BusinessMagazin

Tag: CAS

  • Contribuţia pentru asigurările de sănătate AR PUTEA CREŞTE până la 14 la sută

    Secretarul de stat a precizat că la nivelul Ministerului Sănătăţii există discuţii privind posibilitatea majorării contribuţiei pentru asigurările de sănătate, fără ca până acum să existe o decizie în acest sens.

    “A fost o discuţie privind analiza sistemului de sănătate. Nu este un obiectiv sau o măsură stabilită de Guvern. Au fost discuţii globale. Nu avem o discuţie sau decizii la nivel interministerial. Este doar o discuţie în perspectivă şi merită făcută, după părerea mea”, a spus secretarul de stat, la conferinţa de presă dedicată Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Hepatitei, organizată de MEDIAFAX, în parteneriat cu Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO),

    Dorel Săndesc a adăugat că discuţia din Guvern privind reducerea CAS a venit şi pe fondul unei “frici de noi taxe”.

    “Am văzut sondaje în care oamenii pun pe primul loc sănătatea, fiind de acord să plătească mai mult. Discuţia e necesară şi am discutat inclusiv cu FMI. Este o dezbatere pe care vrem să o avem. Părerea mea e că ar trebui revenit la nivelul anterior, pentru că această contribuţie este la nivel standard în UE, 13,5-14 la sută”, a mai spus Săndesc.

    Secretarul de stat a precizat că la discuţiile cu oficialii FMI au participat şi reprezentanţi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, ai Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi ai Ministerului de Finanţe.

    Întrebat care a fost poziţia FMI, secretarul de stat a răspuns: “Nu s-au opus, chiar au apreciat, considerând că este justificată.”

  • Campania electorală: să-i zăpăcim cu cifre şi să condamnăm Rusia

    Dorinţa de a evita cu orice preţ percepţia că s-ar plia solicitării preşedintelui de a vedea măcar “o foaie A4” cu sursele de compensare a pierderii de venituri la buget de pe urma scăderii CAS l-a făcut pe premier să iasă în public cu pliantul electoral care comunică doar indirect că reducerea CAS va fi contrabalansată de efectele de multiplicare rezultate din lăsarea la dispoziţia firmelor private a 4,8 mld. lei anual, calculate la 1,3 mld. lei generate de crearea de noi locuri de muncă, 1,25 mld. lei din TVA ca urmare a investiţiilor noi, la care se adaugă 4 mld. lei din recuperarea a măcar 10% din datoriile firmelor în insolvenţă şi 1,9 mld. lei din reducerea cu 10% a evaziunii fiscale estimate la CAS.

    Replica a venit imediat de la preşedintele Traian Băsescu, care a sugerat fin că statul ar putea deveni incapabil să plătească pensiile la timp, fiindcă efectul scăderii veniturilor din CAS coroborat cu efectul legii de indexare a pensiilor ar majora de la 12,5 mld. lei la peste 18 mld. lei a deficitului fondului de pensii, iar dacă guvernul îşi respectă obligaţia faţă de NATO de a creşte la aproape 2% din PIB bugetul apărării şi vrea şi să se încadreze în limita de deficit structural de 1% din PIB pentru 2015, ar avea nevoie de 13 mld. lei venituri în plus la buget faţă de veniturile acestui an, în condiţiile în care deja a redus investiţiile publice în economie, iar veniturile colectate pe prima jumătate a anului sunt sub ţintele planificate.

    Decizia de retrimitere de către preşedinte în Parlament a legii care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale la angajator la CAS nu e privită însă deloc drept o catastrofă de tabăra guvernamentală: un consilier al premierului a estimat pe Facebook că dacă scăderea CAS nu se întâmplă în acest an, guvernul va avea oricum la dispoziţie circa 1 mld. euro anual pentru investiţii pentru crearea de locuri de muncă, ceea ce ar avea “un efect de comunicare chiar mai bun decât prin reducerea CAS”.

    În acelaşi timp, rivalitatea politică internă şi dorinţa de a se remarca în ochii SUA, în perspectiva alegerilor din toamnă, i-au făcut pe preşedinte şi pe premier să se prindă într-o veritabilă întrecere de discursuri de înfierare fie numai a Rusiei pentru doborârea avionului MH17 (cazul premierului Victor Ponta), fie nu numai a Rusiei, ci şi a Franţei şi a Germaniei, acuzate indirect că n-au fost în stare să prevină escaladarea ostilităţilor din Ucraina pentru că şi-au pus interesele economice în raport cu Rusia mai presus de valorile democraţiei occidentale (cazul preşedintelui Traian Băsescu).

    Diferenţele dintre Băsescu şi Ponta rămân însă clare: primul, profitând de faptul că scandalul înregistrărilor din Polonia a a demolat visul actualului guvern de la Varşovia de a acţiona ca lider al ofensivei diplomatice europene antiruse, are în continuare ambiţia de a se comporta măcar ca lider de opinie al “noii Europe” (esticii interesaţi să frâneze, cu sprijinul SUA, o creştere a influenţei ruseşti în zonă), în timp ce al doilea şi-a păstrat tendinţa de a se ascunde prudent după deciziile celor mari de la Bruxelles sau Berlin, declarând doar că România va urma întocmai linia de politică externă promovată de Vest.
     

  • Băsescu cere Parlamentului reexaminarea legii pentru reducerea CAS

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat, miercuri, cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

    În document se arată că “actul normativ trimis spre promulgare vizează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, după cum urmează: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă. În anul 2014 deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 miliarde de ron conform bugetului aprobat pentru anul în curs”.

    “Prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de ron în 2015 şi 5,564 de miliarde de ron în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde de ron la fondul de pensii, pentru anul 2015, dacă ţinem cont şi de indexările obligatorii conform legii”, se precizează de asemenea în cererea de reexaminare.

    În document se mai arată că, “dacă, pentru anul 2014, Guvernul, în expunerea de motive a legii trimisă spre promulgare, menţionează unele măsuri de compensare a impactului negativ generat de această măsură, pentru perioada 2015 – 2018 estimarea de compensare a impactului negativ provenit din aplicarea măsurii este foarte vag exprimată, referire făcându-se doar la surse bugetare potenţiale provenite, în special, dintr-o mai bună colectare bugetară, combaterea evaziunii, precum şi a posibilelor efecte ce decurg din creşterea investiţiilor sau crearea de noi locuri de muncă şi nu din prezentarea unor surse certe de venituri sau cheltuieli necesare compensării”.

    “Având în vedere evoluţia estimărilor bugetare şi nerealizarea colectării faţă de program atât în anul 2013, cât şi în primele şase luni din 2014, este esenţial să fie clarificate în fundamentarea legii care sunt măsurile exacte de compensare a veniturilor, aşa cum au solicitat inclusiv instituţiile financiare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială)”, subliniază preşedintele.

    Totodată, în cererea de reexaminare se menţionează că “anul 2015 este anul în care România are obligaţia de a atinge un deficit structural de 1% din PIB, conform Obiectivului Bugetar pe Termen Mediu (aceasta înseamnă o reducere a deficitului bugetului de stat consolidat de 0,8 – 0,9 % din PIB)”. “De asemenea, bugetul anului 2015 trebuie să prevadă creşteri importante ale bugetului Ministerului Apărării Naţionale, nevoi care reflectă realităţile regionale. Trebuie menţionat că măsura de reducere a contribuţiilor de asigurări sociale este un angajament suplimentar, nu unul obligatoriu, al României, motiv pentru care Guvernul trebuie să prezinte o fundamentare a compensării acestei măsuri în contextul angajamentelor deja asumate”, se precizează în document.

    “Prin Legea nr. 83/2012 publicată în Monitorul Oficial nr. 410 din 20 iunie 2012, România a ratificat Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul uniunii economice şi monetare (Tratatul Fiscal), lege care include o serie de obligaţii pentru statul român, inclusiv Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu. De asemenea, prin Legea nr. 377/2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 826 din 23 decembrie 2013, a fost modificată Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 în sensul transcrierii obligaţiei privind deficitul structural şi Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu care revine României prin ratificarea Tratatului Fiscal. În acelaşi timp, trebuie avut în vedere faptul că România a încheiat un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, prin care s-a obligat să respecte Tratatul Fiscal, atingerea obiectivului structural şi menţinerea unui deficit al bugetului consolidat. În lipsa compensării reducerii contribuţiei de asigurări sociale, România riscă să întrerupă acordul cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, cu consecinţa pierderii imediate a facilităţilor oferite de «mecanismul de TOP-UP», respectiv cele 10 puncte procentuale adăugate la cofinanţarea europeană”, se mai arată în cererea de reexaminare.

    Preşedintele Traian Băsesci solicită reexaminarea Legii trimisă spre promulgare, “din punct de vedere al oportunităţii, ţinând cont de motivele invocate”.

    În urmă cu două săptămâni, preşedintele Traian Băsescu a declarat că a primit la promulgarea legea privind diminuarea contribuţiilor de asigurări sociale şi că are semne de întrebare privind oportunitatea măsurii, spunând că este de părere că Guvernul are ca ţintă acoperirea deficitului rezultat prin micşorarea CAS prin creşterea taxei pe proprietate de 2-3 ori.

    Sâmbătă, preşedintele Băsescu a precizat că nu va promulga legea de reducere a CAS până nu va fi convins că măsura este sustenabilă economic şi a arătat că aşteaptă de la Guvern o evaluare în acest sens, pentru a se convinge că reducerea nu va fi compensată cu introducerea de noi taxe.

    Guvernul a aprobat în luna iunie proiectul de lege care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator de la 1 octombrie. Proiectul a fost ulterior adoptat de Senat şi Camera Deputaţilor.

  • Oameni de afaceri, la Guvern:Susţinem reducerea CAS, care trebuie însă să fie o măsură pe termen lung

     Ei au arătat că reducerea contribuţiilor de asigurări sociale este o măsură foarte bună pentru mediul de afaceri, deoarece impozitarea muncii în România este ridicată comparativ cu media europeană şi cea din statele vecine.

    “Credem că cele două lucruri esenţiale de avut în vedere ar fi, pe de-o parte, îmbunătăţirea colectării, unde e mult loc de mai bine, şi, pe de altă parte, fireşte, eficientizarea alocărilor bugetare. Considerăm că aceste două aspecte sunt cele care ar trebui să fie cheia, soluţia la această problemă. Important este ca măsura să fie fezabilă şi aplicabilă pe termen lung”, au transmis reprezentanţii Coaliţiei, în întâlnirea organizată, marţi, la Guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oameni de afaceri, la Guvern: Susţinem reducerea CAS, care trebuie însă să fie o măsură pe termen lung

    Ei au arătat că reducerea contribuţiilor de asigurări sociale este o măsură foarte bună pentru mediul de afaceri, deoarece impozitarea muncii în România este ridicată comparativ cu media europeană şi cea din statele vecine.

    “Credem că cele două lucruri esenţiale de avut în vedere ar fi, pe de-o parte, îmbunătăţirea colectării, unde e mult loc de mai bine, şi, pe de altă parte, fireşte, eficientizarea alocărilor bugetare. Considerăm că aceste două aspecte sunt cele care ar trebui să fie cheia, soluţia la această problemă. Important este ca măsura să fie fezabilă şi aplicabilă pe termen lung”, au transmis reprezentanţii Coaliţiei, în întâlnirea organizată, marţi, la Guvern.

    Ei au arătat totodată că mediul de afaceri a susţinut necesitatea stabilităţii fiscale şi că membrii Coaliţiei îşi manifestă astfel “dorinţa intensă” de a fi consultaţi eficient arunci când există intenţia din partea Guvernului de introducere a unor noi taxe sau de majorare a celor existente.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, sâmbătă, că nu va promulga legea de reducere a CAS până nu va fi convins că măsura este sustenabilă economic şi a precizat că aşteaptă de la Guvern evaluarea, pentru a se convinge că nu va fi compensată cu introducerea de noi taxe.

    Guvernul a aprobat în luna iunie proiectul de lege care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator de la 1 octombrie. Proiectul a fost ulterior adoptat de Senat şi Camera Deputaţilor.

     

  • PMP îi cere preşedintelui Băsescu să retrimită Parlamentului legea de reducere a CAS

     “PMP solicită preşedintelui României retrimiterea legii privind reducerea CAS pentru a fi rediscutată în Parlament, constatând după trei săptămâni de dezbatere publică că cei de la guvernare nu au capacitatea de a oferi argumente privind sustenabilitatea acestui proiect şi afirmaţiile politice şi ale mediului de afaceri trebuie avute în vedere în acest proiect”, a precizat Cristian Diaconescu.

    El a arătat că guvernanţii au oferit o serie de explicaţii transmise pe diverse căi, dar este vorba despre “o mare minciună şi un dispreţ faţă de o motivare economică decentă”.

    “Observăm câtă neseriozitate, bătaie de joc ce perverteşte o măsură interesantă şi necesară, lăsând-o doar ca un manifest politic”, a mai spus Diaconescu..

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reducerea CAS s-a transformat în muniţie electorală. Viitorul sistemului de impozitare rămâne incert

    Nici codul fiscal nu se schimbă din cauza reducerii CAS, nici faimosul MTO din expunerea de motive a legii privind CAS nu e cheia fiscalităţii româneşti. Numai că tratarea politicii fiscale exclusiv ca muniţie electorală deja a blocat orice discuţie raţională despre viitorul sistemului de impozitare.

    DIN CÂTE SPUN CEI CARE APAR ÎN DEZBATERILE TELEVIZATE, S-A AJUNS CA LA NOI CREŞTEREA ECONOMICĂ SĂ FIE CONSIDERATĂ POSIBILĂ NUMAI CU DEFICIT BUGETAR MARE, CUM SPUNEA SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ GUVERNATORUL BNR. ”Dar trebuie să ieşim din această capcană mentală periculoasă, pentru că deja avem probleme structurale care împing mereu deficitul să crească şi avem şi alegeri aproape la fiecare 1-2 ani. Ne-ar trebui un suflu de alergător de cursă lungă în condiţiile unor cicluri politice pe termen scurt.”

    Mugur Isărescu n-a vorbit de conflictele politice pe tema reducerii CAS ori a modificării Codului fiscal, dar sugestia era clară. Au apărut comentatorii care îl acuză pe preşedintele Băsescu că a asumat reducerea deficitului structural la 1% din PIB din 2015, mai devreme cu 2-3 ani decât state mult mai dezvoltate, periclitând astfel şansele de creştere economică începând exact din primul an după terminarea mandatului prezidenţial.

    Au apărut şi comentatorii care îl acuză pe premierul Ponta că nu-i pasă ce se va întâmpla începând din 2015, lăsând viitorului guvern decontarea minusului de aproape 5 mld. lei din reducerea CAS. Dar nici ideea de a stimula economia fără a genera deficite de peste 8% din PIB, ca în 2009 (iar scopul fixării unei limite oarecare de deficit structural este tocmai ca prognozele să câştige în realism, separând influenţa în buget a factorilor permanenţi de a celor temporari), nici ideea de a pregăti ”provizioane„ la buget pentru un stimulent fiscal oarecare n-ar trebui să fie misiuni imposibile sau surse de şoc şi groază pentru un guvern normal.

    Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a enumerat din nou problemele şi soluţiile. Toleranţă zero pentru evaziunea fiscală, în special în sectoarele cele mai expuse, ţinând cont că acestea se cunosc (industria alimentară, energie electrică şi termică, tutun) şi că evaziunea a depăşit în ultimii ani nivelul record de 16% din PIB, respectiv peste 72 mld. lei la nivelul anului 2012, ceea ce, în opinia lui Dumitru, ”ameninţă securitatea naţională şi ar face necesar un pact naţional pentru combaterea evaziunii, aşa cum e pactul pentru aderarea la euro„.

    Ameliorarea colectării veniturilor, care rămâne sub 60% din total, prin accelerarea programului de restructurare a ANAF început cu Banca Mondială în 2013. Stimularea conformării voluntare a contribuabilului inevitabil scade după o perioadă de la introducerea oricărui stimulent fiscal, prin reducerea birocraţiei, ţinând cont că o companie plăteşte 39 de taxe şi impozite, faţă de 13 în Bulgaria şi 8 în Cehia, şi că lipseşte posibilitatea de a declara şi face cu uşurinţă plăţile electronic. ”Informatizarea extinsă a plăţii taxelor, care se poate realiza relativ rapid, ar face ca România să avanseze 10 locuri în clasamentul competitivităţii„, afirmă Dumitru, referindu-se la un clasament al Băncii Mondiale unde România e pe locul 134 din 189 de ţări la uşurinţa plăţii taxelor. Conformarea voluntară ar creşte şi graţie transparentizării cheltuielilor publice, ”astfel încât cetăţeanul să vadă permanent unde se duc banii lui şi să nu mai fie nevoit să vină la spital cu aspirina în buzunar„.

    Mai departe, munca la negru, devenită fenomen de masă din moment ce 1,5-1,6 milioane de persoane (patroni, întreprinzători individuali, salariaţi) nu plătesc niciun ban la stat, în special în construcţii, comerţ sau transporturi, poate fi combătută printr-o reformă a sistemului de contribuţii sociale, astfel încât veniturile din salarii să nu mai suporte o povară fiscală disproporţionat mai mare decât toate celelalte surse de venit (drepturi de autor, PFA, profesiuni liberale etc.), iar toate cotele de contribuţii sociale să fie plafonate prin lege la un număr de salarii brute, nu doar cele la pensii. ”În toate statele UE, inclusiv în cele din est, există plafoane pentru toate contribuţiile, iar plafoanele sunt mult mai jos decât în România„, arată şeful Consiliului Fiscal. Iar toate acestea ar urma să fie însoţite de o strategie pe termen mediu şi lung de încurajare a natalităţii şi a întoarcerii în ţară a cetăţenilor plecaţi să muncească în străinătate.

    Pe de altă parte, finanţatorii internaţionali au început treptat să admită implicit că o economie slabă cum este cea a României, ca şi alte economii din est, suferă din cauza globalizării şi a crizei în cel puţin două capitole esenţiale nu doar pentru creşterea economică, cât mai ales pentru dezvoltarea pe termen lung: scăderea natalităţii, îmbătrânirea populaţiei şi migrarea masivă a forţei de muncă active spre vest, în căutare de slujbe mai puţin prost plătite decât acasă, şi practica preţurilor de transfer prin care multinaţionalele, dominante în economie, transferă mare parte din profit în ţările de origine.

    Aşa se face că încă din timpul guvernărilor Boc au început să apară recomandări privind deplasarea centrului de greutate al taxării de la sursele ”mobile„, volatile spre cele ”imobile„, locale sau captive, respectiv impozitele pe avere şi proprietăţi, redevenţe şi taxe de mediu în sectorul energetic, impozitarea agriculturii (Consiliul Fiscal, 2010). Atunci apăreau idei ca impozitarea veniturilor nedeclarate, prin controale la patronii de firme sărace care şi-au cumpărat iahturi şi vile, amintind de celebra impozitare a piscinelor din Grecia reperate cu elicopterul.

    Taxa pe stâlp, majorarea impozitelor pe maşini sau pe locuinţele folosite ca sedii de firme, extinderea majorării taxelor locale, convenite cu FMI şi incluse în noul proiect de Cod fiscal, fac parte din aceeaşi filosofie, care se va reflecta în sistemul fiscal al următorilor ani indiferent cine va fi la putere. ”Din cauza marjei limitate de acţiune în domeniul finanţelor publice, recomandările CE vizează reorientarea impozitării dinspre muncă spre proprietate, consum şi mediu„ (recomandări CE pentru statele membre, iunie 2014). ”Ţările UE 11 ar trebui să transfere povara fiscală de la impozitarea muncii la taxe mai prietenoase pentru creşterea economică, aşa cum sunt taxele pe locuinţe şi taxele de mediu„ (raport Banca Mondială privind ECE, iulie 2014). ”Globalizarea şi liberalizarea comerţului îndreaptă statele spre baze de impozitare mai puţin mobile, ca proprietăţile, consumul sau veniturile din exploatarea resurselor naturale„ (raport OECD ”Provocări pentru politicile publice în următorii 50 de ani„, iulie 2014).

    În acelaşi timp, proiectul de Cod fiscal ar urma să abordeze pentru prima dată preţurile de transfer ori impozitarea persoanelor juridice străine care au conducerea efectivă în România. Actualul ministru al finanţelor, Ioana Petrescu, a cerut în primăvară ambasadorului francez să ofere ANAF expertiza Parisului în privinţa preţurilor de transfer, ştiind că această chestiune se află în vârful priorităţilor pentru guvernele din SUA ori din zona euro, care încearcă şi vor încerca şi în anii următori să limiteze scăderea veniturilor la bugetele publice din cauza delocalizării şi a optimizărilor fiscale făcute de multinaţionale.

  • România, ţara unde toate partidele vor să fie de dreapta

    Programul “Economia liberală”, lansat de PNL în mai 2014, propunea direct o cotă de 16% pentru CAS la angajator, CAS la angajat, TVA, impozit pe profit, venit şi dividende, corelată cu o creştere anuală a salariului minim. Evident, ca partide de opoziţie, nici PNL, nici PDL nu şi-au pus problema surselor de compensare la buget a măsurilor de relaxare fiscală propuse de ele, ba încă au cerut guvernului Ponta, sub ameninţarea moţiunii de cenzură, să taie CAS de la 1 mai sau de la 1 iulie, nu de la 1 octombrie.

    PSD, la rândul său guvernat de o mentalitate de partid aflat veşnic în opoziţie faţă de “regimul Băsescu”, şi-a asumat reducerea CAS ca pe o acţiune de frondă faţă de preşedintele Traian Băsescu, care avusese grijă încă din iarnă să dezaprobe preventiv măsura, pe motiv că finanţele ţării sunt la pământ.

    Dorinţa PSD de a părea mai de dreapta prin promovarea reducerii CAS, punct din programul de guvernare al defunctei USL, s-a izbit însă de solidarizarea bruscă a PNL, PDL şi PMP în jurul ideii enunţate de preşedinte, cum că parlamentarii lor, mai naivi din fire, au fost păcăliţi de PSD atunci când au votat la unison reducerea CAS la începutul lui iulie. Mai exact, toate cele trei partide au dat acum de înţeles că abia la întâlnirea Băsescu-Ponta-Ioana Petrescu de la Cotroceni s-au luminat brusc că reducerea CAS ar dezechilibra bugetul ţării, pentru că PSD nu ştie să guverneze.

    Iar cel ce a găsit în această iluminare colectivă un temei de a se afirma pe sine ca posibil lider măcar de moment al Dreptei a fost Mihai-Răzvan Ungureanu, şeful FC, care în numele oripilării sale faţă de filmuleşul întâlnirii de la Cotroceni, a cerut solemn PNL, PDL şi PMP să semneze un Pact Naţional pentru o Guvernare Decentă, însoţit de un apel comun la demisia Ioanei Petrescu de la Finanţe.

  • Băsescu: Aştept evaluarea de la Guvern pe CAS. Nu promulg legea dacă nu sunt convins că e sustenabilă

    ”Până nu voi fi convins că măsura este sustenabilă economic, nu voi promulga legea. Acest punct de vedere: Da, de acord cu reducerea CAS, dar vrem să ştim condiţiile în care se face, este nu numai al meu ci şi al comunictăţii de afaceri este şi al FMI. Şi Fondul Monetar Internaţional susţine reducerea CAS, ca o reducere de povară fiscală, cu condiţia să ştie cum se compensează această adâncire a deficitului şi dacă este bună pentru economia românească sau nu”, a spus Băsescu.

    Preşedintele a mărturisit că, după ce a primit legea de reducere a CAS la angajator, i-a întrebat pe câţiva apropiaţi care au afaceri care este părerea lor, moninalizând-l pe fostul consilier prezidenţial Adrian Rădulescu, iar răspunsul primit a fost că această măsură trebuie aplicată.

    ”Şi eu sunt de acord că trebuie promulgată, dar trebuie să vedem ce este în spatele ei, efectele. Ce îmi doresc acum este o evaluare de la Guvern, care să mă convingă că aplicarea reducerii CAS la societăţi nu va fi compensată cu introducerea de noi taxe şi impozite pentru populaţie, pentru că ar fi cel puţin imoral să îndrepţi spre patronate reducerea de 5% şi să pui în spatele polulaţiei alte taxe. Este şi imoral şi incorect economic, pentru că măsura agravează deficitul de la fondul de pensii”, a arătat Băsescu.

  • Preşedintele Raiffeisen Bank, după întâlnirea cu Băsescu: Oamenii de afaceri sunt de acord cu reducerea CAS, dar există un risc ce îngrijorează

     Steven van Groningen, reprezentant al Consiliului Investitorilor Străini, a spus că întâlnirea cu preşedintele Traian Băsescu a fost o discuţie deschisă, lejeră, în care s-a discutat despre punctele de vedere ale oamenilor de afaceri.

    “Organizaţiile oamenilor de afaceri sunt, de principiu, de acord cu reducerea CAS, dar, în comun cu preşedintele, ne îngrijorează ce se va întâmpla dacă vom rămâne cu un deficit bugetar care este relativ mare”, a declarat Steven van Groningen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro