BusinessMagazin

Tag: cia

  • CEDO a confirmat complicitatea Poloniei în programul de extrădări judiciare ale CIA

    Curtea de la Strasbourg a stabilit în iulie că Guvernul Poloniei a colaborat cu CIA şi a înfiinţat instalaţia secretă de detenţie de la baza militară Stare Kiejkuty.

    CEDO a apreciat totodată că Polonia a eşuat să lanseze o anchetă adecvată cu privire la încălcarea drepturilor omului în cazul a doi bărbaţi, care au fost torturaţi în închisoarea secretă a CIA în 2002 şi 2003.

    Polonia a contestat decizia din iulie în apel, la Marea Cameră de cinci judecători a Curţii, în octombrie. Guvernul aflat la putere atunci a argumentat că Procuratura a lansat în 2008 o anchetă penală cu privire la presupuse abuzuri, iar investigaţia este în curs.

    Însă judecătorii au respins marţi cererea, decizia din iulie rămânând astfel definitivă.

    Acest lucru obligă actualul Guvern polonez să acţioneze rapid împotriva oficialilor polonezi implicaţi.

    Potrivit unor critici, Guvernul de la Varşovia recurge la tactici prin care trage de timp, schimbând în mod repetat procurorii şi invocând “securitatea naţională” pentru a ascunde investigaţia.

    Potrivit Euronews, Polonia a fost de acord, miercuri, să plătească compensaţii în valoare de 230.000 de euro celor doi bărbaţi deţinuţi în închisoarea CIA pe teritoriul polonez.

    Decizia CEDO va spori totodată presiunea asupra celorlalte state europene să pună capăt secretului în care şi-au înconjurat implicarea în programul global CIA al închisorilor secrete – instituit după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 -, inclusiv România.

    Washingtonul a recunoscut că zeci de deţinuţi au fost supuşi torturii, în întreaga lume, fără să se obţină în schimb informaţii folositoare.

  • Fost oficial al CIA, declarat vinovat pentru că a furnizat informaţii secrete unui jurnalist

    Jeffrey Sterling, în vârstă de 47 de ani, a fost declarat vinovat în cazul a nouă capete de acuzare, între care dezvăluirea de informaţii secrete din domeniul apărării şi obstrucţionarea justiţiei, a anunţat Departamentul Justiţiei.

    Inculpat în decembrie 2010 şi arestat în ianuarie 2011, Jeffrey Sterling a fost eliberat pe cauţiune în aşteptarea pedepsei care urmează să fie anunţată la 24 aprilie.

    Cazul se referă la o operaţiune CIA în Iran despre care jurnalistul James Risen, de la New York Times, a scris în cartea sa “State of War” (“Stat războinic”) în 2006.

    Angajat la CIA din mai 1993 şi până în ianuarie 2002, Sterling s-a ocupat de o operaţiune clandestină vizând destabilizarea programului nuclear iranian, ale cărei elemente confidenţiale au fost găsite în cartea reporterului.

    “Este o concluzie corectă şi adecvată”, a apreciat secretarul Justiţiei Eric Holder într-un comunicat. “Aşa cum o dovedeşte acest verdict, este posibil să urmăreşti scurgerile de informaţii ilegale care prejudiciază securitatea naţională fără să împiedici capacitatea jurnaliştilor de a-şi face treaba”, a apreciat el.

    Secretarul a adăugat că aceste dezvăluiri de “informaţii secretizate au pus în pericol operaţiunile întreprinse pentru apărarea securităţii naţionale a Americii. Aceste scurgeri au pus vieţi în pericol. Ele constituie o ruptură scandaloasă a încrederii publice în cineva care a depus jurământul că o va respecta”.

    Jeffrey Sterling “şi-a încălcat jurământul de a proteja secretele naţiunii noastre şi şi-a trădat ţara”, a criticat directorul FBI James Comey, în acelaşi comunicat.

    Prin funcţia deţinută, Jeffrey Sterling a promis să nu lase nicio informaţie clasificată drept secret de apărare să ajungă la persoane “neautorizate”, între jurnalişti.

    Responsabilitatea operaţiunii privind programul nuclear iranian i-a fost retrasă în august 2000, dată la care a început o procedură civilă şi administrativă împotriva CIA. “Probe din proces arată că Sterling a dezvăluit informaţii despre operaţiune ca reacţie la refuzul CIA de a rezolva litigiul în termeni care să îi fie favorabili”, potrivit aceluiaşi comunicat.

    Începând din februarie şi martie 2003, Sterling a dat mai multe telefoane la domiciliul jurnalistului şi a rămas în contact cu el până în noiembrie 2005, prin telefon şi e-mail, potrivit elementelor prezentate la proces.

    James Risen, jurnalist câştigător al prestigiosului premiu Pulitzer, a fost citat în justiţie în 2008, apoi în 2011, pentru a depune mărturie în procesul lui Jeffrey Sterling dar, somat să dezvăluie numele sursei, el a refuzat aceste convocări. La 13 ianuarie, Departamentul Justiţiei a decis că jurnalistul nu trebuie să mai depună mărturie.

  • WikiLeaks: Operaţiuni ţintite ale SUA în Afgaistan au avut un efect limitat, raporta CIA în 2009

    Aceste operaţiuni au contribuit “moderat” la lupta contra liderilor Al-Qaida în Irak, adăuga Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) într-un rezumat al raportului său intitulat “Cum să fie transformate operaţiunile contra unor ţinte de mare valoare într-un instrument eficient contra insurecţiei”.

    “Coaliţia a depus eforturi susţinute începând din 2001 pentru a ţinti lideri talibani, însă influenţa limitată a Guvernului (afgan) în afara Kabulului a obstrucţionat integrarea eforturilor vizând HVT în alte elemente militare şi nemilitare contra insurecţiei”, afirma CIA în raport.

    “Folosirea de către lideri talibani de rang înalt a Pakistanului ca sanctuar a complicat, de asemenea, eforturile ţintirii HVT”, iar talibanii “au o foarte mare capacitate de a-i înlocui pe liderii pierduţi”, sublinia CIA.

    În Irak, Al-Qaida a pierdut mai întâi o serie de lideri, dar şi numeroşi emiri, însă “aceste pierderi nu au domolit prea mult determinarea Al-Qaida”.

    Operaţiuni contra HVT, în 2007, s-au adăugat ulterior acţiunilor coaliţiei şi unor sunniţi irakieni, ceea ce a “contribuit la declinul lor de atunci încoace”, aprecia CIA.

    Agenţia, care a evaluat aceste operaţiuni în mai multe ţări – Peru, Columbia, Irlanda de Nord, Algeria, Sri Lanka sau Israel pentru OLP şi Hamas -, a recunoscut că ele au avut efecte “pozitive”, “subminând eficienţa” insurgenţilor, reducându-le susţinerea, divizându-le mişcările sau alterându-le strategia în favoarea Guvernului ţării respective.

    Însă Agenţia a recunoscut totodată că aceste operaţiuni aveau şi efecte “negative”, deoarece ele “pot creşte nivelul susţinerii” insurgenţilor şi influenţa Guvernul ţării respective “să neglijeze alte aspecte ale strategiei sale” contra rebelilor. Aceste operaţiuni alterează, de asemenea, strategia rebelilor, astfel încât ei ies “favorizaţi”. Ele “consolidează legăturile unei grupări armate cu locuitorii” sau “radicalizează” restul liderilor.

    Preşedintele american Barack Obama, care s-a instalat la putere în ianuarie 2009, a multiplicat între timp aceste operaţiuni controversate, efectuate prin bombardamente aeriene sau tiruri cu avioane fără pilot, ca în nord-vestul Pakistanului.

    WikiLeaks se află la originea difuzării în 2010 a 250.000 de telegrame diplomatice americane şi 500.000 de rapoarte militare clasate “secret al Apărării”.

  • MAE: Nu deţinem probe privind închisorile CIA în România, dar nu ignorăm ”alegaţiile” pe temă

    “Documentul făcut public de Senatul SUA nu conţine referiri la România. Autorităţile române nu deţin niciun fel de probe din care să rezulte că pe teritoriul României au existat centre de detenţie ale CIA sau că aeroporturile româneşti ar fi fost utilizate de către CIA pentru transportul sau detenţia unor prizonieri suspectaţi de acte de terorism. De asemenea, nu au fost obţinute până în prezent dovezi legate de cazuri în care persoane sau agenţii străine oficiale au fost implicate, pe teritoriul României, în acţiuni de privare de libertate sau transport ilegal de deţinuţi”, susţine MAE într-un comunicat remis marţi MEDIAFAX.

    Ministerul de Externe reaminteşte că a fost instituită o Comisie de anchetă de către Senatul României în decembrie 2005 şi raportul acesteia, adoptat de Senat în 2008, a stabilit că “nu au fost identificate elemente privind existenţa unor baze secrete americane, centre de detenţie sau zboruri neautorizate ale CIA destinate transportului sau detenţiei unor prizonieri suspectaţi de acte de terorism”.

    MAE mai precizează că, deşi România nu este menţionată în rezumatul făcut public al Raportului Congresului SUA, autorităţile române “nu pot face abstracţie de perpetuarea, în continuare, în spaţiul public, a unor alegaţii care o incriminează, autorităţile române competente manifestând toată disponibilitatea pentru elucidarea acestora”.

    “În acest sens, este relevant faptul că o anchetă judiciară a fost deja declanşată şi este în derulare. Autorităţile competente întreprind toate demersurile necesare pentru soluţionarea acestei cauze, cu deplina respectare a principiilor statului de drept şi drepturilor omului”, susţine Ministerul Afacerilor Externe.

    Potrivit comunicatului, România, stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, parte la Convenţia împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (New York, 1984), “se disociază şi respinge vehement astfel de practici, indiferent de circumstanţe”.

    “Aceasta este politica sa oficială ca stat şi, în acelaşi timp, politica clară, fără echivoc şi compromisuri în materie de drepturile omului a Uniunii Europene, pe care România o susţine şi o practică fără rezerve”, se mai arată în comunicat.

    Pe de altă parte, MAE apreciază “transparenţa fără precedent” de care a dat dovadă Congresul SUA prin publicarea Rezumatului Executiv al Raportului Comitetului pentru Informaţii al Senatului SUA cu privire la programul de interogare şi detenţie al CIA, subliniind că actuala Administraţie de la Washington a pus oficial capăt programului de detenţie şi interogare incriminat în Raport, la instalarea sa în funcţie.

    Totodată, Ministerul de Externe precizează că Parteneriatul Strategic cu SUA “este şi rămâne puternic”.

    “Bazele colaborării cu SUA în cadrul acţiunilor antiteroriste sunt solide, întemeiate pe obiective comune, pe respectarea dreptului internaţional, în vederea unui răspuns prompt şi adecvat la ameninţările emergente”, subliniază sursa citată.

    Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a utilizat metode “brutale”, de multe ori “ineficiente”, pentru interogarea suspecţilor de terorism, inducând în eroare constant Preşedinţia şi Congresul privind informaţiile obţinute, conform raportului elaborat Comisia de Informaţii a Senatului SUA.

  • Ponta, despre închisorile CIA în România: MAE vă va răspunde la orice alte întrebări aveţi

    Ponta a fost întrebat care este poziţia Guvernului român în privinţa centrelor de detenţie CIA în România, relevate de presa internaţională în baza unui raport al Senatului SUA, şi dacă va ridica acest subiect în şedinţa CSAT sau în alt for.

    ”Aici avem de prezentat priorităţile guvernamentale 2015 – 2016. Vă rog, vă asigur că Ministerul de Externe vă va răspunde la orice alte întrebări aveţi dumneavoastră”, a răspuns premierul.

    Victor Ponta a susţinut vineri o conferinţă de presă la finalul reuniunii liderilor coaliţiei guvernamentale, alături de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, vicepremierul Liviu Dragnea, vicepremierul Gabriel Oprea şi vicepremierul Daniel Constantin.

    Senatul SUA a publicat, marţi, o versiune scurtă a raportului Comisiei de Informaţii privind tehnicile dure de interogare folosite de CIA după 11 septembrie împotriva suspecţilor de terorism, asimilate torturii, potrivit AFP.

    România ar apărea pe lista închisorilor secrete ale CIA, în centrul de detenţie deschis pe teritoriul României fiind interogaţi mai mulţi prizonieri ai Agenţiei Centrale de Informaţii suspectaţi de legături cu grupări teroriste, relatează Washington Post.

    În versiunea publică a raportului Comisiei de Informaţii din Senatul SUA privind programul de interogare al CIA sunt secretizate o serie de informaţii, inclusiv ţările în care ar fi existat închisori secrete ale Agenţiei Centrale de Informaţii, scrie Washington Post, adăugând că detalii din document permit decodarea acestor centre de detenţie.

    Potrivit Washington Post, în raport sunt menţionate închisori din cinci ţări: Polonia, România, Lituania Afganistan, Thailanda, acestea fiind desemnate prin culori. Astfel, presupusa închisoare secretă a CIA din România figurează drept “detention site black”, pentru Polonia este folosit albastru, pentru Lituania violet, pentru Thailanda verde, iar pentru Afganistan, unde ar fi existat mai multe închisori, sunt folosite patru culori.

    Din interpretarea datelor cuprinse în raport, CIA nu informase Departamentul de Stat despre existenţa închisorii din România, situaţie pe care ambasadorul SUA la Bucureşti Michael Guest a catalogat-o “inacceptabilă”, autorităţile de la Bucureşti cerând în 2006 închiderea centrului de detenţie.

    O comisie a Parlamentului României a stabilit, în iunie 2006, că există date clare ce atestă faptul că avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile româneşti exclusiv din motive tehnice şi că, în România, nu există închisori pentru prizonieri supecţi de terorism.

    Constituită în luna decembrie a anului 2005, după primele informaţii potrivit cărora spaţiu aerian românesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau deţinuţi şi că aceştia erau torturaţi în centre special constituite în România, Comisia parlamentară a investigat, potrivit preşedintelui Norica Nicolai, peste 3.000 de zboruri, documente şi date ale operaţiunilor aeriene de pe teritoriul românesc. Au fost avute în vedere, cu precădere, aeroporturile militare din Timişoara, Constanţa, Bucureşti, Tulcea şi Feteşti.

    Atât preşedintele Comisiei, Norica Nicolai, cât şi vicepreşedintele George Maior (PSD), au negat afirmaţiile speculate în presa străină şi cele prezentate de parlamentarul elveţian Dick Marty.

    Pe baza documentelor prezentate de autorităţi, senatorul liberal a declarat că pe niciunul dintre aeroporturile româneşti nu au fost existat şi nu au fost constuite facilităţi care ar fi putut servi drept centre de detenţie pentru deţinuţi.

    Reprezentanţii Comisiei parlamentare CIA au arătat, “fără dubiu”, că din cele două zboruri amintite în raportul lui Dick Marty, N313P din 25 ianuarie 2004 şi N313P din 22 septembrie 2003, despre care acesta susţinea că ar fi transportat deţinuţi, “nu au coborât şi nu au urcat pasageri”.

    Pe de altă parte, fostul preşedinte polonez Aleksander Kwasniewski a declarat, miercuri, că interogatoriile brutale ale suspecţilor de terorism desfăşurate de CIA pe teritoriul polonez au încetat, la presiunile poloneze, în 2003, relatează AFP.

    El a confirmat chiar că acest procedeu, care include recurgerea la tortură, a fost practicat în Polonia de agenţi ai CIA, în timp ce autorităţile poloneze se refugiază de ani de zile într-o tăcere totală, ascunzându-se în spatele secretului anchetei desfăşurate de şase ani de Parchetul din Cracovia, fără un progres vizibil.

    Intervievat la postul de radio TOK FM, la o zi după publicarea unui raport copleşitor de către Senatul american, Kwasniewski – care a acceptat această “cooperare consolidată în domeniul serviciilor de informaţii” – a afirmat că la început Polonia nu ştia despre actele de tortură. Era vorba, în opinia sa, doar despre înfiinţarea unor facilităţi secrete.

    “Faptul că americanii desfăşoară aceste activităţi într-un mod atât de secret a generat îngrijorări. Astfel că autorităţile poloneze au acţionat pentru a le pune capăt şi aceste activităţi au încetat, la presiunea Poloniei”, a declarat el.

    Kwasniewski, preşedintele Poloniei în perioada 1995-2005, a povestit că i-a expus această problemă preşedintelui George W. Bush “în Biroul Oval de la Casa Albă” în 2003. Potrivit lui, liderul american a apărat activităţile CIA, afirmând că acestea aduc “beneficii importante în materie de securitate”.

    Dar “i-am spus lui Bush că ar trebui ca această cooperare să se termine şi s-a terminat”, a adăugat omul politic polonez.

    Potrivit lui, cooperarea cu americanii şi mai ales informaţiile obţinute au fost în beneficiul ţării sale. “Nu au fost ameninţări teroriste în Polonia”, a explicat el.

    Kwasniewski a apărat acordul său iniţial, amintind moartea a câtorva mii de americani în atentatele din 11 septembrie şi contextul “războiului împotriva terorismului declarat de NATO, din care Polonia face parte”.

  • Ponta, despre închisorile CIA în România: MAE vă va răspunde la orice alte întrebări aveţi

    Ponta a fost întrebat care este poziţia Guvernului român în privinţa centrelor de detenţie CIA în România, relevate de presa internaţională în baza unui raport al Senatului SUA, şi dacă va ridica acest subiect în şedinţa CSAT sau în alt for.

    ”Aici avem de prezentat priorităţile guvernamentale 2015 – 2016. Vă rog, vă asigur că Ministerul de Externe vă va răspunde la orice alte întrebări aveţi dumneavoastră”, a răspuns premierul.

    Victor Ponta a susţinut vineri o conferinţă de presă la finalul reuniunii liderilor coaliţiei guvernamentale, alături de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, vicepremierul Liviu Dragnea, vicepremierul Gabriel Oprea şi vicepremierul Daniel Constantin.

    Senatul SUA a publicat, marţi, o versiune scurtă a raportului Comisiei de Informaţii privind tehnicile dure de interogare folosite de CIA după 11 septembrie împotriva suspecţilor de terorism, asimilate torturii, potrivit AFP.

    România ar apărea pe lista închisorilor secrete ale CIA, în centrul de detenţie deschis pe teritoriul României fiind interogaţi mai mulţi prizonieri ai Agenţiei Centrale de Informaţii suspectaţi de legături cu grupări teroriste, relatează Washington Post.

    În versiunea publică a raportului Comisiei de Informaţii din Senatul SUA privind programul de interogare al CIA sunt secretizate o serie de informaţii, inclusiv ţările în care ar fi existat închisori secrete ale Agenţiei Centrale de Informaţii, scrie Washington Post, adăugând că detalii din document permit decodarea acestor centre de detenţie.

    Potrivit Washington Post, în raport sunt menţionate închisori din cinci ţări: Polonia, România, Lituania Afganistan, Thailanda, acestea fiind desemnate prin culori. Astfel, presupusa închisoare secretă a CIA din România figurează drept “detention site black”, pentru Polonia este folosit albastru, pentru Lituania violet, pentru Thailanda verde, iar pentru Afganistan, unde ar fi existat mai multe închisori, sunt folosite patru culori.

    Din interpretarea datelor cuprinse în raport, CIA nu informase Departamentul de Stat despre existenţa închisorii din România, situaţie pe care ambasadorul SUA la Bucureşti Michael Guest a catalogat-o “inacceptabilă”, autorităţile de la Bucureşti cerând în 2006 închiderea centrului de detenţie.

    O comisie a Parlamentului României a stabilit, în iunie 2006, că există date clare ce atestă faptul că avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile româneşti exclusiv din motive tehnice şi că, în România, nu există închisori pentru prizonieri supecţi de terorism.

    Constituită în luna decembrie a anului 2005, după primele informaţii potrivit cărora spaţiu aerian românesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau deţinuţi şi că aceştia erau torturaţi în centre special constituite în România, Comisia parlamentară a investigat, potrivit preşedintelui Norica Nicolai, peste 3.000 de zboruri, documente şi date ale operaţiunilor aeriene de pe teritoriul românesc. Au fost avute în vedere, cu precădere, aeroporturile militare din Timişoara, Constanţa, Bucureşti, Tulcea şi Feteşti.

    Atât preşedintele Comisiei, Norica Nicolai, cât şi vicepreşedintele George Maior (PSD), au negat afirmaţiile speculate în presa străină şi cele prezentate de parlamentarul elveţian Dick Marty.

    Pe baza documentelor prezentate de autorităţi, senatorul liberal a declarat că pe niciunul dintre aeroporturile româneşti nu au fost existat şi nu au fost constuite facilităţi care ar fi putut servi drept centre de detenţie pentru deţinuţi.

    Reprezentanţii Comisiei parlamentare CIA au arătat, “fără dubiu”, că din cele două zboruri amintite în raportul lui Dick Marty, N313P din 25 ianuarie 2004 şi N313P din 22 septembrie 2003, despre care acesta susţinea că ar fi transportat deţinuţi, “nu au coborât şi nu au urcat pasageri”.

    Pe de altă parte, fostul preşedinte polonez Aleksander Kwasniewski a declarat, miercuri, că interogatoriile brutale ale suspecţilor de terorism desfăşurate de CIA pe teritoriul polonez au încetat, la presiunile poloneze, în 2003, relatează AFP.

    El a confirmat chiar că acest procedeu, care include recurgerea la tortură, a fost practicat în Polonia de agenţi ai CIA, în timp ce autorităţile poloneze se refugiază de ani de zile într-o tăcere totală, ascunzându-se în spatele secretului anchetei desfăşurate de şase ani de Parchetul din Cracovia, fără un progres vizibil.

    Intervievat la postul de radio TOK FM, la o zi după publicarea unui raport copleşitor de către Senatul american, Kwasniewski – care a acceptat această “cooperare consolidată în domeniul serviciilor de informaţii” – a afirmat că la început Polonia nu ştia despre actele de tortură. Era vorba, în opinia sa, doar despre înfiinţarea unor facilităţi secrete.

    “Faptul că americanii desfăşoară aceste activităţi într-un mod atât de secret a generat îngrijorări. Astfel că autorităţile poloneze au acţionat pentru a le pune capăt şi aceste activităţi au încetat, la presiunea Poloniei”, a declarat el.

    Kwasniewski, preşedintele Poloniei în perioada 1995-2005, a povestit că i-a expus această problemă preşedintelui George W. Bush “în Biroul Oval de la Casa Albă” în 2003. Potrivit lui, liderul american a apărat activităţile CIA, afirmând că acestea aduc “beneficii importante în materie de securitate”.

    Dar “i-am spus lui Bush că ar trebui ca această cooperare să se termine şi s-a terminat”, a adăugat omul politic polonez.

    Potrivit lui, cooperarea cu americanii şi mai ales informaţiile obţinute au fost în beneficiul ţării sale. “Nu au fost ameninţări teroriste în Polonia”, a explicat el.

    Kwasniewski a apărat acordul său iniţial, amintind moartea a câtorva mii de americani în atentatele din 11 septembrie şi contextul “războiului împotriva terorismului declarat de NATO, din care Polonia face parte”.

  • Preşedinta Comisiei de Informaţii din Senat a contrazis pe Twitter declaraţiile directorului CIA

    În faţa jurnaliştilor prezenţi la sediul Agenţiei Centrale de Informaţii, John Brennan a declarat că este “imposibil să ştim” dacă informaţiile obţinute prin practici de tortură ar fi putut fi obţinute prin tehnici clasice de interogare.

    “Raportul arată că se ŞTIA: CIA avea informaţii înainte de (a începe) tortura”, a postat pe Twitter Dianne Feinstein, preşedinta Comisiei de Informaţii a Senatului, care a prezentat marţi un raport de peste 500 de pagini cu privire la programul CIA de interogare, după atentatele din 11 septembrie 2001, a unor deţinuţi care aveau legături cu reţeaua teroristă Al-Qaida.

    CIA nu a minţit nici publicul, nici aleşii, a dat asigurări John Brennan.

    “Comisia de Informaţii, informată de program la patru ani de la lansarea sa”, în 2006, a răspuns Dianne Feinstein, care nu era la acea vreme preşedintă a Comisiei.

    Influenta senatoare urmărea conferinţa de presă la televizor şi colaboratorii săi postau mesaje pe Twitter, a precizat pentru AFP purtătorul său de cuvânt.

    Întrebat dacă Osama ben Laden a fost reperat datorită unor informaţii obţinute de la deţinuţi în cursul interogatoriilor forţate, actualul director al CIA a oferit un răspuns pozitiv.

    “Raportul demonstrează definitiv că EIT nu a dus la ben Laden. Pagina 378”, a replicat senatoarea, utilizând acronimul englez pentru “tehnicile de interogare intensificate”.

    Cele 25 de postări pe Twitter ale senatoarei ilustrează alunecarea bătăliei asupra bilanţului CIA pe plan mediatic.

    Susţinătorii raportului, în mare parte democraţi, încearcă să contreze ofensiva mediatică a foştilor şefi ai CIA şi a apărătorilor lor republicani, în special din era Bush, care şi-au multiplicat din acest weekend intervenţiile în presă.

  • Preşedinta Comisiei de Informaţii din Senat a contrazis pe Twitter declaraţiile directorului CIA

    În faţa jurnaliştilor prezenţi la sediul Agenţiei Centrale de Informaţii, John Brennan a declarat că este “imposibil să ştim” dacă informaţiile obţinute prin practici de tortură ar fi putut fi obţinute prin tehnici clasice de interogare.

    “Raportul arată că se ŞTIA: CIA avea informaţii înainte de (a începe) tortura”, a postat pe Twitter Dianne Feinstein, preşedinta Comisiei de Informaţii a Senatului, care a prezentat marţi un raport de peste 500 de pagini cu privire la programul CIA de interogare, după atentatele din 11 septembrie 2001, a unor deţinuţi care aveau legături cu reţeaua teroristă Al-Qaida.

    CIA nu a minţit nici publicul, nici aleşii, a dat asigurări John Brennan.

    “Comisia de Informaţii, informată de program la patru ani de la lansarea sa”, în 2006, a răspuns Dianne Feinstein, care nu era la acea vreme preşedintă a Comisiei.

    Influenta senatoare urmărea conferinţa de presă la televizor şi colaboratorii săi postau mesaje pe Twitter, a precizat pentru AFP purtătorul său de cuvânt.

    Întrebat dacă Osama ben Laden a fost reperat datorită unor informaţii obţinute de la deţinuţi în cursul interogatoriilor forţate, actualul director al CIA a oferit un răspuns pozitiv.

    “Raportul demonstrează definitiv că EIT nu a dus la ben Laden. Pagina 378”, a replicat senatoarea, utilizând acronimul englez pentru “tehnicile de interogare intensificate”.

    Cele 25 de postări pe Twitter ale senatoarei ilustrează alunecarea bătăliei asupra bilanţului CIA pe plan mediatic.

    Susţinătorii raportului, în mare parte democraţi, încearcă să contreze ofensiva mediatică a foştilor şefi ai CIA şi a apărătorilor lor republicani, în special din era Bush, care şi-au multiplicat din acest weekend intervenţiile în presă.

  • O companie a dezvoltat mai multe tehnici de tortură folosite de CIA

    NBC News a publicat un material legat de compania care a lucrat la dezvoltarea acestor tehnici, proiect pentru care a primit peste 80 de milioane de dolari din partea guvernului american.

    Numele companiei, dezvăluit de sursa citată, este Mitchell, Jensen & Associates, având ca acţionari şapte persoane: ames Mitchell, John Bruce Jessen, David Ayers, Randall Spivey, James Sporleder, Joseph Matarazzo şi Roger Aldrich. Compania a încetat activitatea în octombrie 2009.

    Printre tehnicile de tortură dezvoltate de Mitchell, Jensen & Associates se numără lipsirea de somn, simulări de execuţii şi manipularea psihologică intensă. CIA nu a oferit încă niciun comentariu referitor la povestea publicată de NBC News.

    Majoritatea acţionarilor de la Mitchell, Jensen & Associates sunt familiarizaţi cu tehnicile folosite în armată, ei activând în cadrul Programului pentru Supravieţuire, Evaziune, Rezistenţă şi Evadare (SERE), care antrenează membri ai serviciilor secrete să reziste la interogatorii.

  • UE: Raportul despre tortura practicată de CIA, “o etapă pozitivă” în înfruntarea în mod public şi critic a programului de detenţie

    Acest raport “ridică întrebări importante despre încălcarea drepturilor omului de către autorităţile americane şi de către persoane aflate în serviciul Agenţiei” Centrale americane de Informaţii (CIA), a comentat Catherine Ray, o purtătoare de cuvânt a serviciului diplomatic al UE, într-o conferinţă de presă.

    “Raportul Senatului este o etapă pozitivă în înfruntarea în mod public şi critic a programului de detenţie şi interogare al CIA”, a apreciat ea, notând că preşedintele american Barack Obama “i-a pus capăt în mod oficial” atunci când a fost instalat în funcţie, în 2009.

    Ea a salutat “promisiunea preşedintelui Obama de a recurge la toată autoritatea sa pentru a face astfel încât aceste metode să nu mai fie folosite niciodată”.

    UE “condamnă toate formele de tortură şi rele tratamente, indiferent de circumstanţe, inclusiv în lupta împotriva terorismului”, a spus Ray. “Acest lucru face parte din politica noastră în domeniul drepturilor omului”, a subliniat ea.

    Catherine Ray a refuzat să comenteze în legătură cu participarea unor state europene la programul CIA, în contextul în care Polonia a fost condamnată în iulie de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru “complicitate” în aplicarea torturii, pe teritoriu său, unui palestinian şi unui saudit, după care aceştia au fost transferaţi la Guantanamo.

    Baze secrete CIA ar fi existat, de asemenea, în România şi Lituania, potrivit unui raport parlaentar european din 2007.

    “Elementele publicate în raportul” Senatului “nu includ state terţe şi nici state membre UE”, a subliniat purtătoarea de cuvânt. “Nu avem probe”, a continuat ea.

    Potrivit acestui raport, CIA a supus zeci de deţinuţi suspectaţi de legături cu Al-Qaida unor interogatorii violente, dar ineficiente – în perioada 2001 şi 2009 – şi a minţit marele public.