns Lavinia Şandru.

  • CNA: Două televiziuni au primit licenţe de cablu şi vor emite şi după ce încetează emisia analogică

    CNA a analizat, joi, o solicitare a societăţii Universul Dâmboviţean SRL de acordare a unei licenţe audiovizuale pentru difuzarea locală prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.), pentru televiziunea Dâmboviţa TV din Târgovişte, ca urmare a încetării emisiei analogice terestre în data de 17 iunie.

    Societatea deţine o licenţă audiovizuală cu difuzare terestră pentru televiziuniea generalistă Dâmboviţa TV. Televiziunea difuzează programe de informare – 8%, programe culturale – 5%, filme – 3%, programe de divertisment – 82% şi publicitate – 2%.

    Asociaţii societăţii sunt Bogdady Trans SRL – 98,6807387862% şi Kasbly SRL – 1,3192612138%, iar asociaţii Bogdady Trans SRL sunt Alina Ioana Miculescu (10%) şi Dumitru Miculescu (90%).

    Totodată, CNA a analizat, joi, şi o solicitare a societăţii Iaşi TV Life SRL de acordare a unei licenţe prin cablu pentru televiziunea Iaşi TV Life. Aceasta emite în prezent pe o licenţă terestră, care va fi închisă pe 17 iunie, ca urmare a încetării emisiei analogice TV în România.

    Iaşi TV Life este o televiziune generalistă, care difuzează programe de informare (80%) şi publicitate (20%).

    Deţinătoarea licenţei audiovizuale a Iaşi TV Life este societatea Iaşi TV Life SRL, ai cărei asociaţi au fost Gabriela Cihodaru (asociat principal – 85%) şi Nicolai Bogdan Cihodaru (15%). Asociaţii societăţii însă s-au schimbat, noi deţinători ai Iaşi TV Life fiind Florin Andrei Oprişan (99,38%) şi Viorica Mihăilă (0,62%). Din cauză că societatea nu a avut aprobarea CNA pentru modificarea acţionariatului, aşa cum prevede legislaţia audiovizualului, Consiliul a decis joi să aplice televiziunii Iaşi TV Life o somaţie publică.

    Pe de altă parte, atât în cazul Dâmboviţa TV, cât şi în cazul Iaşi TV Life, CNA a decis cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de joi acordarea licenţelor pe cablu solicitate.

    Aceste licenţe de cablu au fost acordate în contextul în care, pe 17 iunie 2015, trebuie oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naţionale aprobate de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013.

  • CNA atenţionează Antenele, B1, Realitatea, RomâniaTV că nu prezintă ştirile în limbaj mimico-gestual

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, o adresă primită de la Asociaţia Naţională a Surzilor din România, care a solicitat intervenţia Consiliului cu privire la respectarea de către televiziuni a legislaţiei audiovizualului în privinţa asigurării accesului la ştiri a persoanelor cu deficienţe de auz.

    În privinţa televiziunilor centrale, CNA a constatat că doar şase respectă prevederile legislaţiei audiovizualului în acest sens, respectiv TVR 1, TVR 2, Digi 24, Kanal D, Pro TV şi Prima TV.

    În schimb, Antena 1, Antena 3, B1 TV, Realitatea TV şi România TV nu interpretează încă în limbajul mimico-gestual şi prin titrare sincron cel puţin 30 de minute din programele de ştiri, pentru a ajuta persoanele cu deficienţe de auz să aibă acces la informaţii de actualitate.

    Astfel, CNA a decis să transmită acestor cinci televiziuni câte o scrisoare de atenţionare prin care să le solicite să respecte legislaţia audiovizualului. “Să dăm o atenţionare la posturile care nu respectă, ca, în maxim o lună de zile, să intre în legalitate (…) Să avem o formă de presiune asupra lor, ca să se alinieze la prevederile legale”, a spus vicepreşedintele CNA, Răsvan Popescu, cel care a propus transmiterea acestor scrisori de atenţionare.

    Decizia a fost luată cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de marţi (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Buda, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    Pe de altă parte, CNA nu a luat nicio decizie în cazul Naţional TV, care nu difuzează programe de ştiri cu o durată zilnică de peste 30 de minute, astfel încât nu se încadrează în prevederile legale privind interpretarea în limbajul mimico-gestual, după cum a explicat reprezentanta televiziunii, Nicoleta Popa, în şedinţa de marţi a Consiliului.

    Totodată, CNA nu a luat pentru moment nicio decizie în cazul televiziunilor din teritoriu. În acest caz, Consiliul a monitorizat 186 de televiziuni, dintre care 71 respectă prevederile legale în privinţa limbajului mimico-gestual, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa de marţi.

    Potrivit Legii audiovizualului, “persoanele cu handicap de auz au dreptul de acces la serviciile media audiovizuale, în funcţie de posibilităţile tehnologice”.

    “În vederea asigurării dreptului de acces la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficienţe auditive, serviciile de programe de televiziune cu acoperire naţională: a) vor interpreta în limbajul mimico-gestual şi prin titrare sincron în timpul unei durate programate de cel puţin 30 de minute din programele de ştiri, de analize şi dezbatere pe teme politice şi/sau economice de actualitate din timpul zilnic de emisie; b) vor interpreta în limbajul mimico-gestual şi prin titrare sincron programele de importanţă majoră în întregime ori rezumatele acestora”.

    Totodată, serviciile de programe de televiziune cu acoperire locală trebuie să asigure accesul la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficienţe auditive.

    Membrul CNA Lorand Turos a spus în şedinţa de marţi că aceste prevederi au fost incluse în Legea audiovizualului, printr-o modificare a acesteia făcută “pe genunchi”.

    “Eu sunt total înpotriva acestor lucruri, pentru că se impune o obligaţie către radiodifuzori, fără ca statul să compenseze ceva”, a spus Lorand Turos, precizând că în România nici nu există suficient de mulţi interpreţi autorizaţi în acest sens. “Nu are cine să facă această traducere şi nu există resurse pentru aceste lucruri. Dacă cineva impune obligaţia, să asigure conform Directivei Europene şi resursele. Acest lucru s-a făcut pe ultima sută de metri, mă refer la modificarea legii pe genunchi. Trebuia o tranziţie de câţiva ani”, a spus Lorand Turos.

    Răsvan Popescu a explicat că, pentru respectarea legii în acest sens, “există şi varianta subtitrării”. De asemenea, Popescu a spus că scrisorile de atenţionare transmise în acest caz de CNA nu reprezintă sancţiuni, ci doar o modalitate prin care CNA poate să înceapă să împingă lucrurile înainte.

    “La nivel naţional, există 91 de specialişti în aşa ceva (interpretarea în limbajul mimico-gestual, n.r.)”, a spus membrul CNA Radu Herjeu.

    Pe de altă parte, Răsvan Popescu a spus că CNA ar putea să facă o scrisoare prin care să informeze Comisiile de Cultură ale Parlamentului privind problemele pe care le implică implementarea acestei prevederi legale. CNA nu a luat, însă, marţi o decizie în acest sens.

  • CNA: Aviz pozitiv pentru crearea unui Fond Audiovizual, din colectarea a 5% din veniturile distribuitorilor

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de joi, propunerea Ministerului pentru Societatea Informaţională de completare a Legii audiovizualului nr. 504/ 2002.

    Subiectul privind o Ordonanţă de Urgenţă pentru completarea Legii Audiovizualului nr. 504/ 2002 a fost adăugat joi pe ordinea de zi a şedinţei CNA.

    După mai multe discuţii privind modificările şi completările propuse de Guvernul României, membrii CNA prezenţi la şedinţa de joi – Monica Gubernat, Florin Gabrea, Valentin Jucan, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea – nu au ajuns la un acord şi au decis să reia subiectul în şedinţa următoare, când urmau să fie prezenţi mai mulţi membri ai Consiliului. În jurul prânzului, şedinţa a fost încheiată de Monica Gubernat, cea care a condus întâlnirea de joi, din cauza lipsei cvorumului, doi dintre membri CNA – Valentin Jucan şi Radu Herjeu – nefiind în sală în momentul în care trebuia dezbătut un alt punct de discuţie de pe ordinea de zi.

    După o perioadă de timp, a avut loc o şedinţă extraordinară, la care a participat şi Laura Georgescu, preşedintele CNA.

    Totodată, în sala de şedinţe a venit şi Sorin Grindeanu, ministrul pentru Societatea Informaţională, care a discutat cu membrii CNA despre OUG pentru completarea Legii audiovizualului.

    Guvernul României a decis modificarea şi completarea Legii Audiovizualului nr. 504/ 2002 “în contextul dificultăţilor financiare persistente cu care se confruntă posturile de televiziune şi radio din România, al necesităţii de a oferi publicului românesc programe informative şi educative de cât mai bună calitate, al nevoii de a stimula performanţa în mediul jurnalistic”, se arată în proiectul de OUG.

    Printre propuneri se numără şi constituirea Fondului Audiovizual, “pentru asigurarea libertăţii de informare, a diversităţii de opinie şi a pluralismului în domeniul serviciilor de televiziune şi radio, precum şi pentru susţinerea programelor informativ-cultural-educative”.

    La începutul şedinţei, membrul CNA Radu Călin Cristea a spus că va vota această Ordonanţă de Urgenţă doar dacă se renunţă la caracterul “informativ” al programelor. Amendamentul său a fost susţinut şi de alţi membri CNA.

    Potrivit acestui proiect de OUG, Fondul Audiovizual se formează din colectarea unui procent de 5% din totalul veniturilor realizate de distribuitorii de servicii care retransmit programe de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice.

    De asemenea, potrivit aceluiaşi proiect, se reduce la 9% Taxa pe Valoarea Adăugată pentru activităţile de retransmisie de programe de televiziune. Economiile rezultate prin reducerea TVA vor fi redirecţionate parţial către Fondul Audiovizual, precum şi, după caz, pentru sporirea calităţii serviciului audiovizual oferit.

    Fondul Audiovizual va fi administrat de un Consiliu al Fondului Audiovizual, alcătuit din şapte membri, astfel: 3 reprezentanţi ai Consiliului Naţional al Audiovizualului, un reprezentat al Ministerului Culturii, un reprezentant al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, un reprezentant al Ministerului pentru Societatea Informaţională, un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice.

    În ceea ce priveşte unele nemulţumiri ale membrilor CNA, ministrul Grindeanu a spus că organizarea, funcţionarea şi tot ceea ce ţine de normele de aplicare vor fi reglementare printr-o Hotărâre de Guvern ulterioară.

    “Sunt deschis la toate propunerile constructive”, a spus Grindeanu în şedinţa de joi a CNA.

    “Dacă se poate să fiţi parteneri sau chiar să le elaboraţi. Mi se pare că sunteţi cei mai potriviţi în a elabora aceste norme”, a spus ministrul. “Haideţi să reglementăm toate aceste lucruri, odată cu normele şi cu HG-ul care vine ulterior”, le-a transmis ministrul Grindeanu membrilor CNA.

    “Credeţi-mă, din discuţiile pe care le-am avut inclusiv cu Ministerul Finanţelor, putem şi îmi asum acest lucru (…) să facem miercuri prima Ordonanţă de Urgenţă”, a mai spus Grindeanu.

    După discuţiile purtate de ministrul pentru Societatea Informaţională şi membrii CNA prezenţi în sală – Monica Gubernat, Florin Gabrea, Valentin Jucan, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu, Radu Călin Cristea şi Laura Georgescu -, aceştia din urmă au avizat favorabil propunerea Guvernului privind o Ordonanţă de Urgenţă pentru completarea Legii Audiovizualului nr. 504/ 2002.

    Votul membrilor CNA este unul consultativ.

  • CNA: 5 posturi TV au primit licenţe prin cablu, pentru a emite şi după ce încetează emisia analogică

    CNA a analizat, joi, mai multe solicitări de acordare a unor licenţe audiovizuale pentru difuzarea locală prin reţele de comunicaţii electronice (prin cablu, n.r.).

    Astfel, CNA a acordat o licenţă locală de difuzare prin cablu societăţii Etalon SRL, pentru televiziunea Etalon din Râmnicu-Vâlcea.

    De asemenea, CNA a acordat o licenţă locală prin reţele de comunicaţii electronice societăţii Eco Rino SRL, pentru televiziunea Euro TV din Bacău. În cazul acestei televiziuni, Consiliul a aprobat şi modificarea structurii grilei de programe.

    Totodată, CNA a votat acordarea unei licenţe prin reţele de comunicaţie electronice societăţii Media Ten Production SRL, pentru postul TV Plus din Suceava.

    Tot în şedinţa de joi, CNA a decis acordarea unei licenţe prin reţele de comunicaţie electronice societăţii Clas Media SRL, pentru postul TTV din Oradea.

    O altă licenţă de difuzare prin cablu a fost acordată societăţii Standard QM SRL, pentru postul TV Sighet din Sighetu-Marmaţiei.

    Deciziile de acordare a acestor licenţe au fost luate cu unanimitatea voturilor membrilor CNA prezenţi la şedinţa de joi (Monica Gubernat, Florin Gabrea, Valentin Jucan, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu, Radu Călin Cristea).

    Aceste licenţe de cablu au fost acordate în contextul în care, pe 17 iunie 2015, trebuie oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naţionale aprobate de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013.

  • CNA a prelungit licenţele Music FM. Radioul preluat de RCS&RDS va funcţiona în următorii 9 ani

    CNA a analizat, în şedinţa de marţi, solicitarea societăţii Campus Radio SRL de prelungire a licenţelor pentru Music FM din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş, cu nouă ani.

    În şedinţa din 24 februarie a fost dat acordul prealabil al CNA pentru modificarea structurii acţionariatului Campus Radio SRL. Astfel, părţile sociale deţinute de Marius Dobre (80%) şi Pro TV SA (20%) vor fi cesionate către societatea RCS&RDS SA.

    Potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa de marţi, în următoarele săptămâni urmează să fie finalizate documentele la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, astfel încât Music FM să intre oficial în proprietatea RCS&RDS.

    Totodată, CNA a aprobat, marţi, prelungirea cu nouă ani a valabilităţii celor trei licenţe ale Music FM, a căror valabilitate ar fi urmat să expire pe 7 iunie, 16 iunie şi 14 iunie. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi de membrii CNA prezenţi la şedinţa de marţi (Florin Gabrea, Monica Gubernat, Viorel Buda, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu şi Radu Călin Cristea).

    Staţiile din Târgu-Mureş şi Cluj-Napoca retransmit integral programul staţiei centrale, de la Bucureşti, a Music FM. Postul de radio are un profil tematic-muzical.

    “Music FM este un post de radio preponderent muzical, vizează muzica de calitate, pop şi pop rock. Ne propunem să fim un radio de stare, de nişă muzicală, dar avem şi planuri mai mari, având în vedere că cesiunea către RCS este aproape finalizată. În câteva zile, Music FM va fi oficial în proprietatea RCS. Suntem convinşi că vom avea resursele necesare pentru a-l dezvolta mai mult decât este acum. Ne propunem să investim mai mult în conţinut şi să revenim în măsurătoarea de audienţă”, a declarat Marius Dobre, administrator şi director general la societăţii Campus Radio SRL, în şedinţa de marţi a CNA.

    Pe de altă parte, Radu Herjeu, membru al CNA, a remarcat faptul că de acum încolo Music FM va fi al RCS&RDS, deşi în documentele de la Consiliu vor continua să figureze ca acţionari Marius Dobre şi Pro TV SA.

    “De acum încolo radioul este al altcuiva, dar licenţa este la Pro TV. Noi pe cine vom trage la răspundere? Vom amenda Pro TV SA pentru ce va face postul deţinut de RCS&RDS”, a spus Radu Herjeu.

    Acest lucru se va întâmpla din cauză că legislaţia audiovizualului prevede că pot fi aduse modificări unei licenţe audiovizuale doar după minimum un an de la începerea difuzării serviciului de programe, prelungirea valabilităţii sau preluarea licenţei audiovizuale. Pentru a nu mai exista “anomalii” de acest gen, CNA plănuieşte să modifice legislaţia secundară a audiovizualului.

    Pe de altă parte, în afară de Music FM, societatea Campus Radio SRL deţine şi postul de radio Dance FM.