BusinessMagazin

Tag: chinezi

  • Care sunt ţările europene ce se opun sancţiunilor UE contra companiilor chineze care colaborează cu Rusia

    Germania şi Italia au formulat obiecţii privind iniţiativa Comisiei Europene de a sancţiona companii chineze în cadrul noilor restricţii impuse Rusiei din cauza invaziei militare în Ucraina, afirmă surse politice de la Berlin.

    Un reprezentant al Guvernului de la Berlin a contestat, sub protecţia anonimatului, noile propuneri de sancţionare a firmelor chineze şi a criticat modul în care Statele Unite solicită sancţiuni extrateritoriale, informează publicaţia germană Handelsblatt. În acest sens, Guvernul Germaniei a transmis Comisiei Europene că nu este de acord cu sancţionarea companiilor chineze.

    Opoziţia Germaniei a fost confirmată de diplomaţi europeni. În plus, Italia se opune sancţionării firmelor din afara Rusiei.

    Administraţia Chinei a avertizat că va trece la acţiuni “determinante” dacă Uniunea Europeană va sancţiona companii chineze în cadrul măsurilor aplicate împotriva Rusiei. “Acest lucru este foarte periculos. Cerem Uniunii Europene să nu pornească pe acest drum fals. În caz contrar, China va trece la măsuri determinante” pentru a-şi proteja drepturile şi interesele legitime, a declarat luni Wang Wenbin, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, citat de publicaţia Die Welt.

    Comisia Europeană a propus Consiliului Uniunii Europene un nou set de sancţiuni împotriva Rusiei, în scopul limitării aprovizionării industriei militare, fiind vizate inclusiv companii chineze. “Obiectivul este evitarea ca bunurile interzise exporturilor spre Rusia să ajungă să aprovizioneze complexul militar rus”, a declarat luni Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. Conform unor oficiali de la Bruxelles, propunerea Comisiei Europene vizează inclusiv opt companii chineze acuzate că ar reexporta spre Rusia produse sensibile ce pot fi utilizate în industria militară.

  • Care este ţara unde tot mai mulţi dintre bogăţii Chinei cumpără proprietăţi pentru a se păzi de o nouă criză mondială

    Mulţi chinezi au decis să investească într-o reşedinţă în străinătate, în special în Thailanda, pentru a se proteja în cazul apariţiei unei epidemii asemănătoarea celei de COVID 19. De asemenea, chinezii încearcă să se protejeze împotriva problemelor economice din China, potrivit Reuters.

    Thailanda a fost cea mai populară destinaţie externă pentru turiştii chinezi în timpul vacanţei de Ziua Muncii din luna mai, conform statisticii realizate de Trip.com. În plus, Thailanda se aşteaptă la cel puţin cinci milioane de vizitatori chinezi în acest an.

    Deşi numărul este mai mic decât cel înregistrat înainte de pandemie, turiştii chinezi reprezintă aproximativ o treime din totalul estimat de sosiri. Turiştii chinezi sunt importanţi pentru economia Thailandei nu doar ca număr, ci şi în ceea ce priveşte investiţiile imobiliare. Mulţi chinezi vor să cumpere proprietăţi, fiind atraşi de şcolile internaţionale bune şi de facilităţile medicale de calitate din Thailanda.

    „Există cu siguranţă o cerere din partea Chinei pentru proprietăţi în Thailanda. Chinezii îşi cumpără case, îşi trimit copiii la şcoli internaţionale şi îşi pun părinţii să vină în Thailanda pentru a avea grijă de nepoţi”, a declarat Mesak Chunharakchot, preşedintele Asociaţiei imobiliare thailandeze.

    Cele mai căutate sunt proprietăţile din marile oraşe, din Chiang Mai, în nordul muntos, din staţiunea balneară Pattaya de pe coasta de est şi din regiunea nord-estică Isan.

  • Jack Ma, principalul acţionar al Alibaba, se reîntoarce în China după ce în ultimii ani a stat departe de turbulenţele politice din piaţa chineză

    Fondatorul Alibaba, Jack Ma, s-a întors în China continentală într-o vizită publică, în contextul în care Beijingul încearcă să restabilească încrederea în clasa antreprenorială, după ani de zile de reprimare a sectorului tehnologic, raportează Financial Times.

    Ma a călătorit în oraşul său natal Hangzhou, unde se află sediul Alibaba, pentru a vizita şcoala Yungu, instituţie de învăţământ care educă în principal copiii angajaţilor Alibaba.

    Într-un articol postat luni pe contul său de WeChat, şcoala a citat o declaraţie oferită de Ma cu privire la provocările pe care inteligenţa artificială le reprezintă pentru educaţie. Fostul profesor de limba engleză a discutat despre necesitatea unei reforme educaţionale, în contextul în care tehnologia AI ia un avânt din ce în ce mai agresiv, punând în pericol integrarea omului în anumite domenii.

    Beijingul speră ca publicitatea din jurul călătoriei lui Ma în China să revigoreze încrederea antreprenorilor după încheierea atât a unei represiuni dureroase în materie de reglementare, cât şi a restricţiilor de tip „covid-zero”.

    „Pentru mediul de afaceri contează enorm de mult dacă Ma va rupe tăcerea. Faptul că se află fizic în China este un lucru, dar oare îl vom mai auzi vorbind şi  despre altceva decât despre educaţie rurală şi agricultură?”, a declarat Duncan Clark, fondator al companiei de consultanţă BDA, cu sediul la Beijing, şi autor al cărţii Alibaba: The House That Jack Ma Built.

    Reţinerea fondatorului China Renaissance, Bao Fan, a provocat în ultimele săptămâni o stare de nervozitate în lumea afacerilor, chiar în momentul în care Beijingul încearcă să promoveze investiţiile în ţară.

    Miliardarul Ma a fost cândva o figură de profil înalt în China, acordând interviuri libere presei, urcând pe scenă în haine extravagante şi interpretând muzică rock la galele companiei.

    Cu doar câteva zile înainte de oferta publică iniţială de succes de 37 de miliarde de dolari a grupului fintech Ant Financial, în noiembrie 2020, Ma a ţinut un discurs în care a atacat organele de supraveghere financiară şi băncile din China. Discursul l-a determinat pe preşedintele Xi Jinping să forţeze renunţarea listării la bursă a Ant, declanşând o campanie de reprimare a celor mai mari grupuri tehnologice din ţară.

    De atunci, Ma s-a ferit de atenţia presei, petrecându-şi majoritatea timpului în afara Chinei.

  • China se transformă într-un aspirator de bani: În încercarea de a atrage investiţii străine şi de a păstra marile companii în ţară, delegaţii chineze pleacă în toate colţurile lumii pentru a convinge investitorii să vină cu miliardele de dolari

    China a început să facă efoturi importante pentru a convinge multinaţionalele precum Apple şi Foxconn să rămână în ţară. Nevoia de atragere a investiţiilşor străine vine în contextul în care pandemia şi tensiunile geopolitice împing marile companii să-şi diversifice lanţurile de aprovizionare în afara Chinei, scrie CNBC.

    Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, Camera de Comerţ Americană a constatat că în China mai puţin de jumătate dintre respondenţii la sondajul său anual au plasat ţara în rândul priorităţilor pentru investiţii. Conform sondajului, numărul companiilor care iau în considerare sau încep să îşi relocheze producţia şi aprovizionarea în afara Chinei a crescut cu 10% faţă de anul trecut.

    După o astfel de scădere a sentimentului de încredere, China depune eforturi importante pentru a menţine investiţiile întreprinderilor străine şi pentru a sprijini creşterea economică. Ministerul Comerţului a declarat joi că, pentru prima dată, va lansa o serie de evenimente pentru cu scopul de a convinge corporaţiile că ţara merită banii.

    China a pus punct politicilor stricte anti-covid în decembrie. În februarie, fabrica Foxconn din Zhengzhou producea la capacitate maximă, personalul lucrând în două schimburi pentru a satisface cererea mare a clienţilor.

    Foxconn operează cea mai mare unitate de producţie de iPhone din lume în capitala Henan, Zhengzhou.

    Foxconn a confirmat că preşedintele său a vizitat Henan şi a planificat să colaboreze cu conducerea locală pentru proiecte. Cu toate acestea compania nu a oferit detalii despre aceste planuri de investiţii şi nici nu a precizat dacă intenţionează să transfere producţia în afara Chinei.

    China vizitează, de asemenea, potenţialii investitori în ţările lor de origine.

    După ce o reuniune guvernamentală la nivel înalt din decembrie a decis realizarea unor eforturi mai mari pentru a atrage capital străin, multe grupuri conduse de guvern au călătorit în străinătate pentru a convinge investitorii străini că ţara trebuie să fie ţinta banilor acestora.

    Wang Jinxia, director adjunct al Qianhai – o zonă de business din oraşul chinezesc Shenzhen – a condus o delegaţie în Dubai, Singapore şi Londra în februarie pentru a atrage interesul pentru investiţii.

    El a descris vizitele ca având “rezultate remarcabile”, dar nu a dat detalii. De asemenea, el a remarcat “provocări serioase” în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor străine. Printre acestea se numără concurenţa neloială cu jucătorii locali din China din cauza politicilor industriale, lipsa de protecţie juridică pentru afacerile străine în China şi riscurile geopolitice.

    Administraţia Biden a sporit restricţiile privind businessul companiilor americane cu China, cum ar fi cele anunţate anul trecut privind întreprinderile şi persoanele fizice americane care lucrează cu parteneri chinezi la cele mai avansate semiconductoare.

    Nu este clar în ce măsură vor fi anunţate alte restricţii.

    Cu toate acestea, investitorii străini continuă să vină cu bani în China într-un ritm constant.

    Investiţiile străine directe au crescut cu 14,5% în ianuarie faţă de anul trecut, ajungând la 127,69 miliarde de yuani (18,39 miliarde de dolari), potrivit Ministerului chinez al Comerţului. Această creştere este mai rapidă decât cea de 6,3% pentru tot anul 2022.

    Coreea de Sud, Germania şi Marea Britanie au fost cele mai mari surse de astfel de investiţii străine în 2022, a precizat ministerul, fără a menţiona SUA.

    Pentru o regiune chineză precum Henan, păstrarea sau creşterea investiţiilor din partea întreprinderilor străine este un colac de salvare. Datele oficiale au arătat că, în 2019, fabrica de iPhone a Foxconn a reprezentat 84% din exporturile întregii provincii.

    Ministrul chinez al comerţului, Wang Wentao, a vorbit joi pentru prima oară în public despre plângerile companiilor străine privind politicile guvernamentale de achiziţii publice care favorizează întreprinderile chineze locale.

    „Rezolvarea acestor probleme reprezintă priorităţi pentru activitatea noastră. Vom studia şi vom introduce politici şi măsuri împreună cu departamentele relevante pentru a asigura participarea egală a întreprinderilor străine”, a declarat Wang Wentao.

  • Baidu, competitorul chinez al Google, pregăteşte lansarea unui instrument similar cu ChatGPT, care se va numi Ernie Bot. Acţiunile companiei cresc cu 15%

    Acţiunile Baidu, competitorul chinez al Google, au înregistrat o creştere de 15% pe bursa din Hong Kong după ce compania a anunţat că va lansa propriul chatbot cu inteligenţă artificială, similar cu ChatGPT, potrivit CNBC.

    Cu o creştere de 15%, preţul unei acţiuni Baidu a ajuns la 20,7 dolari pe bursa din Hong Kong, reprezentând cel mai înalt nivel înregistrat în ultimele 11 luni.

    Compania a anunţat că proiectul de chatbot AI va ieşi din faza de testare internă până în luna martie şi va fi numit „Ernie Bot”.

    Anunţul Baidu vine după ce ChatGPT s-a bucurat de o popularitatea incredibilă în ultimele luni, în tiimp ce Google a anunţat recent că va lansa un produs similar, sub numele de Bard AI.

  • Un producător chinez de utilaje industriale va construi o fabrică în Serbia

    Haitian Machinery, o subsidiară a producătorului chinez de utilaje industriale Haitian Plastics Machinery Group, este de aşteptat să înceapă în primăvară construcţia unei unităţi de producţie la Ruma, în nordul Serbiei, scrie SeeNews. 

    Compania aşteaptă o autorizaţie de construcţie, care urmează să fie eliberată în următoarele două săptămâni.

    Investiţia este estimată la 100 de milioane de euro. Fabrica va avea o capacitate de producţie anuală de 2.500 de maşini de turnat prin injecţie.

    Lucrările de construcţie la instalaţie au fost planificate iniţial să înceapă în iarna anului trecut.

     

     

  • Controversatul miliardar chinez Jack Ma cedează controlul asupra Ant Group, fintech-ul cu potenţiall de 300 de miliarde de dolari care a trecut printr-o avalanşă de scandaluri şi ”ciocniri” cu statul chinez în ultimii 3 ani

    Miliardarul Jack Ma cedează controlul asupra Ant Group, punând capăt unei perioade tumultoase pentru gigantul chinez fintech. 

    Schimbările sunt făcute pentru a reduce dependenţa Ant de flamboaiantul miliardar chinez, care a cofondat Alibaba şi a ajutat la crearea Ant.

    Ma nu deţine un rol executiv la Ant şi nici nu face parte din consiliul de administraţie al acesteia, dar este o figură mare în cadrul companiei. El a controlat Ant prin intermediul unei entităţi în care deţine o poziţie dominantă. Acordurile care au permis poziţia miliardarului chinez vor fi reziliate. El şi alţi nouă directori şi angajaţi ai Ant vor avea drepturi de vot în cadrul companiei şi îşi vor putea exercita puterea independent unul de celălalt şi de Ma, potrivit declaraţiei Ant.

    Ant, care deţine populara platformă de plăţi digitale Alipay, a fost forţată să îşi revizuiască operaţiunile pe fondul unei represiuni guvernamentale care a început cu anularea de către Beijing a ofertei publice iniţiale de miliarde de dolari a companiei în noiembrie 2020. IPO-ul, care urma să aibă loc în Shanghai şi Hong Kong concomitent, ar fi strâns peste 34 de miliarde de dolari şi ar fi evaluat Ant la peste 300 de miliarde de dolari.

    Ant şi-a modernizat diversele linii de afaceri, de la credite de consum la asigurări, şi va deveni în cele din urmă un holding financiar supus unor reglementări în conformitate cu cele ale firmelor financiare tradiţionale.

    Schimbarea controlului aduce Ant cu un pas mai aproape de finalizarea revizuirii sale. Cu toate acestea, ar putea, de asemenea, să amâne o potenţială relansare a IPO-ului Ant pentru un an sau mai mult. Reglementările chinezeşti privind valorile mobiliare impun o pauză în ceea ce priveşte listarea la bursă a companiilor care au trecut printr-o schimbare recentă a controlului.

  • Controversatul miliardar chinez Jack Ma cedează controlul asupra Ant Group, fintech-ul cu potenţiall de 300 de miliarde de dolari care a trecut printr-o avalanşă de scandaluri şi ”ciocniri” cu statul chinez în ultimii 3 ani

    Miliardarul Jack Ma cedează controlul asupra Ant Group, punând capăt unei perioade tumultoase pentru gigantul chinez fintech. 

    Schimbările sunt făcute pentru a reduce dependenţa Ant de flamboaiantul miliardar chinez, care a cofondat Alibaba şi a ajutat la crearea Ant.

    Ma nu deţine un rol executiv la Ant şi nici nu face parte din consiliul de administraţie al acesteia, dar este o figură mare în cadrul companiei. El a controlat Ant prin intermediul unei entităţi în care deţine o poziţie dominantă. Acordurile care au permis poziţia miliardarului chinez vor fi reziliate. El şi alţi nouă directori şi angajaţi ai Ant vor avea drepturi de vot în cadrul companiei şi îşi vor putea exercita puterea independent unul de celălalt şi de Ma, potrivit declaraţiei Ant.

    Ant, care deţine populara platformă de plăţi digitale Alipay, a fost forţată să îşi revizuiască operaţiunile pe fondul unei represiuni guvernamentale care a început cu anularea de către Beijing a ofertei publice iniţiale de miliarde de dolari a companiei în noiembrie 2020. IPO-ul, care urma să aibă loc în Shanghai şi Hong Kong concomitent, ar fi strâns peste 34 de miliarde de dolari şi ar fi evaluat Ant la peste 300 de miliarde de dolari.

    Ant şi-a modernizat diversele linii de afaceri, de la credite de consum la asigurări, şi va deveni în cele din urmă un holding financiar supus unor reglementări în conformitate cu cele ale firmelor financiare tradiţionale.

    Schimbarea controlului aduce Ant cu un pas mai aproape de finalizarea revizuirii sale. Cu toate acestea, ar putea, de asemenea, să amâne o potenţială relansare a IPO-ului Ant pentru un an sau mai mult. Reglementările chinezeşti privind valorile mobiliare impun o pauză în ceea ce priveşte listarea la bursă a companiilor care au trecut printr-o schimbare recentă a controlului.

  • Răsturnare de situaţie în cel mai important deal al anului din universul cripto: Binance, cel mai mare exchange de criptomonede din lume, renunţă la planul de a achiziţiona FTX, unul dintre cei mai aprigi rivali ai gigantului chinez. FTX ajunge din nou în pragul dezastrului

    Binance, cel mai mare exchange de criptomonede din lume, a anunţat oficial că renunţă la planul de a cumpăra platforma FTX, unul dintre cei mai importanţi rivali ai companiei. Răsturnarea de situaţie vine la doar o zi după ce Chagpeng Zhao, CEO-ul Binance, a spus că Binance a ajuns la un acord pentru preleuarea businessului rival. FTX se află în mijlocul unei crize severe de lichiditate şi la un pas de un colaps total, scrie CNBC.

    „La început noi am sperat că vom sprijinii clienţii FTX şi că vom putea rezolva problema lichidităţii. Cu toate acestea ne-am convins rapid că problemele de acolo depăşesc orice ajutor pe care l-am putea oferi”, au declarat reprezentanţii Binance.

    În contextul acestor evoluţii FTX rămâne cel puţin pe moment fără un cumpărător. Samb Bankman-Fried, CEO-ul companiei, le-a spus investitorilor că businessul său se confruntă cu un deficit de lichidtate care se ridică la 8 miliarde de dolari, pe fondul retragerilor făcute de clienţii platformei.

    Prăbuşirea acordului dintre Binance şi FTX este cel mai recent capitol al unui episod şocant pentru universul cripto. Sequoia Capital, una dintre cele mai importante firme de venture capital din Silicon Valley, a investit peste 200 de milioane de dolari în compania lui Bankman-Fried şi este unul dintre cei mai mari pierzători ai acestui colaps.

    FTX şi-a anunţat investitorii că veniturile sale operaţionale pentru 2022 ar urma să scadă la 144 milioane de dolari, de la cei 338 de milioane raportaţi în 2021.

    Potrivit CEO-ului FTX, clienţii platformei au realizat retrageri care au totalizat şase miliarde de dolari.

    Înainte ca acordul Binance-FTX să cadă, tokenul companiei lui Bank-Fried se prăbuşise deja cu 80%, ajungând să se tranzacţioneze pentru cinci dolari şi ştergând peste 2 miliarde de dolari din market cap-ul tokenului.

    În prezent prăbuşirea continuă, FTT ajungând să se tranzacţioneze pentru 2,5 dolari, iar valoarea totală a token-urilor a scăzut până la 308 milioane de dolari.

    Pe fondul acestui episod care a zguduit lumea cripto, marile monede virtuale au avut de suferit. Bitcoin a ajuns să se tranzacţioneze sub pragul de 16.000 de dolari pentru prima oară din noieembrie 2020. Ether a bifat de asemenea o prăbuşire cu 30%, situându-se undeva puţin peste pragul de 1.000 de dolari

  • Emmanuel Macron, apel către europeni: Trebuie să ne trezim, nici americanii, nici chinezii nu ne vor face astfel de cadouri! Europa trebuie să pregătească un răspuns puternic şi să acţioneze foarte repede

    Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut mai mult sprijin pentru consumatorii şi companiile care aleg maşini electrice produse în UE în locul celor străine, relatează Politico.


    Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut mai mult sprijin pentru consumatorii şi companiile care aleg maşini electrice produse în UE în locul celor străine, relatează Politico.

    “Americanii cumpără produse americane şi urmăresc o strategie foarte agresivă de ajutor de stat. Chinezii îşi închid piaţa. Nu putem fi singura zonă, cea mai virtuoasă din punct de vedere climatic, care consideră că nu există o preferinţă europeană”, a declarat Macron pentru cotidianul francez Les Echos.

    “Eu apăr cu tărie o alegere europeană în acest domeniu şi un sprijin puternic pentru industria auto. Trebuie să susţinem acest lucru şi acest lucru trebuie să se întâmple cât mai curând posibil”, a spus el, menţionând că mai multe companii europene de închirieri auto cumpără masiv vehicule chinezeşti.

    “Trebuie să ne trezim, nici americanii, nici chinezii nu ne vor face astfel de cadouri! Europa trebuie să pregătească un răspuns puternic şi să acţioneze foarte repede. De cinci ani militez pentru mai multă suveranitate europeană, a adăugat Macron.

    Franţa urmează să lanseze din 2024 un sistem experimental de leasing subvenţionat pentru consumatorii cu venituri mici, care să cumpere vehicule electrice pentru 100 de euro pe lună, a spus Macron, confirmând totodată că mecanismul va favoriza pe cât posibil alegerea de maşini franceze şi europene.

    Ce maşini preferă românii
    În piaţa naţională în primele 7 luni ale anului, topul este condus de Dacia (20.124 unităţi), urmată de Ford (7.070 unităţi), Toyota (6.112 unităţi), Renault (5.744 unităţi), Hyundai (5.612 unităţi), Volkswagen (5.036 unităţi), Skoda (4.839 unităţi), Mercedes Benz (4.168 unităţi), Peugeot (2.477 unităţi) şi BMW (1.696 unităţi).P

    Primele 5 cele mai vândute autoturisme 100% electrice sunt Dacia Spring, cu 2.982 unităţi, model lansat în 2021, cu o creştere de 45 ori faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, Tesla Model 3, 335 unităţi, cu o creştere de 17 ori faţă de 2021, Hyundai Kona cu 276 unităţi, în creştere cu 196,8%, Volkswagen e-UP! cu 268 unităţi, în creştere cu 44,9% şi Renault Zoe cu 159 unităţi, în creştere cu 55,9%