Tag: ciolacu

  • Ciolacu, despre Visa Waiver: Un semn clar al încrederii Statelor Unite ale Americii în ţara noastră

    Secretarul pentru Securitate Internă al SUA, Alejandro N. Mayorkas, în consultare cu Secretarul de Stat Antony J. Blinken, a desemnat România ca ţară participantă în Programul Visa Waiver (VWP). Potrivit unui anunţ publicat pe pagina oficială a guvernului SUA, colaborarea şi schimbul de informaţii care stau la baza VWP vor spori semnificativ interesele de securitate ale Statelor Unite, în plus faţă de încurajarea călătoriilor şi comerţului legitim între cele două naţiuni.

    Secretarul Mayorkas şi Secretarul Blinken felicită România pentru îndeplinirea cerinţelor stricte de securitate necesare pentru a se alătura VWP. România este un partener excepţional al Statelor Unite, iar relaţia strategică s-a consolidat semnificativ în ultimii ani. Aderarea României la VWP este o dovadă a parteneriatului nostru strategic şi a angajamentului comun pentru securitate şi prosperitate economică.

    Programul Visa Waiver este rezultatul unor parteneriate de securitate cuprinzătoare între Statele Unite şi ţările desemnate care îndeplinesc cerinţe stricte legate de combaterea terorismului, aplicarea legii, aplicarea reglementărilor de imigraţie, securitatea documentelor şi gestionarea frontierelor. Cerinţele programului includ ca ţara să aibă o rată de refuz a vizelor pentru vizitatori non-imigranţi sub 3% în anul fiscal anterior, să emită documente de călătorie sigure, să ofere privilegii reciproce de călătorie pentru toţi cetăţenii şi naţionalii americani, indiferent de origine naţională, religie, etnie sau gen, şi să colaboreze îndeaproape cu autorităţile americane de aplicare a legii şi de combatere a terorismului. România a depus un efort semnificativ la nivel guvernamental pentru a îndeplini toate cerinţele programului, inclusiv încheierea de parteneriate cu Statele Unite pentru schimbul de informaţii privind terorismul şi infracţiunile grave cu agenţiile americane de aplicare a legii şi securitate, precum şi îmbunătăţirea proceselor de verificare a persoanelor care călătoresc spre şi prin România. Ca în cazul tuturor ţărilor participante la VWP, Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) va monitoriza în mod continuu conformitatea României cu toate cerinţele programului şi, conform legislaţiei, va efectua o evaluare cuprinzătoare a participării continue a României în VWP, în funcţie de interesele de securitate naţională şi de aplicare a legii ale Statelor Unite, cel puţin o dată la doi ani.

    Biroul Vamal şi de Protecţie a Frontierei (CBP) anticipează că Sistemul Electronic pentru Autorizaţia de Călătorie (ESTA), disponibil online şi prin aplicaţia mobilă, va fi actualizat în jurul datei de 31 martie 2025, pentru a permite majorităţii cetăţenilor şi naţionalilor români să aplice pentru a călători în Statele Unite în cadrul VWP în scopuri turistice sau de afaceri, pentru o perioadă de până la 90 de zile, fără a obţine în prealabil o viză americană. Aceste autorizaţii sunt, în general, valabile timp de doi ani. Călătorii care deţin vize valabile de tip B-1/B-2 pot continua să utilizeze aceste vize pentru călătorii în Statele Unite, iar vizele B-1/B-2 vor rămâne o opţiune pentru cetăţenii români. Aplicaţiile ESTA pot fi accesate la adresa esta.cbp.dhs.gov sau prin descărcarea aplicaţiei mobile „ESTA Mobile” din App Store (iOS) sau Google Play Store.

    Cetăţenii americani beneficiază deja de călătorii fără viză în România şi pot rămâne până la 90 de zile în scopuri turistice sau de afaceri, cu condiţia să deţină un paşaport valabil cel puţin trei luni de la data sosirii.

    România este al 43-lea membru al Programului Visa Waiver şi a patra ţară adăugată în timpul mandatului Secretarului Mayorkas (Croaţia în 2021, Israel în 2023 şi Qatar în 2024). Informaţii suplimentare despre VWP pot fi găsite la www.dhs.gov/visa-waiver-program.

    Ce spune premierul Marcel Ciolacu

    Includerea României în programul Visa Waiver este „un semn clar al încrederii Statelor Unite ale Americii în ţara noastră, în instituţiile noastre şi în cetăţenii noştri”, spune premierul Marcel Ciolacu.

    Românii vor călători fără vize în Statele Unite ale Americii începând cu sfârşitul lunii martie, ceea ce, potrivit premierului „este un moment istoric pe care îl aşteptăm cu toţii de peste 16 ani de zile”.

    „De altfel, istoria pare că se desfăşoară foarte rapid pentru România în această perioadă. Au trecut doar 10 zile de când am fost admişi pe deplin în spaţiul Schengen, iar astăzi am primit de la Departamentul de Stat şi Departamentul pentru Securitate Internă anunţul oficial al includerii ţării noastre în programul Visa Waiver. Sunt două evenimente esenţiale care confirmă recunoaşterea României pe scena internaţională şi în relaţia sa cu partenerii strategici. Dincolo de faptul că românii nu vor mai pierde timp şi bani pentru a-şi lua vize pentru SUA, decizia de azi are în primul rând o valoare simbolică. Pentru că este un semn clar al încrederii Statelor Unite ale Americii în ţara noastră, în instituţiile noastre şi în cetăţenii noştri. Dar este şi o recunoaştere a progresului pe care l-am făcut în ultimii ani, a reformelor pe care le-am implementat şi a apropierii noastre de standardele euroatlantice”, spune premierul Marcel Ciolacu.

    Premierul afirmă că începând cu acest moment, românii pot vorbi cu mândrie despre succesul românesc, despre succesul întregii societăţi.

    „Şi sper ca alături de Schengen, acesta să fie un punct de cotitură în ceea ce priveşte modul în care trebuie să acţionăm ca să atingem succesul. Mult prea mult timp am stat încremeniţi în lamentări.
    A da vina mereu pe alţii, a vorbi continuu despre nedreptăţi şi cetăţeni de mâna a doua nu produce nimic bun în afară de frustrare. Acesta este un mod de lucru superficial care s-a dovedit de-a lungul timpului falimentar în raport cu atingerea obiectivelor mari de ţară. Astăzi demonstrăm fără îndoială că atunci când avem un plan clar, oameni determinaţi să îl aplice şi parteneri de încredere nu avem cum să nu reuşim”, mai spune Ciolacu.

  • Ciolacu: Guvernul trebuie să aprobe bugetul până cel târziu pe 27 ianuarie

    „O mare prioritate este finalizarea în această lună a proiectului de buget pe 2025. Guvernul trebuie să aprobe Bugetul până cel târziu pe 31 ianuarie, astfel încât să putem să îl înaintăm rapid Parlamentului”, spune Marcel Ciolacu.

    El afirmă că în prima săptămână a seisunii parlamentare legea de buget trebuie să fie aprobată

    El le cere miniştrilor „să îşi facă toate calculele, dar să includă neapărat şi propuneri de restructurare a tuturor posturilor nejustificate”, atât în administraţia centrală, cât şi la nivelul companiilor de stat din subordine.

  • Ciolacu: Alegerile prezidenţiale, pe 4 şi 18 mai. Există, firesc, o uriaşă aşteptare publică

    „Cel mai important fapt este că avem un acord politic privind organizarea alegerilor prezidenţiale – turul întâi pe 4 mai, cel de al doilea – pe 18 mai. Există în mod firesc o uriaşă aşteptare publică legată de fixarea acestor date”, spune Marcel Ciolacu.

    El afirmă că Executivul pregăteşte legislaţia necesară pentru organizarea alegerilor.

    „Asta va fi prioritatea Guvernului pentru următoarea şedinţă de guvern. Se vor aproiba toate documentele necesare pentru alegerile pe 4 mai şi pe 18 mai”, încheie Ciolacu.

  • Adrian Sârbu: În 2025, sparge „Ghinionul”. Prin vot. Nu lăsa blatul de la Guvernare să-ţi dicteze viaţa

    Azi ŞTIU PE CE LUME TRĂIESC.

    O lume în care viaţa, prezentul şi viitorul meu depind de Nicu şi Marcel.

    Doi impostori doctori.

    Craii democraţiei partidelor.

    Dacă ar fi cu adevărat doctori, nu m-aş lăsa pe mâna lor nici pentru autopsie.

    Altfel, n-am încotro.

    Ei sunt liderii României de azi şi de mâine.

    Apostolii stabilităţii şi echilibrului.

    Stabilitate egal Democrativa, blat la Guvernare, de unde nu îi mai îmbrânceşte decât cine i-a pus. 

    Cum şi tu ŞTII PE CE LUME TRĂIEŞTI, ştii şi cine i-a pus.

    Şi mai ştii că blatul va continua şi după alegeri, indiferent dacă Nicu sau Marcel va ajunge Preşedinte. 

    Tu sau eu n-am vrut să fim Preşedinţi.

    Acum descoperim că a fost cu ghinion.

    Echilibru egal bugetul bara-bara. Fifty-Fifty. Win-Win.

    Pentru ei.

    Banii tăi şi ai mei din buget.         

    Alt ghinion.

    Şi dacă nu ţi-am spus-o, ţi-o repet.

    Ai ştampila.

    Dă-le-o în vot!

    Pune ştampila pe alb.

    Arată-le că exişti!

    Că ŞTII PE CE LUME TRĂIEŞTI.

    Că viaţa ta nu mai rabdă să fie autopsiată de impostorii doctori Nicu şi Marcel.

    Pe care o să îi pui de data asta la locul lor.

    Ca să spargi ghinionul.  

    ? Urmăreşte emisiunea integrală AICI
     

    “;}

  • Marcel Ciolacu: „Reformăm statul şi reducem cheltuielile publice pentru a proteja economia”

    Printre aceste măsuri se numără îngheţarea salariilor demnitarilor, reducerea finanţării pentru partide cu 25% şi îngheţarea angajărilor în sectorul public pentru anul 2025.

    Premierul a subliniat că sporurile şi premiile suplimentare pentru bugetari vor fi eliminate, iar fiecare leu plătit în salarii va fi justificat prin criterii de performanţă şi evaluări. De asemenea, Guvernul va iniţia un proces de desfiinţare şi comasare a instituţiilor publice redundante şi va înfiinţa un Departament pentru eficientizarea activităţii guvernamentale, care va lucra exclusiv cu specialişti guvernamentali în regim pro bono.

    Ciolacu a precizat că, pe lângă reducerea cheltuielilor, sunt necesare măsuri pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat. În acest sens, Guvernul va elimina facilităţile fiscale existente şi va introduce un sistem fiscal catalogat drept „echitabil”.

    Reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi va fi aplicată gradual pentru a evita un şoc economic, afectând circa 30.000 de IMM-uri, reprezentând 10% din total, care vor beneficia însă de sprijin prin scheme de ajutor de stat.

    Premierul a subliniat că impozitul pe construcţiile speciale va fi aplicat doar după consultări cu marile companii, iar impozitul pe dividende va fi aliniat la nivelul impozitului pe venit, de 10%, menţinând România printre ţările din UE cu cele mai mici rate de impozitare la acest capitol.

    În final, Ciolacu a transmis un mesaj ferm către companiile care externalizează profiturile şi evită plata taxelor, cerându-le să respecte obligaţiile fiscale. Totodată, premierul a făcut un apel către pensionari şi cetăţenii cu venituri mici, promiţând că măsurile de acum vor permite Guvernului să găsească resurse financiare pentru indexarea pensiilor sau acordarea unui sprijin suplimentar în 2025.

    El a solicitat solidaritate din partea companiilor, prin îngheţarea preţurilor pentru o perioadă de şase luni, în semn de sprijin pentru populaţie şi economia naţională. Măsurile anunţate, potrivit premierului, sunt esenţiale pentru a asigura stabilitatea financiară şi a reduce presiunile economice asupra românilor.

     

  • Premierul Marcel Ciolacu: Adoptăm măsuri ferme pentru a proteja România de riscuri financiare majore

    Premierul a subliniat că deficitul bugetar ridicat, de 3,92% din PIB peste nivelul prevăzut în buget, impune măsuri urgente pentru a evita riscuri economice severe.

    Ciolacu a anunţat că Guvernul va adopta Ordonanţa „Trenuleţ”, care urmăreşte reducerea deficitului bugetar la 7% în 2025, în conformitate cu angajamentele asumate faţă de Comisia Europeană.

    Premierul a respins acuzaţiile că această ordonanţă ar reprezenta austeritate, explicând că măsurile sunt structurate pentru a stopa creşterea cheltuielilor statului, a reduce risipa bugetară şi a creşte veniturile la buget prin reforme structurale incluse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Premierul a apărat deciziile luate de Guvern în acest an, menţionând majorările de pensii şi salarii, investiţiile în infrastructură, sănătate şi energie, subvenţiile pentru menţinerea preţurilor la utilităţi şi eliminarea inechităţilor pentru pensionari. Aceste măsuri, a spus el, au fost esenţiale pentru „a face dreptate pentru milioane de oameni şi a sprijini economia”.

    Ciolacu a avertizat că lipsa unor măsuri economice responsabile ar putea duce la scăderea rating-ului de ţară, alungarea investitorilor şi creşterea dobânzilor la împrumuturi, ceea ce ar genera recesiune, falimente şi şomaj. El a subliniat importanţa menţinerii accesului la fondurile europene şi din PNRR, care sunt esenţiale pentru modernizarea României.

    Ciolacu a încheiat spunând: „Ca prim-ministru, sunt pregătit pentru orice critică. În acest mandat nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient. Criticaţi-mă pe mine, dar lăsaţi România să meargă înainte şi să se dezvolte. Nu se poate altfel!”

  • USR acuză Guvernul Ciolacu de măsuri economice imorale şi neconstituţionale

    Într-un comunicat, USR condamnă adoptarea „ordonanţei trenuleţ” fără o consultare reală cu patronatele şi sindicatele, subliniind că măsurile propuse reprezintă „un atentat la stabilitatea economică a României”.

    Printre principalele critici se numără reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi, de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, şi eliminarea facilităţilor fiscale în sectoare cheie, precum construcţiile şi IT-ul. Conform USR, aceste măsuri au fost luate fără respectarea prevederilor Codului Fiscal, care impune un termen de minimum 6 luni înainte de intrarea în vigoare a modificărilor.

    Cătălin Drulă, deputat USR, a acuzat Guvernul de încălcarea statului de drept prin adoptarea unor măsuri neconstituţionale. „Ciolacu continuă aceleaşi politici imorale, ilegale şi iresponsabile. Nota de plată este dată mediului privat, sufocat de noi taxe, în timp ce clientela de partid se îmbogăţeşte”, a declarat Drulă.

    Cristian Ghinea, senator USR, a subliniat contradicţia între promisiunile electorale şi măsurile luate: „Este inacceptabil ca Guvernul să pună pe umerii antreprenorilor noi taxe cu doar două zile înainte de aplicare, în timp ce promitea stabilitate şi predictibilitate.”

    USR avertizează că noile măsuri vor duce la închiderea firmelor, pierderea locurilor de muncă şi scumpirea produselor. De asemenea, eliminarea facilităţilor fiscale în construcţii, IT, agricultură şi industria alimentară este considerată o măsură pripită şi fără justificare în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

    USR cere retragerea ordonanţei în forma actuală şi iniţierea unor consultări reale cu mediul de afaceri şi partenerii sociali. De asemenea, partidul solicită adoptarea unor politici economice care să reducă risipa bugetară şi să sprijine mediul privat, fără a împovăra suplimentar contribuabilii.

    Guvernul este acuzat de incompetenţă şi lipsă de transparenţă, încheind anul 2024 fără a accesa fonduri din PNRR şi fără progrese semnificative în implementarea reformelor necesare.

     

  • Din cauza jocurilor politice ale lui Iohannis/PSD/PNL/Ciolacu/Ciucă/Servicii, vom avea o notă de plată pe care nu o vom putea duce: Ordonanţa Austerităţii este doar începutul unor revolte economice, politice şi sociale care vor urma

    Nu ştiu ce jocuri politice au vrut să facă PSD/Ciolacu, PNL/Ciucă, Iohannis, Serviciile şi toţi cei care le ţin “oalele de noapte” (Patul lui Procust – Camil Petrescu), dar toţi aceştia au aruncat economia, ţara, România, în aer. 

    Toţi aceşti analfabeţi politici de mai sus, care au vrut “să şi-o tragă” unul celuilat, au dus la apariţia lui Călin Georgescu şi a acestui cutremur politic care afectează România de sus până jos, blocând alegerile prezidenţiale fără niciun rezultat, dar cu punerea la îndoială a întregului sistemul politic din România. 

    Nici nu ne dăm seama acum ce costuri vom plăti din cauza jocurilor politice, ce pierderi economice vom avea (scădere economică, blocarea salariilor, darea oamenilor afară etc.), financiare (dobânzi mai mari, risc de ţară mai mare etc.), sociale (ura privind opinia fiecăruia, ura dintre bogaţi şi săraci, ura dintre salariaţi, directori şi patroni, proteste în stradă, tensiuni sociale) şi pierderi politice (este pusă la îndoială opţiunea euroatlantică a României şi înţelegerile privind apartenenţa la UE şi NATO). 

    Tot acest joc politic ne costă: 

    Creşterea riscului politic şi economic privind România: creşterea CDS-ului României (riscul de intrare în faliment)

    Scăderea ratingului de ţară al României şi aruncarea în categoria “Junk”: deja agenţiile de rating au schimbat perspectiva privind România de la “Stabil” la “Negativ”, iar de aici nu mai este decât un pas pentru trecerea la scăderea ratingului de ţară. 

    Dobânzi mai mari la lei şi creşterea expunerii pe valută a României: în decembrie, din cauza cutremurului politic, Ministerul Finanţelor a plătit dobânzi mai mari, cu 40-50 de milioane de lei în plus, iar anul viitor, când necesarul de finanţare este cuprins între 250-300 de milioane de lei, vom plăti în plus faţă de dobânzile pe care ar fi trebuit să le plătim încă 1,5-2,5 miliarde de lei, adică 300-500 de milioane de euro. Cu aceşti bani s-ar fi putut face un spital, s-ar fi putut crea zece şcoli noi, s-ar fi putut construi o sală nouă de spectacole care să înlocuiască Sala Palatului; dacă extrapolăm creşterea dobânzilor cu un punct procentual pe o perioadă de zece ani, vom ajunge să plătim în plus dobânzi de 3-5 miliarde de euro. 

    Creşterea accelerată a datoriei publice: pentru că avem nevoie de o finanţare bugetară mai mare la dobânzi mai mari, creşterea datoriei publice va creşte mult mai repede decât aşteptările şi ne vom izbi de zid mult mai repede.

    Includerea României pe lista roşie a investitorilor: unii vor pleca de tot când ne va scădea ratingul, alţii vor cere dobânzi mai mari ca să rămână, alţii nu vor mai veni. 

    Creşterea riscului de ţară, costurile mari de împrumut ale României vor duce la scăderea valorii activelor româneşti.

    Scăderea Bursei: deja piaţa bursieră din România era percepută ca fiind supraevaluată faţă de bursele din jur, iar acum ceea ce se întâmplă pe scena politică şi ce va urma în economie vor constitui motive pentru revizuirea aşteptărilor în jos. 

    Pilonul II de Pensii, unde 8,2 milioane de români au o parte din banii de pensie, va fi afectat de scăderea valorii titlurilor de stat româneşti şi scăderea acţiunilor la Bursă. 

    Cursul valutar leu/euro va fi sub o presiune imensă: nu se ştie cât va ma putea BNR să ţină cursul stabil, având în vedere tensiunile economice şi financiare care vor urma. 

    Ordonanţa “Trenuleţ”/Ordonanţa Austerităţii  va duce la creşterea inflaţiei: toate impozitele şi taxele vor fi transferate în costurile finale, va urma scăderea consumului, scăderea încasărilor la buget, iar finalul va fi o scădere economică în T1, T2, T3/2025.

    Scăderea economică va duce la un deficit bugetar şi mai mare, ceea ce va însemna că guvernul Ciolacu 2 sau cine va fi la Palatul Victoria, va trebui să majoreze alte taxe şi impozite. 

    Din cauza scăderii economice care va urma, instabilităţii fiscale, lipsei de credibilitate a guvernului, companiile private – atât cele româneşti, cât şi cele străine – vor opri investiţiile, vor opri angajările, vor opri majorările de salarii şi vor începe să dea oameni afară (am văzut acest lucru în 2009/2010/2011/2012).

    Toate aceste măsuri fiscale vor lovi companiile în cascadă, iar economia îşi va reveni doar după 4-5 ani: instabilitatea economică va lovi cel mai mult în companiile antreprenoriale româneşti – micro, mici, mijlocii, care nu prea au capacitatea şi nici banii de a face faţă turbulenţelor economice. 

    Băncile îşi vor reduce creditarea din cauza majorării riscului, ceea ce va afecta cel mai mult companiile româneşti; guvernul nu prea mai are capacitate de a acorda garanţii pentru credite, ceea ce va însemna că băncile nu îşi vor asuma riscuri mai mari. 

    Proiectele publice de investiţii sunt puse sub semnul întrebării pentru că nu sunt bani suficienţi pentru toată lumea. 

    Piaţa imobiliară rezidenţială se va bloca şi mai mult pentru că nimeni nu ştie ce să facă acum, dacă să mai cumpere sau nu. Dacă dezvoltatorii nu îşi vând proiectele, nu mai au bani să înceapă altele noi. 

    Poate o parte dintre aceste măsuri fiscale din Ordonanţa “Trenuleţ” ar fi fost adoptate şi dacă nu am fi avut cutremurul politic. Dar problema este că în acest moment România a ajuns pe o listă roşie, punându-se la îndoială opţiunea politică. 

    Toţi politicienii români folosesc această expresie proastă “Câinele nu pleacă niciodată de la măcelărie”, pe ideea că investitorii străini nu vor pleca din România pentru că aici fac profit şi o duc bine. Din păcate nu este aşa – cea mai bună dovadă este că gigantul german E.ON vrea să plece cât mai repede şi alături de el mai sunt grupuri vestice care s-au săturat de administraţia politică şi publică din România, de promisiunile celor care sunt la putere şi de lipsa de decizii a guvernului/ministerelor/miniştrilor/autorităţilor publice/funcţionarilor publici. 

    Problema este că, deşi a crescut enorm în ultimii douăzeci de ani (de la un PIB de 30 de miliarde de euro am ajuns la 350 de miliarde de euro pe an, de la un salariu mediu de 150 de euro/lună am depăşit 1.000 de euro/lună), România nu este suficient de puternică pentru a gestiona intern aceste crize politice, economice şi financiare. Guvernul nu se poate împrumuta numai de pe piaţa internă pentru finanţarea deficitului, ci are nevoie şi de investitori şi creditori externi, ceea ce înseamnă că trebuie să se împrumute în euro/dolari, ceea ce va duce la creşterea expunerii pe valută, la fel ca în 2008.

    Investitorii/antreprenorii/patronii români, deşi au făcut mulţi bani în ultimii 15 ani, preferă acum să-i ducă în afară, aşteptând prăbuşirea activelor interne ca să le cumpere mult mai ieftin.

    Iohannis a primit de la Băsescu o situaţie politică bună, fără îndoieli privind opţiunea românilor.

    Din păcate, Iohannis va lăsa moştenire următorului preşedinte, cel care va veni, o Românie unde guvernul va fi contestat din cauza măsurilor nepopulare, asta dacă nu va cădea între timp, o ţară instabilă politic/economic/social, cu un preşedinte care nu se ştie ce opţiuni politice va avea, cu un establishment politic crăpat în grupuleţe, fiecare preocupat “să i-o tragă” celuilalt, cu o societate din ce în ce mai divizată, gata să iasă în stradă.

    Iohannis se va retrage la golf, iar toţi ceilalţi vor rămâne să plătească costurile acestor analfabeţi politici, cu jocurile lor.

    Iar aceste costuri sunt reale.

  • Ciolacu promite susţinerea investiţiilor şi control riguros asupra cheltuielilor publice

    Premierul Marcel Ciolacu a coordonat sâmbătă consultările pe tema pregătirii  măsurilor sociale şi  economice şi a pachetului bugetar pentru anul 2025, care au avut loc în reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, de la Palatul Victoria.

    „La nivelul Guvernului ne-am asumat să asigurăm stabilitate economică şi să gestionăm cu responsabilitate resursele ţării. Vom pune în continuare accent asupra îmbunătăţirii calităţii vieţii oamenilor, îndeosebi a celor cu venituri reduse, şi a susţinerii investiţiilor, în condiţiile menţinerii unui control riguros asupra cheltuielilor publice”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

    Pentru fundamentarea bugetului general consolidat pentru anul 2025, Guvernul va aproba, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, măsuri fiscal-bugetare pentru eficientizarea cheltuielilor statului şi scăderea deficitului bugetar. Măsurile fiscal-bugetare vor avea ca impact reducerea cheltuielilor bugetare cu 19 miliarde de lei, echivalentul a 1% din Produsul Intern Brut.

    Ciolacu a afirmat, în acest context, că în cursul anului 2024, aproximativ 69 de miliarde de lei – respectiv 3,92% din PIB – reprezintă investiţii şi cheltuieli esenţiale, precum cele cu majorările salariale din sectorul bugetar (din sistemul sanitar, educaţie, apărare, creşterea pensiilor, plăţile pentru plafonarea preţului la energie, cheltuieli din domeniul sănătăţii, subvenţii pentru transportul public etc.

    În cadrul consultărilor, reprezentanţii patronatelor au considerat necesare măsurile pentru limitarea cheltuielilor statului şi au apreciat că este nevoie de un efort major şi urgent de combatere a evaziunii fiscale.

    La reuniunea cu reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor, din partea Guvernului au participat, alături de premierul Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacşu, vicepremierul şi ministrul Ministerului Finanţelor, Tánczos Barna, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Bolos, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel-Ovidiu David, ministrul Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

  • Marcel Ciolacu şi Kelemen Hunor, discuţii la Palatul Victoria – surse

    Liderii PSD şi UDMR, Marcel Ciolacu şi Kelemen Hunor, discută, vineri dimineaţa, la Palatul Victoria, despre viitoarea coaliţie de guvernare, dar şi despre vizita premierului maghiar, Viktor Orban, spun pentru MEDIAFAX surse politice.

    Întâlnirea dintre Marcel Ciolacu şi Kelemen Hunor vine după ce social-democraţii s-au retras de la negocierile pentru formarea unei coaliţii de guvernare, iar liderul UDMR a făcut joi un apel ferm la calm şi dialog şi a exclus categoric posibilitatea intrării Uniunii într-un guvern minoritar.

    De asemenea, cei doi lideri politici discută şi despre vizita în România a premierului Ungariei, Viktor Orban, la întâlniri urmând să participe şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

    Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a anunţat, joi dimineaţă, că social-democraţii se retrag de la negocierile pentru formarea unei coaliţii de guvernare.