Tag: cetate

  • Şase oraşe din România unde te poţi relaxa cu un buget decent

    Nu trebuie să plecăm din ţară ca să avem parte de o evadare liniştită de câteva zile. Românii au devenit tot mai interesaţi de un city break pe melaguri autohtone, iar toamna este sezonul perfect pentru o astfel de minivacanţă, graţie preţurilor mai mici practicate de hotelieri şi a numeroaselor festivaluri organizate în această perioadă.

    Iată şase oraşe din România unde te poţi relaxa cu un buget decent:

    1. Sighişoara. O destinaţie city break tentantă nu numai pentru străini, ci şi pentru români este frumoasa cetate medievală Sighişoara, care a şi fost inclusă recent într-un top al destinaţiilor europene care merită vizitate, întocmit de publicaţia americană „Business Insider“. Bineînţeles, Turnul cu Ceas, Casa Veneţiană şi Scara Acoperită se numără printre obiectivele turistice care reuşesc de fiecare dată să încânte călătorul, indiferent de câte ori le-ar revedea.

    2. Timişoara. Catedrala Catolică, Monumentul Sfintei Treimi, Castelul Huniazilor sau Bastionul care adăposteşte Muzeul de Artă Populară sunt locuri de referinţă din Timişoara. Toamna se numără şi evenimentele care merită atenţia vizitatorilor, cum ar fi Festivalul Internaţional de Dans, organizat între 14 şi 18 octombrie, Festivalul berii (24 septembrie – 4 octombrie) sau Timishort Film Festival (15-18 octombrie).

    3. Alba Iulia. Oraşul în care s-a semnat actul de Unire al Principatelor Române se numără printre oraşele îndrăgite de români, graţie vizitelor de neuitat pe care le pot face la Cetatea Alba Carolina, Castrul Roman, Muzeul Unirii sau în Cetatea Medievală. Merită amintită ceremonia de schimbare a gărzii, care are loc zilnic, la orele prânzului, la Cetatea Alba Carolina.

    4. Cluj. Câteva zile petrecute la Cluj ar trebui să includă vizitarea Bisericii Franciscane, a Grădinii Botanice, a Bastionului Croitorilor şi, de ce nu, a Universităţii Babeş Bolyai. Pentru iubitorii dansului, la Cluj se organizează Transilvania Salsa Festival, între 20 şi 22 noiembrie, la care sunt aşteptaţi pasionaţi de dans din întrega ţară, dar şi din străinătate.

    Cititi continuarea pe www.one.ro

  • Cum s-a distrus una dintre cele mai cunoscute cetăţi din România: Am transformat-o într-un coteţ

    O comisie a Ministerului Culturii a descoperit că lucrările de reabilitarea a cetăţi Capidava, menite să consolideze edificiul antic, au făcut mai mult rău. După o vizită pe teren, membrii comisiei au constatat că monumentul istoric a fost grav afectat – culmea – din cauza lucrărilor de consolidarizare.

    Ioan Opriş, responsabil ştiinţific Limes: „Este o problemă legată de anumite tipuri de zidărie care trebuiau făcute într-un anumit fel şi nu în alt fel.”

    Valentin Coman, documentarist turistic, a spus pentru Digi 24: „Am început să refacem o cetate şi am transformat-o într-un coteţ care nu poate fi introdusă pe lista UNESCO, pierdem o bijuterie a Dobrogei.”

    Membrii Comisiei Naţionale susţin că cetatea Capidava şi-a pierdut autenticitatea. Cea mai mare problemă ar fi legată însă de micul port antic care a existat în apropierea cetăţii. Acesta era un cheu, unde acostau navele în antichitate. Specialiştii susţin însă că a fost înălţat exagerat de mult iar acum arată ca un zid de apărare.

    Cetatea nu mai poate fi înscrisă în patrimoniul UNESCO în asemenea condiţii, spun cei de la minister.

    Proiectul e în valoare de 16 milioane de euro, fonduri europene. Din cauza problemelor pe care firma câştigătoare le-a avut cu legea, de zece luni nu s-a mai lucrat deloc acolo. Consiliul Judeţean va organiza acum o nouă licitaţie, pentru desemnarea altui constructor. În prezent, sunt gata două treimi din lucrări.

    Istoric Capidava a fost un centru fortificat geto-dac, apoi castru roman, pe malul drept al Dunării dobrogene, pe locul unde se află astăzi satul cu acelaşi nume Capidava, judeţul Constanţa.

    În timpul Imperiului Roman a avut un rol important pe linia de apărare a Dunării.

    Cititi mai multe pe www.activenews.ro

  • Cum s-a distrus una dintre cele mai cunoscute cetăţi din România: Am transformat-o într-un coteţ

    O comisie a Ministerului Culturii a descoperit că lucrările de reabilitarea a cetăţi Capidava, menite să consolideze edificiul antic, au făcut mai mult rău. După o vizită pe teren, membrii comisiei au constatat că monumentul istoric a fost grav afectat – culmea – din cauza lucrărilor de consolidarizare.

    Ioan Opriş, responsabil ştiinţific Limes: „Este o problemă legată de anumite tipuri de zidărie care trebuiau făcute într-un anumit fel şi nu în alt fel.”

    Valentin Coman, documentarist turistic, a spus pentru Digi 24: „Am început să refacem o cetate şi am transformat-o într-un coteţ care nu poate fi introdusă pe lista UNESCO, pierdem o bijuterie a Dobrogei.”

    Membrii Comisiei Naţionale susţin că cetatea Capidava şi-a pierdut autenticitatea. Cea mai mare problemă ar fi legată însă de micul port antic care a existat în apropierea cetăţii. Acesta era un cheu, unde acostau navele în antichitate. Specialiştii susţin însă că a fost înălţat exagerat de mult iar acum arată ca un zid de apărare.

    Cetatea nu mai poate fi înscrisă în patrimoniul UNESCO în asemenea condiţii, spun cei de la minister.

    Proiectul e în valoare de 16 milioane de euro, fonduri europene. Din cauza problemelor pe care firma câştigătoare le-a avut cu legea, de zece luni nu s-a mai lucrat deloc acolo. Consiliul Judeţean va organiza acum o nouă licitaţie, pentru desemnarea altui constructor. În prezent, sunt gata două treimi din lucrări.

    Istoric Capidava a fost un centru fortificat geto-dac, apoi castru roman, pe malul drept al Dunării dobrogene, pe locul unde se află astăzi satul cu acelaşi nume Capidava, judeţul Constanţa.

    În timpul Imperiului Roman a avut un rol important pe linia de apărare a Dunării.

    Cititi mai multe pe www.activenews.ro

  • Toaleta publică de 370.000 de euro din România, devenită obiectiv turistic. “Am vrut să punem în valoare zidul medieval”

    În Bucureşti, în acest moment există o toaletă publică la fiecare 3.000 de locuitori, iar, în ultimii patru ani, o treime dintre WC-uri au fost incendiate, vandalizate, sau pur şi simplu furate cu totul.

    În anul 2012, Primăria Generală a Bucureştiului a semnat un contract de instalare şi întreţinere toalete ecologice cu un furnizor de astfel de echipamente şi servicii, pe o durată de patru ani. Valoarea contractului se ridică, în medie, la 12 milioane de lei anual, din care nouă milioane de lei reprezintă doar serviciile de întreţinere (vidanjare, igienizare, reparare, înlocuire), precizează administraţia locală într-un răspuns remis MEDIAFAX.

    În total, în Capitală sunt 613 toalete publice. Din acestea 76 sunt toalete automate – racordate la reţeaua publică de apă şi canalizare, 491 sunt toalete ecologice mobile – de plastic, iar 46 sunt toalete ecologice mobile pentru persoane cu dizabilităţi.

    Utilizând un calcul simplu, la o populaţie aproximată a Capitalei de două milioane de locuitori şi puţin peste 600 de toalete publice existente, rezultă o toaletă publică la nu mai puţin de 3.000 de oameni. Puţin, spun bucureştenii.

    Aceste WC-uri sunt amplasate în general în parcuri, grădini publice, cimitire, iar unele în apropierea staţiilor RATB sau de metrou. La cerere, astfel de toalete publice mai pot fi instalate la diverse evenimente culturale şi sportive organizate în Bucureşti.

    În centrul Bucureştiului, de exemplu, sunt amplasate trei toalete de plastic în Parcul Unirii, una în Piaţa Romană, una în Piaţa Victoriei, iar în pasajul pietonal de la Piaţa Universităţii, la ieşirea spre Muzeul de Istorie, este amenajată o toaletă publică de mari dimensiuni, care se închide de două ori pe zi, între orele 13:00-13:30 şi 20:00-20:30 pentru igienizare. Prin urmare, centrul istoric la Capitalei, vizitat frecvent de sute de turişti, are până-n 10 toalete publice.

    ,,În parcuri şi la cimitir găsim toalete din astea de plastic, sau de metal. Sunt curate în general, dar ne ferim să le folosim. În centru, însă, nu am întâlnit WC-uri publice, poate or fi, dar eu nu le-am văzut”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Elena Iorgulescu, locuitor al Sectorului 3 din Bucureşti.

    Un alt locuitor al Capitalei, Constantin Stroe, lucrează ca taximetrist, şi spune că de cele mai multe ori este nevoit să meargă la toaletele restaurantelor fast-food, deoarece sunt doar câteva zone în Bucureşti unde poate parca maşina şi folosi un WC public.

    ,,Găsesc una în Drumul Taberei, la Favorit. În Sectorul 5 nu găsesc niciuna, mai găsesc una la Spitalul Municipal, una la Cişmigiu, una la Casa de Pensii a Bucureştiului şi pe lângă gurile de metrou mai sunt. Oricum, cel mult şapte-opt sunt aşa, la stradă, în tot Bucureştiul. Iar dacă nu găsesc şi restaurantele sunt închise, caut un loc mai retras, mă dau după un pom şi asta e…”, spune bărbatul.

    Potrivit datelor primite de la Primăria Generală a Bucureştiului, în ultimii patru ani, mai mult de o treime dintre toaletele publice din Bucureşti au fost vandalizate. Astfel, în perioada 2012-2016 au fost incendiate total sau parţial 22 de toalete ecologice mobile de plastic, au fost vandalizate 123 de vase de toaletă cu capac, au fost rupte sute de mânere, arcuri de uşă, grile de aerisire şi alte componente ale cabinelor. În cazul toaletelor automate, racordate la sistemele de apă şi canalizare, au fost sparte 22 de vase WC ceramice, au fost sparte sau furate leduri de iluminat şi elemente de design şi au fost forţate mai multe uşi automate. Tot în ultimii patru ani, au disparut nu mai puţin de 68 de toalete ecologice de plastic, care au fost, cel mai probabil, furate.

    Toate serviciile de igienizare a toaletelor, precum şi repararea sau înlocuirea cabinelor de WC, cad în sarcina furnizorului de servicii contractat de Primăria Generală a Bucureştiului, care acoperă pe propria cheltuială costurile generale de furturi, distrugeri şi vandalizări.

    Şi tot în ceea ce priveşte toaletele publice, probabil cea mai scumpă din ţară se găseşte în municipiul Alba Iulia. Deschisă din 2015, a avut costuri de amenajare de nu mai puţin de 370.000 de euro şi este considerată obiectiv turistic, având în interior, într-un spaţiu delimitat cu sticlă, vestigii medievale, respectiv un traseu de zid în formă de ”L” al unui fost depozit de făină din secolul al XVII-lea.

    Vedeţi imagini cu toaleta de 370.000 de euro

    Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Mihai Coşer, declara, în 2015, că principalul motiv pentru construirea toaletei publice a fost punerea în valoare a zidului medieval, al unui fost depozit de făină din secolul XVII, care a fost probabil o anexă a Palatului Princiar.

    Întreg obiectivul a fost finanţat din fonduri europene, iar preţul s-a ridicat la 1.668.319 de lei, dintre care 300.000 de lei au fost alocaţi pentru dotarea grupului sanitar. Restul banilor au fost folosiţi pentru descărcări arheologice şi lucrări specifice de punere în valoare a vestigiilor.

    Grupul sanitar are şi un hol imens, cu bănci, amplasate faţă în faţă cu vestigiile, iar în spatele acestora se află trei planuri, din secolul XVIII, ale Cetăţii Alba Carolina. De altfel, potrivit istoricului Gabriel Rustoiu, director al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, depozitul de făină apare pe harta primului arhitect al Cetăţii Alba Carolina, Giovanni Morando Visconti, în anul 1711, însă nu mai apare pe o hartă a Cetăţii Alba Carolina din anul 1936, ceea ce înseamnă că zona a fost reamenajată în această perioadă.

    Întrebat dacă spaţiul este utilizat doar pentru nevoi specifice sau a devenit o atracţie turistică, Gabriel Rustoiu a precizat că atunci când face tururi ghidate el aduce turiştii şi aici pentru că ”este o atmosferă liniştită, cu muzică frumoasă”, iar cele trei planuri arată ”evoluţia oraşului”.

    Preţul de intrare este de un leu.

  • Destinaţii fascinante din Transilvania. Locuri superbe pe care le puteţi vizita la sfârşit de săptămână

    Vocea Transilvaniei vă propune mai multe destinaţii de vizitat în weekend sau pentru cel puţin o zi. Vă asigurăm că nu veţi fi dezamăgiţi şi că veţi avea experienţe de neuitat! Iată câteva opţiunile de petrecere a timpului liber din Transilvania, locuri pe care le puteţi vizita atât cu familia cât şi cu prietenii. 

    Cetatea Alba Carolina / Credit Foto: Ionuţ Văidean

    Cetatea Alba Carolina / Credit Foto: Ionuţ Văidean

    Alba. Cetatea Alba Carolina a ajuns în ultima vreme să fie printre primele în topul celor mai vizitate destinaţii turistice din România, după Castelul Peleş sau Cetatea Sighişoara.

    Schimbul de gardă din cetatea Alba Carolina este unul dintre motivele pentru care peste 300.000 de turişti din toată lumea vin aici în fiecare an.

    Soldaţii mărşăluiesc în uniforme care le imită perfect pe cele din secolul al XVIII-lea, o încântare pentru vizitatori! Mai mult, Cetatea Alba Carolina este cea mai mare din ţară.

    Parcul Reconcilierii din ARAD / Foto: welcometoromania.ro

    Parcul Reconcilierii din ARAD / Foto: welcometoromania.ro

    Arad. Parcul Reconcilierii din Arad a rezolvat in 2004 o problema spinoasa, care i-a dezbinat pe romani si maghiari zeci de ani la rând.

    În Parcul Reconcilierii au fost amplasate atat “Statuia Libertatii” (“Szabadság-szobor”, realizata de sculptorul Adolf Huszár), inchinata celor treisprezece generali ai revolutiei maghiare executati de habsburgi la Arad – oras supranumit de atunci “Golgota ungara” -, cat si un “Arc de Triumf” realizat din marmura si inchinat lui Avram Iancu si liderilor revolutiei romane de la 1848.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Destinaţii fascinante din Transilvania. Locuri superbe pe care le puteţi vizita la sfârşit de săptămână

    Vocea Transilvaniei vă propune mai multe destinaţii de vizitat în weekend sau pentru cel puţin o zi. Vă asigurăm că nu veţi fi dezamăgiţi şi că veţi avea experienţe de neuitat! Iată câteva opţiunile de petrecere a timpului liber din Transilvania, locuri pe care le puteţi vizita atât cu familia cât şi cu prietenii. 

    Cetatea Alba Carolina / Credit Foto: Ionuţ Văidean

    Cetatea Alba Carolina / Credit Foto: Ionuţ Văidean

    Alba. Cetatea Alba Carolina a ajuns în ultima vreme să fie printre primele în topul celor mai vizitate destinaţii turistice din România, după Castelul Peleş sau Cetatea Sighişoara.

    Schimbul de gardă din cetatea Alba Carolina este unul dintre motivele pentru care peste 300.000 de turişti din toată lumea vin aici în fiecare an.

    Soldaţii mărşăluiesc în uniforme care le imită perfect pe cele din secolul al XVIII-lea, o încântare pentru vizitatori! Mai mult, Cetatea Alba Carolina este cea mai mare din ţară.

    Parcul Reconcilierii din ARAD / Foto: welcometoromania.ro

    Parcul Reconcilierii din ARAD / Foto: welcometoromania.ro

    Arad. Parcul Reconcilierii din Arad a rezolvat in 2004 o problema spinoasa, care i-a dezbinat pe romani si maghiari zeci de ani la rând.

    În Parcul Reconcilierii au fost amplasate atat “Statuia Libertatii” (“Szabadság-szobor”, realizata de sculptorul Adolf Huszár), inchinata celor treisprezece generali ai revolutiei maghiare executati de habsburgi la Arad – oras supranumit de atunci “Golgota ungara” -, cat si un “Arc de Triumf” realizat din marmura si inchinat lui Avram Iancu si liderilor revolutiei romane de la 1848.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • De unde vine numele judeţului în care locuieşti

    Vă invităm să vedeţi mai jos ce semnifică denumirea judeţului în care v-aţi născut sau locuiţi.

    În cazul judeţului Alba denumirea vine de la culoarea albă a zidurilor cetăţii medievale din actualul oraş Alba Iulia, clădite din piatră.

    Numele judeţului Arad vine de la Orod, un cavaler al Regelui Ungariei Ştefan I care a condus şi a câştigat multe bătălii, în secolul XI, în jurul anului 1080, şi care a avut un rol important în cucerirea Transilvaniei, proces ce a avut loc între secolele XI – XIII.

    Vezi aici de unde vine numele judeţului în care locuieşti

  • Cetatea Devei va fi deschisa pentru turisti in luna aprilie, dupa trei ani de lucrari

    Cetatea Devei va fi deschisa oficial la inceputul lunii aprilie pentru vizitatori, receptia lucrarilor fiind facuta, joi, cand au fost deschise doua incinte, care au fost reabilitate mai bine de trei ani, transmite corespondentul MEDIAFAX.

  • Cetatea Medievală necunoscută din Transilvania care ascunde secrete unice. Reabilitarea ei a costat milioane de euro

    Cetatea Medievală din Târgu Mureş s-a aflat, vara aceasta, într-un amplu proces de restaurare şi valorificare, în valoare de aproape 30 de milioane de lei. Chiar dacă lucrările nu au fost finalizate complet, Cetatea Medievală a fost deschisă publicului la mijlocul lunii septembrie, cu ocazia unui concert inedit, în care Filarmonica a interpretat muzica din mai multe filme celebre.

    Nu la fel de celebră ca şi alte fortificaţii din Transilvania, Cetatea Medievală din Târgu Mureş ascunde însă o adevărată comoară arheologică. Aici au fost descoperite un atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, despre care specialiştii spun că este prima structură industrială de acest fel din Transilvania şi pivniţa unei case din secolul al XV-lea, cu o adăugire din secolul al XVI-lea. Mai mult, aici a fost descoperită şi o fabrică de cărămidă din perioada secolelor XVI-XVII, iar arheologii au stabilit că este primul monument industrial din România, dar şi o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea, scrie Vocea Transilvaniei.

    De asemenea, în zona bastionului măcelarilor, a fost descoperită poarta de Nord a cetăţii medievale, dar şi un sistem de captare a apei folosite ca drenaj. Arheologii spun că asta dovedeşte existenţa unui sistem complex de infrastructură.

    Pe lângă valoarea inestimabilă a descoperirilor arheologice, acestea au dus, din păcate, la întârzierea lucrărilor de reabilitare, care oricum erau în urmă din cauza unor probleme de proiectare.

    Proiectul de reabilitare a vizat lucrări de consolidare, reamenajare şi reabilitare a clădirilor, aleilor, sistemelor de apă, canalizare şi drenaj, precum şi restaurarea componentelor artistice din incintă. Mai mult, toate cele patru corpuri de clădire din cetate au intrat într-un proces de restaurare, alături de cele şapte bastioane ale Cetăţii Medievale: Tăbăcarilor, Dogarilor, Mic, Croitorilor, Porţii, Măcelarilor şi Blănarilor. Toate cele şapte bastioane vor funcţiona ca săli de expoziţii, ateliere, săli de spectacole, centre de conferinţe sau muzee, scrie sursa citată.

    Pe lângă lucrările de reabilitare a cetăţii, proiectul a prevăzut şi restaurarea picturilor, frescelor, a elementelor decorative exterioare şi a lucrărilor de tâmplărie. De asemenea, s-a avut în vedere amenajarea căilor de acces pietonale,a instalaţiei electrice exterioare, restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor, dar şi amenajări peisagistice şi realizarea unui parc arheologic pentru evidenţierea obiectivului.

  • Cetatea Medievală necunoscută din Transilvania care ascunde secrete unice. Reabilitarea ei a costat milioane de euro

    Cetatea Medievală din Târgu Mureş s-a aflat, vara aceasta, într-un amplu proces de restaurare şi valorificare, în valoare de aproape 30 de milioane de lei. Chiar dacă lucrările nu au fost finalizate complet, Cetatea Medievală a fost deschisă publicului la mijlocul lunii septembrie, cu ocazia unui concert inedit, în care Filarmonica a interpretat muzica din mai multe filme celebre.

    Nu la fel de celebră ca şi alte fortificaţii din Transilvania, Cetatea Medievală din Târgu Mureş ascunde însă o adevărată comoară arheologică. Aici au fost descoperite un atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, despre care specialiştii spun că este prima structură industrială de acest fel din Transilvania şi pivniţa unei case din secolul al XV-lea, cu o adăugire din secolul al XVI-lea. Mai mult, aici a fost descoperită şi o fabrică de cărămidă din perioada secolelor XVI-XVII, iar arheologii au stabilit că este primul monument industrial din România, dar şi o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea, scrie Vocea Transilvaniei.

    De asemenea, în zona bastionului măcelarilor, a fost descoperită poarta de Nord a cetăţii medievale, dar şi un sistem de captare a apei folosite ca drenaj. Arheologii spun că asta dovedeşte existenţa unui sistem complex de infrastructură.

    Pe lângă valoarea inestimabilă a descoperirilor arheologice, acestea au dus, din păcate, la întârzierea lucrărilor de reabilitare, care oricum erau în urmă din cauza unor probleme de proiectare.

    Proiectul de reabilitare a vizat lucrări de consolidare, reamenajare şi reabilitare a clădirilor, aleilor, sistemelor de apă, canalizare şi drenaj, precum şi restaurarea componentelor artistice din incintă. Mai mult, toate cele patru corpuri de clădire din cetate au intrat într-un proces de restaurare, alături de cele şapte bastioane ale Cetăţii Medievale: Tăbăcarilor, Dogarilor, Mic, Croitorilor, Porţii, Măcelarilor şi Blănarilor. Toate cele şapte bastioane vor funcţiona ca săli de expoziţii, ateliere, săli de spectacole, centre de conferinţe sau muzee, scrie sursa citată.

    Pe lângă lucrările de reabilitare a cetăţii, proiectul a prevăzut şi restaurarea picturilor, frescelor, a elementelor decorative exterioare şi a lucrărilor de tâmplărie. De asemenea, s-a avut în vedere amenajarea căilor de acces pietonale,a instalaţiei electrice exterioare, restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor, dar şi amenajări peisagistice şi realizarea unui parc arheologic pentru evidenţierea obiectivului.