BusinessMagazin

Tag: China

  • Ţara unde munţii de datorii ies la iveală şi arată întregii lumi eşecurile guvernării. Investitorii îşi pierd încrederea, răbdarea şi optimismul şi se pregătesc să-şi ducă banii în altă parte

    Pentru Dhiraj Bajaj, unul dintre miile de investitori ai economiei chineze, răsturnările bruşte de situaţie cu care s-a confruntat recent au fost peste tot ce a văzut în cei 20 de ani de carieră în investiţii, iar el nu este singurul dezamăgit de China.

    Pe fondul lipsei de transparenţă şi a incertitudinii tot mai mulţi investitori se gândesc de două ori înainte să mai vină cu banii în China, iar mulţi dintre ei pleacă cu milioanele departe de economia care dă tot mai des semne de slăbiciune, scrie Bloomberg.

    Mai întâi, Dalian Wanda Group Co. a indicat investitorilor- inclusiv lui Bajaj – că totul era în regulă. Cele 400 de milioane de dolari pe care le datora vor fi plătite integral. Câteva zile mai târziu, unii dintre aceştia au fost avertizaţi că, de fapt, companiei îi lipseau 200 de milioane de dolari, o bombă care a declanşat o vânzare frenetică a obligaţiunilor.

    Apoi, la fel de repede, investitorii au fost informaţi că, într-adevăr, existau destui bani, ceea ce a dus la o nouă creştere a obligaţiunilor.

    În cele din urmă, compania a reuşit să-şi plătească investitorii în iulie. Cu toate acestea, Bajaj care este şeful Lombard Odier Ltd, spune că incidentul şi altele asemănătoare l-au făcut să fie foarte precaut în ceea ce priveşte investiţiile în China în viitor.

    Episoade de acest fel devin tot mai frecvente pentru comunitatea financiară internaţională.

    În timp ce zeci de companii imobiliare pline de datorii, inclusiv gigantul Country Garden Holdings Co. se luptă pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, managerii internaţionali de fonduri spun că practicile slabe – şi mulţi susţin că se înrăutăţesc – de guvernanţă şi de publicare a informaţiilor sunt cele care îi descurajează pe termen lung în privinţa companiilor din China continentală.

    Experţii avertizează că acest lucru ar putea duce la un acces diminuat la finanţare şi la costuri mai mari ale împrumuturilor în anii următori, ceea ce ar putea împiedica şi mai mult economia chineză, care deja se clatină.

    „Există o deteriorare clară în ceea ce priveşte standardele, iar acest lucru nu va mai fi tolerat de comunitatea globală de investiţii”, a declarat Bajaj.

    Desigur, China nu a fost chiar un exemplu strălucit de bună guvernanţă corporativă pentru început. O serie de companii au fost afectate de ani de zile de datorii ascunse şi erori contabile.

    Dar, având în vedere că obligaţiunile în dolari cu rating de junk ale naţiunii au un randament mediu anual de peste 9% între 2012 şi 2020 – faţă de mai puţin de 7% pentru datoria comparabilă din SUA – managerii de fonduri au ignorant în general riscurile.

    Obligaţiunile de tip „junk bonds” offshore din China, majoritatea emise de dezvoltatori imobiliari, au pierdut peste 127 de miliarde de dolari din momentul în care au atins nivelul maxim în urmă cu doar doi ani şi jumătate, cam în perioada în care Beijingul a introdus o serie de măsuri pentru a încetini ritmul cu care dezvoltatorii imobiliari contractau împrumuturi.

    Politicile au fost menite să ajute la reducerea anilor de expansiune excesivă alimentată de datorii din partea constructorilor şi a speculaţiilor imobiliare din partea cumpărătorilor de locuinţe. Dar au dus la un număr record de firme care au intrat în incapacitate de plată, deoarece costurile de refinanţare au crescut şi au dus la o serie de restructurări.

    Country Garden, după ce a ratat luna trecută termenul iniţial de plată a dobânzii pentru două obligaţiuni în dolari, a ţinut apoi investitorii în întuneric timp de săptămâni întregi cu privire la intenţia de a plăti înainte de expirarea perioadelor de graţie (în cele din urmă, a plătit dobânda marţi.) Ceea ce i-a înfuriat şi mai mult pe creditori a fost faptul că societatea nu a clarificat niciodată când s-au încheiat efectiv perioadele de graţie.

    China se confruntă în prezent cu o serie de ameninţări economice serioase, printer care se numără deflaţia, criza imobiliară care trage economia în jos şi incidentele care afectează investitorii globali. În lipsa unor acţiuni ferme din partea autorităţilor de reglementare, naţiunea asiatică riscă să piardă investitori şi să se confrunte cu o agravare a turbulenţelor prin care trece.

     

     

     

     

     

     

  • Criza imobiliară din China riscă să se tranforme într-un dezastru pentru toată lumea: După decenii întregi de creşteri ale preţurilor pentru locuinţe, acum trendul se resetează, iar a doua cea mai mare economie a lumii riscă să se prăbuşească odată cu preţurile

    Piaţa imobiliară din China este în criză. Preţurile imobilelor care au crescut vertiginos în ultimele decenii au început să se prăbuşească. Acum, pericolul este că prăbuşirea valorii locuinţelor va duce la prăbuşirea şi a celei de-a doua economii a lumii, scrie Bloomberg.

    Boom-ul imobiliar din China şi-a avut originea în cererea şi oferta fundamentală. În urmă cu patru decenii, când liderii ţării au deschis economia investitorilor străini şi întreprinderilor private, milioane de oameni s-au mutat din mediul rural în oraşele chinezeşti în căutare de locuri de muncă în fabrici. Acest lucru a deblocat cererea de locuinţe şi a dus la un boom al construcţiilor care, la apogeu, a făcut ca sectorul imobiliar şi industriile conexe să reprezinte până la un sfert din economia Chinei.

    Pe parcurs, însă, scopul imobiliarelor a început să se schimbe. Deoarece preţurile locuinţelor au crescut mereu, oamenii au început să creadă că aşa va fi mereu. Acest lucru a făcut ca tot mai mulţi chinezi să cumpere case ca modalitate de a-şi investi economiile, mai degrabă decât pentru a locui în ele. Creşterea preţurilor locuinţelor a cauzat o altă problemă prin mărirea diferenţei de avere între cei care deţineau proprietăţi şi cei care nu.

    Pentru preşedintele Xi Jinping, care a declarat că doreşte să creeze o „prosperitate comună” prin micşorarea acestei diferenţe, acestea au fost motive pentru a acţiona.

    Atunci când Xi a luat iniţiativa de a înăspri reglementările privind proprietatea, a declanşat un lanţ de evenimente care au devenit o piedică substanţială pentru creştere şi o provocare majoră pentru guvernul său.

     Preţurile locuinţelor au început să scadă, dezvoltatorii au început să intre în incapacitate de plată, iar oamenii s-au înfuriat.

    Întrebarea care se pune acum este dacă autorităţile pot acţiona suficient de repede pentru a împiedica problemele din domeniul imobiliar să se transforme într-o criză mai amplă pentru sistemul financiar, pentru societatea chineză în general – şi poate pentru întreaga lume.

  • Taiwanul îi răspunde lui Elon Musk: „Nu suntem de vânzare”. Miliardarul a afirmat că insula face parte din China

    Beijingul revendică Taiwanul autoguvernat, iar tensiunile dintre cele două părţi s-au intensificat în ultimul an.
    „Ascultaţi-mă, Taiwan nu face parte din RPC şi cu siguranţă nu este de vânzare!”, a declarat ministrul de externe Joseph Wu.
    În octombrie, Musk a sugerat că tensiunile dintre Beijing şi Taipei ar putea fi rezolvate prin acordarea Chinei a unui anumit control asupra Taiwanului.
    Taiwanul i-a transmis miliardarului Elon Musk că „nu este de vânzare”, după ce acesta a afirmat că insula face parte din China, relatează BBC.

    „Ascultaţi-mă, Taiwan nu face parte din RPC [Republica Populară Chineză] şi cu siguranţă nu este de vânzare!”, a declarat ministrul de externe Joseph Wu pe X al lui Musk. La un summit de afaceri din această săptămână, Musk a comparat Taiwanul cu Hawaii, numindu-l „parte integrantă” a Chinei.

    Beijingul revendică Taiwanul autoguvernat, iar tensiunile dintre cele două părţi s-au intensificat în ultimul an. Chiar în această săptămână, China a efectuat exerciţii aeriene şi navale în jurul Taiwanului, în ceea ce a devenit o demonstraţie de rutină a puterii militare în jurul insulei. Taiwanul a declarat că a detectat peste 40 de avioane militare chineze şi aproximativ 10 nave în apele sale.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Toată lumea este îngrijorată în legătură cu China, însă adevărata durere va veni de la Fed

    Pentru multe ţări, efectele secundare ale dobânzilor în creştere din Statele Unite creează mai multă suferinţă decât încetinirea economiei chineze, scrie Bloomberg Businessweek.

    Iar banca centrală americană (Fed) este în alertă pentru o nouă majorare de dobânzi după ce datele privitoare la inflaţie au dezamăgit.

    Inflaţia de bază a avansat cu 0,3% în iulie, prima accelerare din şase luni.

     

  • Uniunea Europeană începe o anchetă cu privire la subvenţiile acordate de China industriei EV. „Preţul lor este ţinut artificial la un nivel scăzut de subvenţii uriaşe ale statului. Acest lucru ne distorsionează piaţa”

    Uniunea Europeană lansează o investigaţie privind subvenţiile chineze pentru vehiculele electrice, blocul comunitar fiind îngrijorat de capacitatea proprie de a concura, scrie Bloomberg.

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat ancheta miercuri, spunând că piaţa globală este inundată de maşini chinezeşti ieftine.

    „Preţul lor este ţinut artificial la un nivel scăzut de subvenţii uriaşe ale statului. Acest lucru ne distorsionează piaţa”, a declarat aceasta.

    În ciuda posibilelor represalii, producătorii europeni sunt tot mai alarmaţi cu privire la capacitatea lor de a concura cu industria chineză.

    China este casă pentru o mulţime de producători de vehicule electrice, majoritatea susţinute de guvern prin stimulente atât pentru industrie cât şi pentru consumatori, multe dintre aceste companii neînregistrând nicioadată profit.

    BYD şi Nio se pregătesc să crească vânzările în Europa cu o gamă de modele la preţuri competitive care, dacă au succes, vor lovi producătorii de pe piaţă precum Stellantis şi Volkswagen.

  • Un avertisment pentru investitorii de energie solară: Din cauza importurilor chinezeşti, industria europeană de panouri solare este în pragul falimentului

    Industria europeană a energiei solare a avertizat că o abundenţă de importuri chinezeşti ieftine a împins unii producători în pragul falimentului, împiedicând eforturile UE de a stimula producţia locală de tehnologii ecologice, scrie Financial Times.

    SolarPower Europe, un grup comercial al industriei, a scris luni Comisiei Europene că stocurile în creştere şi „concurenţa acerbă” dintre producătorii chinezi pentru a câştiga cotă de piaţă în Europa au dus la scăderea preţurilor modulelor solare cu mai mult de un sfert în medie de la începutul anului.

    „Acest lucru creează riscuri concrete pentru companii de a intra în insolvenţă, deoarece stocul lor va trebui să fie devalorizat”, se arată în scrisoare.

    Norwegian Crystals, un producător de lingouri utilizate în celulele solare, a depus deja cererea de faliment luna trecută. Norsun, o altă companie norvegiană de energie solară, a declarat luna aceasta că va suspenda producţia până la sfârşitul anului.

    UE urmăreşte ca până în 2030, 45% din energia utilizată la nivel comunitar să provină din surse regenerabile – un obiectiv care urmează să fie votat de Parlamentul European în această săptămână.

    Produsele chineze din lanţul de aprovizionare cu energie solară a Uniunii reprezintă aproximativ trei sferturi din importurile de energie solară ale blocului comunitar, ceea ce provoacă temeri că UE dezvoltă o dependenţă faţă de China, asemănătoare cu dependenţa sa faţă de gazul rusesc, menţinută până la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina.

    Costul de fabricare a unui modul solar în Europa este dublu faţă de preţul spot actual, a declarat SolarPower Europe.

    UE a încercat deja să limiteze concurenţa neloială din partea Chinei prin impunerea de tarife la importurile chinezeşti în 2012, după ce Beijingul a alocat subvenţii masive industriei sale solare. Dar blocul comunitar le-a ridicat din nou în 2018 pentru a stimula instalaţiile de energie regenerabilă, cu doar un an înainte ca Comisia să declare China un „rival sistemic” al Uniunii.

    Scăderea dramatică a preţurilor a însemnat că obiectivul UE de a fabrica 30GW din lanţul de aprovizionare cu energie solară în Europa până în 2030 este acum „în mare pericol”, se arată în scrisoare. Industria eoliană a adresat apeluri similare Bruxelles-ului, temându-se că producătorii de turbine sunt, de asemenea, subcotaţi de rivalii chinezi.

  • Care este tara care va deveni cel mai mare exportator de maşini al planetei depăşind în acest an Japonia

    . Companiile sunt nevoite să se adapteze din cauza scăderii cererii interne. „Avem un surplus de 25 de milioane de unităţi care nu sunt folosite”

    China va ajunge în acest an cel mai mare exportator de maşini al planetei, depăşind Japonia, scrie Financial Times. Momentul va marca sfârşitul deceniilor de dominaţie ale companiilor europene, americane, japoneze şi sud-coreene.

    Fabricile chineze au produs mai multe maşini decât poate economia autohtonă să absoarbă, din cauza declinului rapid al motoarelor pe combustie, explozia în popularitate a maşinilor electrice şi scăderea nevoii de a deţine un vehicul personal în rândul populaţiei tot mai urbanizate.

    „Avem un surplus de 25 de milioane de unităţi care nu sunt folosite”, a declarat Bill Russo, fost şef al Chrysler China.

    Anii de beneficii fiscale şi economice acordate au sporit competitivitatea Chinei în sectorul automobilelor. Producătorii interni precum BYD vând acum mai mult decât nume sonore ale industriei occidentale şi explorează oportunităţi internaţionale.

    Volumul exporturilor chineze sunt pe cale să depăşească Japonia, după ce au depăşit anterior Coreea de Sud în 2021 şi Germania în 2022, potrivit datelor Moody’s.

    Până la sfârşitul lunii iulie, 2,8 milioane de vehicule au fost exportate din China în acest an, inclusiv 1,8 milioane de vehicule pe benzină, în creştere cu 74% faţă de anul precedent, deoarece mai mulţi consumatori optează pentru vehicule electrice şi maşini second-hand.

    Povestea Hyundai este emblematică pentru situaţia grupurilor auto clasice prezente în China. Compania deţine 4 fabrici în ţară, 2 fiind folosite pentru export, iar celelalte pentru piaţa internă.

    „Unde ar putea să vândă maşinile fabricate în China? Hyundai are deja fabrici în India, Vietnam, Indonezia şi Brazilia”, a declarat Lee Hang-koo, consilier la Korea Automotive Technology Institute.

    „Majoritatea maşinilor produse acolo sunt pe benzină şi va fi greu să faci bani din exporturi”, a continuat acesta.

  • Huawei lansează un telefon şi mai puternic, în timp SUA investighează progresul tehnologic al companinei în ciuda sancţiunilor

    Huawei a adăugat vineri un nou model de top la controversata sa familie de smartphone-uri Mate 60, punând în vânzare în China modelul Mate 60 Pro+, conform CNBC,

    Firma cu sediul la Shenzhen oferă online acest telefon modernizat, echipat cu mesagerie prin satelit şi mai multă memorie decât Mate 60 Pro, pentru un avans de 1.000 de yuani (140 de dolari) şi a promis livrarea cel târziu până la 9 octombrie. Pro+ adaugă o opţiune de stocare maximă de 1 terabyte şi 4 GB mai multă memorie decât la modelul Pro, care se vinde la 6.999 yuani. Acţiunile furnizorilor Huawei au crescut vertiginos până la limita zilnică de 10% pe bursele chinezeşti.

    Mate 60 Pro a atras atenţia internaţională pentru procesorul său şi alte componente fabricate în China, un semn al progresului ţării în dezvoltarea capacităţilor tehnologice interne. De asemenea, modelul îmbunătăţit Pro+ se conectează la sistemul de mesagerie prin satelit Beidou al Chinei, un punct de mândrie naţională. Mult timp subiectul sancţiunilor comerciale impuse de SUA, Huawei şi producătorul său de cipuri, Semiconductor Manufacturing International Corp. par să fi făcut un pas important în îmbunătăţirea producţiei de cipuri în China, cu un model de 7 nanometri care alimentează cele mai recente telefoane mobile.

    Departamentul de Comerţ al SUA, care este autorul majorităţii sancţiunilor impuse Huawei şi SMIC, a declarat că investighează noua tehnologie de semiconductori a Huawei. Şefa sa, Gina Raimondo, se afla într-o vizită în China atunci când Mate 60 Pro a fost pus brusc în vânzare, fără nici-o pregătire de marketing din partea Huawei.

    În mod similar, Pro+ a apărut fără marketingul şi publicitatea tipice care însoţesc o lansare a unui produs important. Un scurt videoclip de prezentare postat pe contul Weibo al Huawei a prezentat un dispozitiv foarte asemănător cu vărul său mai mic, cu aceeaşi cameră foto din spate supradimensionată.

    Noile dispozitive au stârnit o revărsare de sentimente naţionaliste pe reţelele de socializare chinezeşti şi au fost preluate de agenţiile de ştiri naţionale care au prezentat progresele Huawei ca pe o victorie împotriva sancţiunilor.

     

  • Economia chineză sângerează: După scăderea exporturilor cu 8,8% în august Yuanul chinezesc se depreciază până la nivelul din 2007 faţă de dolar. „Mâine vom vedea dacă China lasă Yuan-ul să se acomodeze cu un nivel de depreciere şi mai mare”

    Moneda naţională a Chinei s-a depreciat până la cel mai scăzut nivel din 2007 faţă de dolar după ce exporturile s-au diminuat pentru a patra lună consecutiv în august, scrie Financial Times.

    Yuanul se tranzacţionează la 7,3228 pentru un dolar joi, după ce ţara a anunţat o scădere a exporturilor cu 8,8% în august faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Comerţul a susţinut activitatea economică în pandemie, dar exportatorii au fost loviţi de o scădere a consumului în acest an.

    Yuanul a pierdut în acest an 6% faţă de dolar pe măsură ce datele economice dezamăgitoare şi întărirea dolarului au pus presiune pe cursul de schimb, în ciuda măsurilor luate de autorităţile chineze pentru a descuraja pariurile împotriva monedei.

    „Mâine vom vedea dacă China lasă Yuan-ul să se acomodeze cu un nivel de depreciere şi mai mare”, a explicat Ken Cheung, chief Asia foreign exchange strategist la Mizuho Bank.

    Slăbiciunea Chinei se poate vedea în comerţ şi industrie, două dintre cele mai importante sectoare ale economiei, liderii politici fiind confruntaţi cu ideea că revenirea post pandemică nu s-a întâmplat.

    Beijingul nu a adoptat măsuri de amploare pentru a susţine economia, aceasta crescând doar cu 0,8% în al doilea trimestru al acestui an.

  • Munţii de datorii ai Chinei ies la iveală şi arată întregii lumi eşecurile guvernării de la Beijing. Investitorii îşi pierd încrederea, răbdarea şi optimismul şi se pregătesc să-şi ducă banii departe de gigantul asiatic al cărei economii se clatină tot mai tare

    Pentru Dhiraj Bajaj, unul dintre miile de investitori ai economiei chineze, răsturnările bruşte de situaţie cu care s-a confruntat recent au fost peste tot ce a văzut în cei 20 de ani de carieră în investiţii, iar el nu este singurul dezamăgit de China.

    Pe fondul lipsei de transparenţă şi a incertitudinii tot mai mulţi investitori se gândesc de două ori înainte să mai vină cu banii în China, iar mulţi dintre ei pleacă cu milioanele departe de economia care dă tot mai des semne de slăbiciune, scrie Bloomberg.

    Mai întâi, Dalian Wanda Group Co. a indicat investitorilor- inclusiv lui Bajaj – că totul era în regulă. Cele 400 de milioane de dolari pe care le datora vor fi plătite integral. Câteva zile mai târziu, unii dintre aceştia au fost avertizaţi că, de fapt, companiei îi lipseau 200 de milioane de dolari, o bombă care a declanşat o vânzare frenetică a obligaţiunilor.

    Apoi, la fel de repede, investitorii au fost informaţi că, într-adevăr, existau destui bani, ceea ce a dus la o nouă creştere a obligaţiunilor.

    În cele din urmă, compania a reuşit să-şi plătească investitorii în iulie. Cu toate acestea, Bajaj care este şeful Lombard Odier Ltd, spune că incidentul şi altele asemănătoare l-au făcut să fie foarte precaut în ceea ce priveşte investiţiile în China în viitor.

    Episoade de acest fel devin tot mai frecvente pentru comunitatea financiară internaţională.

    În timp ce zeci de companii imobiliare pline de datorii, inclusiv gigantul Country Garden Holdings Co. se luptă pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, managerii internaţionali de fonduri spun că practicile slabe – şi mulţi susţin că se înrăutăţesc – de guvernanţă şi de publicare a informaţiilor sunt cele care îi descurajează pe termen lung în privinţa companiilor din China continentală.

    Experţii avertizează că acest lucru ar putea duce la un acces diminuat la finanţare şi la costuri mai mari ale împrumuturilor în anii următori, ceea ce ar putea împiedica şi mai mult economia chineză, care deja se clatină.

    „Există o deteriorare clară în ceea ce priveşte standardele, iar acest lucru nu va mai fi tolerat de comunitatea globală de investiţii”, a declarat Bajaj.

    Desigur, China nu a fost chiar un exemplu strălucit de bună guvernanţă corporativă pentru început. O serie de companii au fost afectate de ani de zile de datorii ascunse şi erori contabile.

    Dar, având în vedere că obligaţiunile în dolari cu rating de junk ale naţiunii au un randament mediu anual de peste 9% între 2012 şi 2020 – faţă de mai puţin de 7% pentru datoria comparabilă din SUA – managerii de fonduri au ignorant în general riscurile.

    Obligaţiunile de tip „junk bonds” offshore din China, majoritatea emise de dezvoltatori imobiliari, au pierdut peste 127 de miliarde de dolari din momentul în care au atins nivelul maxim în urmă cu doar doi ani şi jumătate, cam în perioada în care Beijingul a introdus o serie de măsuri pentru a încetini ritmul cu care dezvoltatorii imobiliari contractau împrumuturi.

    Politicile au fost menite să ajute la reducerea anilor de expansiune excesivă alimentată de datorii din partea constructorilor şi a speculaţiilor imobiliare din partea cumpărătorilor de locuinţe. Dar au dus la un număr record de firme care au intrat în incapacitate de plată, deoarece costurile de refinanţare au crescut şi au dus la o serie de restructurări.

    Country Garden, după ce a ratat luna trecută termenul iniţial de plată a dobânzii pentru două obligaţiuni în dolari, a ţinut apoi investitorii în întuneric timp de săptămâni întregi cu privire la intenţia de a plăti înainte de expirarea perioadelor de graţie (în cele din urmă, a plătit dobânda marţi.) Ceea ce i-a înfuriat şi mai mult pe creditori a fost faptul că societatea nu a clarificat niciodată când s-au încheiat efectiv perioadele de graţie.

    China se confruntă în prezent cu o serie de ameninţări economice serioase, printer care se numără deflaţia, criza imobiliară care trage economia în jos şi incidentele care afectează investitorii globali. În lipsa unor acţiuni ferme din partea autorităţilor de reglementare, naţiunea asiatică riscă să piardă investitori şi să se confrunte cu o agravare a turbulenţelor prin care trece.