BusinessMagazin

Tag: chiriasi

  • Şerban Patriciu, avocat asociat, Patriciu SCA: „Există standarde de piaţă la închirierea spaţiilor de birouri din România?“

    Din păcate, piaţa închirierii de birouri din România nu a atins încă un grad suficient de maturizare pentru a putea vorbi de adevărate standarde de piaţă conturate în mod neechivoc şi acceptate ca atare de către jucătorii de pe piaţă. Piaţa este într-o zonă gri, între începutul preluat ca atare din ţările civilizate, la pachet cu modelele de contracte de sute de pagini, specifice dreptului anglo-saxon, şi perioada de aşezare pe o linie proprie.
    Existenţa unor standarde de piaţă acceptate general ar facilita acest business şi ar aduce beneficii atât proprietarilor de clădiri de birouri cât şi chiriaşilor acestora, multe deal-uri fiind ratate din cauza unor aşteptări nerezonabile ale părţilor.
    Până atunci însă, vă prezint câteva dintre reperele ce pot fi luate în calcul de proprietarii sau potenţialii chiriaşi ai spaţiilor de birouri ce par să se fi cristalizat pe piaţă până în acest moment:

    Acordul
    Ca procedură, prima etapă după contactul iniţial cu reprezentanţii proprietarului clădirii de birouri este semnarea unui acord preliminar neangajant prin care se agreează principalii termeni comerciali (suprafaţă, chirie, durată, facilitaţi etc.). După această etapă, chiriaşii mai sofisticaţi analizează titlul de proprietate asupra imobilului, existenţa certificatului de performanţă energetică şi a autorizaţiilor necesare conform legii (securitate la incendiu, protecţie civilă, funcţionare – după caz şi ISCIR pentru lifturi şi cazane).

    Contractul
    Urmează negocierea şi semnarea contractului de închiriere. Chiriaşul notează apoi contractul de închiriere în cartea funciară a imobilului, se fac măsurarea şi predarea spaţiului închiriat, chiriaşul elaborează planurile de arhitectură şi instalaţii pentru amenajarea spaţiului închiriat şi obţine, după caz, autorizaţia de construire pentru partiţionările interioare, precum şi autorizaţia de securitate la incendiu, dacă este necesar.
    Reperele comerciale şi legale ale unui asemenea contract de închiriere sunt următoarele:
    • Spaţiul: spaţiul închiriabil este format din spaţiul net de birouri la care se adaugă o cotă din spaţiile comune ale clădirii. Această cotă, denumită add-on factor, este calculată ca raport între spaţiile comune ale clădirii şi spaţiul total al clădirii şi variază, de obicei, între 5 si 25%. Se închiriază complementar spaţii de parcare şi spaţii de depozitare.
    • Chiria: este exprimată în mod normal în euro (de regulă între 5 şi 25 euro pe metru pătrat de spaţiu închiriabil), plata fiind făcută lunar, în avans, la cursul de schimb comunicat de către Banca Naţională a României pentru data plăţii. În plus faţă de chirie, se datorează o taxă pe servicii, exprimată de asemenea în euro (între 3 şi 5) pe metru pătrat de spaţiu închiriabil, taxă care cuprinde toate cheltuielile comune ale clădirii (inclusiv asigurarea şi taxele locale aferente clădirii), împărţite pro-rata între chiriaşi şi plătibile la fel şi odată cu chiria. Taxa pe servicii se regularizează anual pe baza cheltuielilor efective, chiriaşii având dreptul să verifice anual calculele proprietarului (sistem open book). De asemenea, chiriaşul va suporta costul utilităţilor consumate în spaţiu care sunt contorizate individual (de obicei electricitate şi apă).
    • Garanţia: chiriaşul constituie o garanţie în favoarea proprietarului, sub forma unei scrisori de garanţie bancară sau a unui depozit, valoarea garanţiei fiind în mod uzual la nivelul a trei luni de chirie şi taxă de servicii.
    • Facilităţi: chiriaşul beneficiază în mod normal de două tipuri de facilităţi din partea proprietarului: o contribuţie pentru lucrările de amenajare (exprimată în euro pe metru pătrat de spaţiu închiriabil, de obicei între 50 şi 150) şi o perioadă de scutire de la plata chiriei (de obicei între 3 şi 9 luni, împărţite pe perioada contractuală).
    • Termen: termenul închirierii este de obicei un termen ferm de minimum 5 ani, chiriaşul având uneori posibilitatea de a denunţa contractul (break option) la/după o anumită perioadă (de obicei minimum 3 ani). Predarea spaţiului către chiriaş se face cu o perioadă (de obicei minimum o lună) înainte de data începerii termenului pentru a permite chiriaşului să amenajeze spaţiul închiriat. Pentru această perioadă nu se datorează chirie, dar se plătesc taxa pe servicii şi utilităţile consumate în spaţiu.
    • Penalităţi: termenul ferm se traduce prin existenţa unor penalităţi datorate proprietarului de către chiriaş în cazul încetării contractului anterior împlinirii termenului (exceptând încetarea din culpa proprietarului), respectiv chiria şi taxa de servicii pe întreg termenul rămas (sau până la prima dată la care chiriaşul putea denunţa contractul). Chiriaşul poate rezilia contractul doar în situaţii strict limitate (de exemplu în cazul în care utilităţile sunt întrerupte pentru mai mult de două săptămâni sau spaţiul este neutilizabil într-un procent de minimum 50% pentru mai mult de o lună).
    • Extindere: uneori, chiriaşul beneficiază de un drept de preferinţă la închirierea spaţiilor adiacente,
    dar acesta se exercită ţinând seama de alte drepturi similare prealabile acordate altor chiriaşi (care au prioritate).
    • Prelungire: prelungirea termenului de închiriere iniţial se face, de obicei, în condiţiile de piaţă de la momentul respectiv şi nu în aceiaşi termeni comerciali.
    • Restituire: restituirea spaţiului închiriat către proprietar se face în mod uzual după înlăturarea amenajării chiriaşului şi curăţarea/repararea spaţiului, proprietarul urmând să predea spaţiul open space noului chiriaş. Costul demolării amenajării chiriaşului şi al efectuării curăţeniei şi a reparaţiilor necesare se ridică în mod normal la jumătate din costul realizării acelor amenajări. Noul chiriaş poate prelua amenajările chiriaşului anterior (de obicei fără vreun cost), preluând în acest mod şi obligaţia de a aduce spaţiul la starea iniţială (open space) la sfârşitul termenului închirierii.
    Piaţa închirierii spaţiilor de birouri se maturizează într-un ritm accelerat, cele de mai sus fiind deja cunoscute şi acceptate de către jucătorii din domeniu. Alte aspecte generează încă discuţii aprinse, dar tendinţa este una pozitivă, piaţa devenind din ce în ce mai matură.

  • C&W Echinox lansează prima academie de training din România dedicată chiriaşilor din centrele comerciale şi din clădirile de birouri

    Academia are ca scop final creşterea performanţei chiriaşilor în cadrul centrelor comerciale, prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi a relaţiei cu clienţii, respectiv ȋmbunătăţirea experienţei ocupanţilor din clădirile de birouri, prin dezvoltarea sentimentului de comunitate.

    Argo Capital Property a fost prima companie care a susţinut programul Academiei Drawing Business Value prin organizarea unei sesiuni de training la Shopping City Suceava, centru comercial administrat de Cushman & Wakefield Echinox. În contextul unei pieţe de retail tot mai concurenţiale, feedback-urile retailerilor locali participanţi confirmă utilitatea demersului.

     

  • Noile taxe pe care trebuie să le plătiţi. Toţi românii care au o casă vor scoate mai mulţi bani din buzunar

    Noua lege 196/2018 a Asociaţiilor de proprietari a apărut în Monitorul Oficial, urmând să fie modificate mai multe aspecte, precum înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, administrarea, întreţinerea şi folosirea imobilelor sau grupurilor de imobile din condominii. Legea se aplică proprietarilor, chiriaşilor, asociaţiilor de proprietari şi asociaţiilor de chiriaşi din condominii, potrivit actului publicat în Monitorul Oficial. 

    Noua lege vizează în primul rând o mai bună structură a conducerii asociaţiilor de proprietari, precum şi clarificarea atribuţiilor fiecăruia. ”Preşedintele asociaţiei de proprietari şi membrii comitetului executiv pot fi remuneraţi pe baza unui contract de mandat, conform hotărârii adunării generale a proprietarilor, consemnată în procesul-verbal. Pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sau pentru depăşirea atribuţiilor legale şi statutare, preşedintele asociaţiei, membrii comitetului executiv, respectiv membrii comisiei de cenzori ori, după caz, cenzorul răspund personal sau solidar, pentru daunele şi prejudiciile cauzate proprietarilor sau terţilor, după caz.” 

     
    Una dintre schimbările aduse de noua lege este introducerea obligativităţii strângerii fondului de rulment, în scopul asigurării sumelor necesare pentru plăţi curente. Asociaţia de proprietari este obligată să stabilească cuantumul şi cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment.
     
    Fondul de rulment se va stabili astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociaţia de proprietari în anul anterior, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflaţiei, iar în cazurile asociaţiilor de proprietari nou-înfiinţate, prin aproximarea acestuia cu fondul de rulment stabilit la alte asociaţii de proprietari echivalente ca mărime.
     

  • Legea tocmai a fost PUBLICATĂ. Toţi românii care au o casă vor scoate mai mulţi bani din buzunar. Noile taxe pe care trebuie să le plătiţi

    Noua lege vizează în primul rând o mai bună structură a conducerii asociaţiilor de proprietari, precum şi clarificarea atribuţiilor fiecăruia. ”Preşedintele asociaţiei de proprietari şi membrii comitetului executiv pot fi remuneraţi pe baza unui contract de mandat, conform hotărârii adunării generale a proprietarilor, consemnată în procesul-verbal. Pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sau pentru depăşirea atribuţiilor legale şi statutare, preşedintele asociaţiei, membrii comitetului executiv, respectiv membrii comisiei de cenzori ori, după caz, cenzorul răspund personal sau solidar, pentru daunele şi prejudiciile cauzate proprietarilor sau terţilor, după caz.” 

     
    Una dintre schimbările aduse de noua lege este introducerea obligativităţii strângerii fondului de rulment, în scopul asigurării sumelor necesare pentru plăţi curente. Asociaţia de proprietari este obligată să stabilească cuantumul şi cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment.
     
    Fondul de rulment se va stabili astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociaţia de proprietari în anul anterior, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflaţiei, iar în cazurile asociaţiilor de proprietari nou-înfiinţate, prin aproximarea acestuia cu fondul de rulment stabilit la alte asociaţii de proprietari echivalente ca mărime.
     

  • Legea tocmai a fost PUBLICATĂ. Toţi românii care au o casă vor scoate mai mulţi bani din buzunar. Noile taxe pe care trebuie să le plătiţi

    Noua lege vizează în primul rând o mai bună structură a conducerii asociaţiilor de proprietari, precum şi clarificarea atribuţiilor fiecăruia. ”Preşedintele asociaţiei de proprietari şi membrii comitetului executiv pot fi remuneraţi pe baza unui contract de mandat, conform hotărârii adunării generale a proprietarilor, consemnată în procesul-verbal. Pentru neîndeplinirea atribuţiilor ce le revin, sau pentru depăşirea atribuţiilor legale şi statutare, preşedintele asociaţiei, membrii comitetului executiv, respectiv membrii comisiei de cenzori ori, după caz, cenzorul răspund personal sau solidar, pentru daunele şi prejudiciile cauzate proprietarilor sau terţilor, după caz.” 

     
    Una dintre schimbările aduse de noua lege este introducerea obligativităţii strângerii fondului de rulment, în scopul asigurării sumelor necesare pentru plăţi curente. Asociaţia de proprietari este obligată să stabilească cuantumul şi cota de participare a proprietarilor la constituirea fondului de rulment.
     
    Fondul de rulment se va stabili astfel încât să poată acoperi cheltuielile curente ale condominiului la nivelul unei luni calendaristice. Stabilirea cuantumului se face prin echivalare cu suma care a fost necesară pentru acoperirea cheltuielilor lunare înregistrate de asociaţia de proprietari în anul anterior, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, majorate cu rata inflaţiei, iar în cazurile asociaţiilor de proprietari nou-înfiinţate, prin aproximarea acestuia cu fondul de rulment stabilit la alte asociaţii de proprietari echivalente ca mărime.
     

  • Ploieşti Shopping City investeşte peste un milion de euro în modernizarea zonei de food court

    Potrivit reprezentanţilor centrului comercial, „vizitatorii nu mai caută doar o experienţă simplă de shopping, vor să o completeze cu ore de distracţie în familie sau cu prietenii”, dar şi cu experienţe culinare noi. Ei spun că dezvoltarea trendului de „going out” a fost unul dintre pilonii care au stat la baza deciziei de adăugare a unor noi branduri în zona de food a centrului comercial.

    După deschiderea noilor restaurante, zona de food court va ajunge la un număr de 15 chiriaşi. Proiectul de remodelare a food court-ului prevede şi modernizarea mobilierului interior, a zonei de mezanin şi a terasei interioare. Lucrările de remodelare urmează să fie finalizate la începutul toamnei.

     

     

  • Cine va rezista? Piaţa de birouri se aglomerează: 10 dezvoltatori ajung să aibă cel puţin 100.000 mp de birouri fiecare. Unde vor fi chiriaşii?

    „Având în vedere proiecte anunţate la acest moment, în următorii 2-3 ani, Globalworth îşi va consolida poziţia pe piaţă din Bucureşti, unde va avea aproape o jumătate de milion de metri pătraţi de spaţii de birouri. Pentru următorii 5 ani este însă greu de anticipat care va fi topul celor mai mari proprietari de clădiri de birouri având în vedere că o parte din proiecte ar putea să-şi schimbe proprietarul în acest interval de timp“, a spus Alesandra Bratan, consultant în cadrul departamentului office al JLL.
     
    Când vine vorba de creşteri, cel mai mare salt îl va realiza Vastint. Dezvoltatorul suedez are momentan doar două clădiri finalizate şi închiriate din proiectul Timpuri Noi Square şi un total de 33.000 mp de birouri în acestea.
     
    Atunci când întreg proiectul va fi gata, va ajunge la 100.000 mp de office, la care se vor adăuga şi cei 40.000 mp ai Business Garden Bucharest, proiect care va fi livrat integral în prima parte a anului viitor şi care este amplasat în zona Grozăveşti din Capitală.
     

  • Proprietarii Veranda Mall investesc 10 milioane de euro în extindere

    Potrivit reprezentanţilor companiei, lucrările de reconfigurare au ca scop extinderea ofertei către comunitatea Veranda Mall. Această extindere vizează în principal complementarea spaţiilor existente cu noi spaţii destinate distracţiei şi alte opţiuni pentru petrecerea timpului liber. Astfel, în urma extinderii, spaţiile de restaurante şi divertisment vor atinge un procent de 22% din totalul centrului comercial, o creştere cu 12 procente. Această creştere este în ton cu tendinţele internaţionale în ceea ce priveşte transformarea centrelor comerciale în centre de „lifestyle”. În pieţele mature, se observă o înclinare către suplimentarea spaţiilor destinate petrecerii timpului liber (cinematografe, restaurante, divertisment, fitness) până la un procent de 25% – 30% din suprafaţa închiriabilă*.

    “Încă de la început, stabilirea unui mix optim de chiriaşi a reprezentat un punct-cheie în apropierea faţă de comunitatea Veranda, dar şi un element central al poziţionării ferme pe piaţă ca mall de proximitate. Veranda va putea fi definit ca un centru de proximitate, dar şi de lifestyle. Strategia de business pentru anul acesta a vizat şi vizează extinderea spaţiului comercial, întrucât ne dorim să fim singurul reper pentru consumatorii din zona Obor, oferindu-le acestora alternative de activităţi complexe şi complete. În acest sens, este stabilită anul viitor şi deschiderea unui cinematograf. În plus, avem discuţii avansate cu branduri cunoscute din zona sport şi fashion, care vor fi anunţate la momentul potrivit”, a declarat Valentin Dobrescu, noul director Veranda Mall.

    Valentin Dobrescu are o vastă experienţă în domeniul imobiliar, în special în direcţia expansiunilor şi a dezvoltării. A ocupat funcţia de Director Imobiliar al Reţelei de Hypermarketuri Real, Director de Expansiune şi Portofoliu la Takko Fashion, GM la Pepco România, iar din 2015 a fost numit Director de Proprietate şi Investiţie la Pepco, pentru Europa Centrală şi de Est (membru al Consiliului Directorilor). Punctele forte ale lui Valentin constau în conducerea negocierilor pentru locaţii cheie sau parteneri strategici, precum şi în negocierile contractelor de închiriere pentru a crea un cadru de dezvoltare reciproc favorabil chiriaşilor si proprietarilor.

    Gradul de ocupare actual al Veranda Mall ajunge la 96% din suprafaţa închiriabilă.

     

     

     

    Veranda Mall este primul centru comercial de proximitate din Bucureşti, dezvoltat de Professional Imo Partners S.A. (fosta Prodplast Imobiliare S.A.), în zona Obor, inaugurat pe 27 octombrie 2016. Proiectul are o suprafaţă totală de aproape 30.000 de metri pătraţi, incluzând spaţii comerciale, restaurante, cafenele şi o zonă verde de 15.000 mp. Printre chiriaşi se numără Carrefour, H&M, CCC, Deichmann, LC Waikiki, Orsay, C&A, Noriel, Pepco, Gerovital, Yves Rocher, Optiblu, Sensiblu, Metropolis, KFC, Starbucks, Pizza Colosseum, McDonald’s, Salad Box, Toan’s, English Home, Orange, Arsis-Vodafone şi IQ BOX – Telekom.

  • Traficul Liberty Center a ajuns la 4 milioane de vizitatori anual

    Vânzările chiriaşilor au crescut cu 16% în 2017 faţă de anul 2016, mall-ul atingând un grad de ocupare de 78% faţă de 52% la finele anului 2016. Printre cei mai noi chiriaşi se numără Carpeta, Casa Covenienza, R&R Boutique, Format Lady şi Colin’s.

    Pe lângă creşterea numărului de chiriaşi la finalul anului 2017, îmbunătăţirea gradului de ocupare a Liberty Center se datorează şi dezvoltării zonei de petrecere a timpului liber, situată la nivelul 2 al centrului comercial, prin extinderea spaţiului pentru bowling şi biliard. Zona este completată de patinoarul acoperit, cinematograful Happy Cinema şi zona de restaurante şi fast food.

    Pentru anul 2018, Liberty Center mizează pe o continuare a creşterii gradului de ocupare şi a numărului de vizitatori, generate şi de începerea unui proiect de reamenajare, ce va începe în a doua parte a anului şi va viza parterul centrului comercial, zona de parcare, dar şi zona de restaurante şi entertainment de la etajul 2. Lucrările de recondiţionare se vor finaliza la începutul anului 2019 şi nu vor afecta activitatea comercială zilnică desfăşurată în interiorul mall-ului. Lucrările vor include recondiţionarea parcării şi a intrărilor în centrul comercial, împrospătarea faţadelor şi a suprafeţelor comune, cât şi reamenajarea zonei de food şi entertainment.

    Pe lângă aceste investiţii, Liberty Center va continua să ofere vizitatorilor săi un program diversificat de activităţi pentru petrecerea timpului liber. După succesul de care s-au bucurat anul trecut atelierele şi spectacolele pentru copii şi familii, centrul comercial investeşte şi anul acesta în dezvoltarea zonei de entertainment (patinoar, bowling şi biliard), în timp ce Happy Cinema va continua să ofere proiecţii speciale, cum ar fi stagiunile Royal Opera House şi Royal Shakespeare Company, maratonul de concerte Rock Classics, tururi virtuale ale unor muzee renumite sau programul Baby Cinema.

    Liberty Center este primul centru comercial modern din sud-vestul Bucureştiului, situat la doar 2 km faţă de Piaţa Unirii. Mall-ul acoperă un spaţiu comercial de aproximativ 27.300 metri pătraţi şi beneficiază de peste 600 de locuri de parcare. Printre chiriaşi se numără: Happy Cinema, Carrefour Market, Sephora, CCC, Deichmann, KFC, McDonald’s, Altex, Happy Gym, Adidas, Colin’s, Format Lady, KVL by Kenvelo, Lee Cooper, Timeout, Steilmann şi alţii. Managementul Liberty Center este gestionat de compania JLL Romania începând din noiembrie 2016.

  • Birourile AFI Park 5 au un nou chiriaş

    Vivo Food Bar din AFI Park este cel de-al treilea restaurant al reţelei, după cel deschis în 2014 la Iaşi, vis-a-vis de complexul de birouri Palas şi cel din Bucureşti, inaugurat în urmă cu trei ani, în zona Calea Floreasca, tot la parterul unei clădiri de birouri.

    „Serviciile personale, în special cele de food şi de întreţinere prin sport, au o pondere din ce în ce mai mare în cadrul proiectelor de birouri şi estimăm că acest trend se va amplifica, în următorii trei ani, pe măsură ce se vor da în folosinţă centrele mari de birouri anunţate.Primele astfel de iniţiative, de închiriere a spaţiilor de operare a unor servicii destinate corporatiştilor chiar în incinta clădirilor de birouri s-au manifestat în zona  Centru-Nord a Capitalei, în proiectele mari din Pipera, Barbu-Văcărescu şi Floreasca, acolo unde a pornit şi partenerul nostru VIVO Food Bar cu primul restaurant din Bucureşti. Acum însă acest concept a fost îmbrăţişat de către dezvoltatori la toate proiectele mari de birouri în curs de inaugurare, precum sunt cele din zona Centru-Vest, Orhideea-Cotroceni-Politehnică-Vladimirescu sau din zona  Centru-Est Unirii-Timpuri Noi. Ne aşteptăm ca fiecare clădire de birouri mare, cu o suprafaţă de peste 20.000 mp să aibă spaţii de servicii în  incintă si din ce in ce mai mulţi chiriaşi să ţină cont la alegerea noului sediu şi de serviciile pe care angajaţii le găsesc la locul de muncă”, declară Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.

    AFI Park este un complex cu cinci clădiri de birouri de clasă A, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 71.000 mp, construit lângă centrul comercial cu acelaşi nume din Bucureşti. Ultima fază, AFI Park 4&5 a fost dată în folosinţă anul trecut şi are 48.000 mp şi suprafaţa totală construită şi 32.000 mp suprafaţă închiriabilă.

    VIVO Food Bar este un business local, dezvoltat de patru antreprenori români, Mircea şi Bogdan Panache, Bogdan Zaharescu si Ştefan Georgescu, conceptul fiind de restaurant gourmet care se adresează tuturor iubitorilor de burgeri, inclusiv celor care lucrează în clădirile de birouri din vecinătatea restaurantelor. În acest moment, reţeaua VIVO Food Bar deţine trei restaurante specializate, două în Bucureşti şi unul în Iaşi.

    V