BusinessMagazin

Tag: capacitate

  • EasyJet anunţă primele pierderi anuale din istoria companiei, totalul putând să depăşească 900 de milioane de euro: Pandemia aduce capacitatea de zbor la 25% din total

    EasyJet se aşteaptă la pierderi cuprinse între 815 şi 845 de milioane de lire (928 mil. euro) în actualul an financiar, peste estimările analiştilor de 794 de milioane, înregistrându-se astfel primele pierderi anuale din istoria de 25 de ani a companiei, conform BBC.

    „Industria aeriană continuă să se confrunte cu cea mai mare ameninţare din istorie, iar guvernul Marii Britanii trebuie să lanseze o nouă serie de măsuri de susţinere a operatorilor”, spune CEO-ul Johan Lundgren.

    În perioada iulie-septembrie, compania opera la 38% din capacitate, iar aşteptările pentru ultimele trei luni ale anului sunt din ce în ce mai limitate. EasyJet a obţinut deja un împrumut de 600 de milioane de lire din partea guvernului şi a tăiat 4.500 de locuri de muncă.

    Dacă restricţiile de circulaţie vor continua până în 2021, compania va opera la 25% din capacitatea totală. Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, se aşteaptă la o capacitate de maxim 40%.

    EasyJet a anunţat că va concedia 4.500 de angajaţi, aproape o treime din forţa totală de muncă.

    Săptămâna trecută, Qatar Airways a declarat că va primi două miliarde de dolari din partea statului pentru a trece peste criza provocată de COVID-19, în condiţiile în care pierderile de anul acesta ajung la 1,92 de miliarde.

     

  • După luni în care s-a confruntat cu restricţiile de circulaţie impuse la nivel global, cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa îşi reduce capacitatea de zbor cu 20%

    Ryanair, cel mai mare operator aerian low-cost din Europa, va reduce capacitatea de zbor cu 20% în septembrie şi octombrie după ce relansarea restricţiilor de călătorie a generat o scădere considerabilă a rezervărilor din ultimele 10 zile, potrivit Reuters.

    Ryanair, care a redus luna trecută target-ul de pasageri de la 80 de milioane la 60 de milioane pentru anul fiscal ce se încheie în martie 2021, a declarat că numărul de cazuri de COVID din unele ţări europene a afectat masiv rezervările pentru următoarele săptămâni.

    Acţiunile companiei au scăzut luni, 17 august cu 4,4% şi au ajuns astfel la 11,22 euro. Operatorul a mai declarat că se va concentra pe reducerea capacităţii de zbor din Franţa, Spania, Irlanda şi Suedia.

    Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian (IATA) estimează că veniturile pe kilometri parcurşi pentru cursele internaţionale vor reveni la nivelurile înregistrate înainte de pandemie abia în 2024.

    Operatorul irlandez a declarat în urmă cu două săptămâni că numărul pasagerilor a scăzut cu aproximativ 99% în al doilea trimestru, „cel mai dificil din istoria de 35 de ani a Ryanair”.

     

  • Avioane din viitor

    Aeronava ar avea o capacitate de la 9 la 19 pasageri şi ar putea zbura la o altitudine de până la 18.300 de metri – altitudinea maximă de croazieră a aeronavelor Concorde.
    Vehiculul de zbor va avea de asemenea interioare care pot acomoda şi designul scaunelor pentru pasagerii de clasa I sau business, precum şi servicii de lungă distanţă pentru pasagerii zborurilor comerciale de lung curier. Potrivit Dezeen, reprezentanţii Virgin Atlantic spun că vor să facă zborul rapid „practic, sustenabil, sigur şi de încredere”.

  • Antreprenoarea care face alături de sora ei designul unora dintre cele mai luxoase locuinţe de pe piaţa locală

    Lemon Interior Design, studioul de amenajări interioare înfiinţat de Cristina Căpitanu şi sora ei, Elena Oancea, s-a extins anul trecut şi în zona amenajărilor spaţiilor de lucru prin deschiderea diviziei Office. Finalizarea primului proiect, One North Gate, şi odată cu acesta redefinirea abordării de business a companiei, cât şi recunoaşterile internaţionale ale firmei se numără printre cele mai recente reuşite ale celor două surori. În continuare, şi-au propus să se concentreze pe creşteri, pe resursa umană, dar şi pe expansiunea Lemon în străinătate, atât pe segmentul rezidenţial, cât şi pe cel office. Cât priveşte managementul feminin, Elena Oancea observă că în continuare există o mentalitate bine înrădăcinată că bărbatul primează prin aptitudinile şi capacităţile lui. „În businessul pe care l-am pornit împreună cu Cristina vrem să credem altfel şi să demonstrăm că lucrurile relative nu pot fi explicate, ci doar contrazise. Aşadar, este vorba doar de percepţia personală. Noi din momentul asumării acestui business am ales să privim lucrurile dintr-o optică diferită şi să înţelegem că aptitudinile sunt cele care definesc un om, nu faptul că este bărbat sau femeie.” Meseria pe care cele două surori o au, aceea de designer de interior, presupune foarte mult lucru pe proiectare, implicare multă şi coordonare a echipelor de pe şantier, mers pe şantier, lucruri care nu se văd atunci când spunem „design”: „Este partea mai puţin poleită a meseriei, dar care îi dă totodată esenţa. Eu personal nu am simţit un dezavantaj în faptul că sunt femeie, dar am învăţat că în anumite situaţii este nevoie să fii ceva mai fermă”.

    Profilul Elenei Oancea a apărut în anuarul 105 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS.

  • Cel mai mare producător de avioane din lume se prăbuşeşte: Uriaşul Airbus îşi reduce capacitatea de producţie după ce a înregistrat pierderi de peste 5 mld. dolari în T2/2020

    Airbus, cel mai mare producător de avioane din lume a decis să recurgă la reducerea capacităţii de producţie, după ce în cel de al doilea trimestru din 2020 acesta a înregistrat pierderi de 5,2 mld. dolari, scrie Bloomberg.

    Astfel, compania este forţată acum să producă pe lună cinci aeronave A350, nu şase aşa cum se anunţase în aprilie. Datorită instrumentelor fiscale şi financiare puse în joc în contextul pandemiei, Airbus a reuşit să economisească 900 mil. euro şi se pregăteşte să lanseze în viitor o schemă de restructurare, care i-ar putea aduce economiile până la pragul de 1.6 mld. euro.

    În T1/2020, Airbus a reuşit să livreze 74 de aeronave, dar această reuşită nu s-a tradus într-o creştere a veniturilor, pentru că a avut loc în perioada de lockdown, atunci când principalele flote aeriene au fost obligate să rămână la sol. Producătorul de avioane este forţat în acest context să adopte o poziţie defensivă şi să încerce să economisească bani, mai ales pentru că din cauza pandemiei, călătoriile cu avionul vor rămâne pentru câţiva ani sub nivelul din 2019.

    „Credem că ne vom reveni încet şi odată cu trecerea timpului. Încercăm să păstrăm o atitudine echilibrată faţă de această situaţie şi să nu fim prea pesimişti”, a declarat Guillaume Faury, CEO-ul Airbus.

    Potrivit CEO-ului, este greu de prezis mai ales în contextul actual felul în care va arăta piaţa la finalul acestui an, şi chiar şi mai târziu, către jumătatea lui 2021. Mai mult decât atât, acesta este de părere că traficul aerian şi călătoriile cu avionul nu îşi vor reveni până în 2025.

  • Agricultură românească după reţetă daneză. Cum a reuşit compania Premium Porc să ajungă al doilea producător de carne de porc din piaţa locală

    „A fi printre cei mai mari producători de carne de porc din România înseamnă muncă continuă, dedicare constantă pentru piaţa locală, înţelegerea acesteia şi contribuţie la economia românească prin locurile de muncă directe şi indirecte pe care le asigurăm şi prin taxele plătite la bugetele locale”, spune Lars Drescher, CEO-ul grupului de firme Premium Porc.
    Compania pe care o reprezintă, fondată în 2001 de un grup de 13 fermieri danezi în Canada, sub numele de Danish Canadian Holding A/S, s-a extins în piaţa locală în anul 2006, „atrasă de potenţialul de piaţă oferit de ţările din Europa de Est”. Activitatea businessului în plan local a început odată cu achiziţia, renovarea şi retehnologizarea unui complex de  ferme construit în perioada comunistă. Odată cu expansiunea geografică, şi numele companiei a fost schimbat în DCH International A/S. Potrivit lui Drescher, începerea unei afaceri noi poate fi întotdeauna o provocare.
    „Am ajuns în România cu un obiectiv clar – să aducem know-howul danez la modul românesc de a face agricultură şi să creştem o afacere durabilă, de succes, cu o amprentă locală puternică. 15 ani mai târziu ştim că acest lucru a funcţionat şi că am reuşit nu numai să ne atingem obiectivul, ci şi să ne fixăm unul şi mai mare – să devenim un jucător internaţional relevant pe piaţa europeană.” În prezent compania este al doilea cel mai mare producător de carne din România, înregistrând anul trecut o cifră de afaceri de 91 de milioane de euro. Aşteptările pentru acest an nu vizează însă o creştere mare a veniturilor, dar nu din cauza apariţiei pandemiei de COVID-19, ca în cazul altor businessuri, ci din pricina virusului pestei porcine africane, care a apărut în România la jumătatea anului 2017 şi continuă să facă pagube în industrie. „Ne-am aşteptat la un an greu, aşa cum au fost toţi anii începând cu 2018 de la apariţia virusului în România. Nu am făcut previziuni mari de creştere. Ne-am făcut, în schimb, planuri de dezvoltare pe care le menţinem şi pe care le ducem la îndeplinire în fiecare an alături de o echipă minunată.”
    În plan local, compania deţine zece ferme proprii şi alte ferme închiriate, precum şi trei fabrici de nutreţuri combinate, răspândinte în opt judeţe din România: Vrancea (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Constanţa (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Sibiu (două ferme şi o fabrică de nutreţuri combinate), Olt (o fermă), Braşov (o fermă), Brăila (două ferme şi o staţie de vieri), Buzău şi Iaşi.
    În cei aproape 15 ani de activitate businessul a investit peste 180 milioane de euro în România. În vara anului trecut, compania a inaugurat cea de-a treia fabrică de nutreţuri combinate din portofoliu, situată în Avrig, judeţul Sibiu. „A fost o investiţie de aproximativ 3,8 milioane de euro şi a făcut parte dintr-un proiect de investiţii mai mare început în 2017, numit BraSib, cu o valoare totală de 32,5 milioane de euro. Proiectul a fost finanţat în urma unui împrumut primit de la patru bănci – UniCredit Bank, BCR, BRD Groupe Société Générale şi Raiffeisen Bank – şi a inclus deschiderea unei ferme de 5.400 de scroafe în Brăila, precum şi finanţarea achiziţiei şi renovării unităţilor de reproducere şi îngrăşare din Braşov şi Sibiu.” O altă investiţie recentă este ferma Ianca din Brăila, care pentru o perioadă a fost închiriată şi se află acum în proprietatea companiei. După achiziţionarea fermei, s-au început lucrările pentru renovarea acesteia printr-o investiţie de peste 1,5 milioane de euro. Pe lângă lucrările de renovare la complexul Ianca „pentru a aduce aceste ferme la standardele Premium Porc”, compania are în derulare şi o serie de lucrări de renovare la ferma Feldioara, care a fost achiziţionată în 2018 şi în prezent are o capacitate de 140.000 de animale pe an, investiţiile urmând să ajungă la peste 3 milioane de euro. „Aceste lucrări sunt menite să sporească gradul de biosecuritate şi confortul pentru animale. Suntem mereu ocupaţi.”
    Businessul creşte anual peste 600.000 de animale. „Am dezvoltat un sistem integrat de creştere a porcinelor, care include departamente de reproducţie, maternitate, tineret porcin şi producţie pentru abatorizare. De asemenea, gestionăm intern serviciile de transport şi logistică pentru animale şi furaje şi avem divizia noastră de agricultură pentru a controla calitatea unei părţi a materiei prime necesare pentru hrana pe care o pregătim pentru animalele noastre şi pentru a gestiona îngrăşământul natural. Avem trei fabrici de nutreţuri combinate cu o producţie continuă de aproape 240.000 de tone de furaje pe an, care asigură o mare parte din nevoile tuturor fermelor noastre.” Terenurile pe care compania operează se întind pe 1.700 de hectare, cu o capacitate totală de producţie de furaje de 240.000 tone pe an, iar echipa Premium Porc numără în prezent, în plan local, peste 500 de angajaţi.
    Compania lucrează constant cu un număr de 20-30 de parteneri activi în industria de profil din România. „Volumul principal se derulează prin abatoare de capacitate mare (peste 80.000 de capete procesate pe an), dar avem şi clienţi cu o capacitate mai mică cu care avem o colaborare foarte bună şi de lungă durată. Am reuşit ca în decursul celor 15 ani de activitate locală să devenim principalul furnizor de porci vii pentru abatoarele din ţară, un partener tradiţional în piaţa de carne atât prin cantitatea, cât şi prin calitatea oferită clienţilor noştri.”

    „Unii consumatori nu îşi pot imagina o masă fără carne”
    Până la apariţia COVID-19, „al cărui impact încă îl evaluăm”, consumul de carne de porc din România era, începând cu anul 2014, pe un trend ascendent, spune Drescher, apropiindu-se în anii 2017-2018 la 90% din media europeană. Din păcate, adaugă el, pentru industria zootehnică din România acest consum a fost acoperit în proporţie de 50%-60% din comerţ intracomunitar cu carne provenită din porci crescuţi în alte ţări europene, carne folosită în România atât pentru prepararea produselor de carmangerie, cât şi pentru vânzare la raft ca şi carne proaspătă. „Apariţia pestei porcine africane (PPA) în România în 2017 şi extinderea rapidă a acesteia pe aproape întreg teritoriul ţării în anul 2018 au afectat sever producţia locală de porci, care, prin urmare, a scăzut semnificativ. Costurile mari cu prevenirea (biosecuritate) şi combaterea efectelor PPA au condus la un cost de producţie crescut pentru fermierii locali şi au contribuit la un preţ mai mare al produselor de porc de pe rafturile magazinelor.”
    Despre apariţia unor branduri precum Verdino, care îşi propun să fie o alternativă pe bază de plante a produselor tradiţionale din carne, Drescher spune că sunt mai mult decât binevenite pe piaţă „şi va fi interesant să le urmărim evoluţia”. Există multe tipuri de consumatori, adaugă el: „Unii nu îşi pot imagina o masă fără carne şi noi suntem aici pentru ei, alţii renunţă la ea pentru totdeauna, iar alţii vor doar să încerce ceva nou. Pentru toate tipurile de consumatori, este necesar un segment dedicat în industrie. Acest tip de produse va fi cel mai probabil complementar cu carnea tradiţională pentru mult timp de acum încolo”.
    Un business obişnuit cu criza
    Drescher spune că industria în care compania activează este una obişnuită cu provocările, referindu-se în primul rând la efectele cauzate de virusul pestei porcine africane, dar şi de cele aduse de criza financiară precedentă. În momentul în care compania a intrat pe piaţa românească în 2006, cererea de carne de porc era mare şi a continuat să crească până undeva după 2008, in ciuda apariţiei crizei financiare, îşi aminteşte executivul. „În 2010, odată cu reducerea salariilor, consumul a scăzut, iar din 2013 a crescut odată cu economia şi politica de creştere a veniturilor românilor.” De aceea, spune el, „dificultăţile din trecut cauzate de pestă porcină şi criza financiară nu au făcut decât să ne pregătească pentru viitor. Prin urmare, am devenit mai puternici la astfel de şocuri, pe care am învăţat cum să le gestionăm. Crizele vin şi trec, iar noi trebuie să găsim modalitatea prin care să rămânem şi să ne continuăm activitatea. Această pandemie este cu adevărat o provocare, deoarece este vorba despre sănătatea oamenilor şi trebuie să luăm decizii imediate. Am luat toate măsurile de prevenţie necesare şi vom face tot ce este nevoie pentru a asigura necesarul. În ceea ce priveşte afacerea, am avut o cerere uşor mai mare în această perioadă şi ne-am asigurat să o satisfacem în cele mai sigure condiţii.” Potrivit lui, în ultima perioadă activitatea companiei s-a desfăşurat în condiţii care să ofere siguranţă angajaţilor, dar şi posibilitatea de a continua operaţiunile. Printre măsurile adoptate, „în conformitate cu normele impuse de autorităţi”, el menţionează: crearea unui comitet de sprijin ai cărui membri sunt disponibili 24/7 pentru a oferi sprijinul necesar şi a comunica toate măsurile luate de autorităţi şi la nivelul companiei, adaptarea programului de lucru, astfel încât echipa din administrativ să lucreze remote şi prin rotaţie, acolo unde este nevoie de prezenţa fizică la birou, iar cele din ferme, în schimburi, pentru a evita aglomeraţia. În plus, „toţi angajaţii sunt informaţi în permanenţă cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru a se proteja pe ei înşişi, colegii lor şi familiile lor împotriva posibilelor contaminări, fie direct, fie prin afişe postate în toate zonele vizibile”. O altă măsură a fost achiziţionarea de dezinfectant, măşti de protecţie, viziere şi mănuşi, care au fost distribuite tuturor unităţilor din ţară, precum şi adoptarea întâlnirilor video în locul călătoriilor de afaceri. „În această perioadă, accesul străinilor la fermele Premium Porc Group este restricţionat. Se face dezinfectarea prin nebulizare a zonelor de birou, a zonelor de acces şi a cafenelelor, birourile au fost separate prin plexiglas, iar şoferii noştri sau cei ai colaboratorilor noştri care intră în contact cu procesatorii au obligaţia să poarte echipament de protecţie şi să minimizeze la maximum intrarea în contact cu personalul abatoarelor. De asemenea, regulile de biosecuritate sunt foarte stricte şi toţi cei care intră în contact cu una dintre ferme, trebuie să le respecte.”
    Costurile generate de pandemie nu sunt mici, spune executivul, având în vedere faptul că, pe lângă materialele necesare prevenţiei, compania a trebuit să adapteze şi modul de lucru, „dar aceasta este realitatea pe care o trăim şi vom continua să urmărim cu foarte mare atenţie evoluţia acestei pandemii în aşa fel încât să luăm deciziile cele mai bune pentru oamenii noştri şi pentru afacerea noastră”.

  • Strategie pe timp de criză

    Şi, în comparaţie cu criza precedentă, nivelul dobânzilor este mult mai scăzut, iar cu excepţia industriilor direct afectate de perioada pandemiei, nu este anticipat un impact puternic negativ şi de lungă durată la nivel economic, celelalte sectoare având capacitatea să se reorienteze sau să se redreseze, anticipează Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank România. El susţine că rezultatele bune obţinute şi politica de risc prudenţială poziţionează bine UniCredit Bank pentru a gestiona criza cauzată de Covid-19 şi a valorifica oportunităţile ce apar.

    „Principala dificultate cu care ne confruntăm în momentul de faţă este legată de incertitudine, pentru că, atâta timp cât nu ştim care va fi cursul pandemiei, este greu de spus cum va arăta scenariul de revenire pe care îl va parcurge România. Această situaţie ar putea pune la un moment dat presiune şi asupra sistemului bancar, dar băncile sunt pregătite să facă faţă unui context economic nefavorabil, având în vedere indicatorii financiari buni şi lichiditatea suficientă din piaţă, susţinută şi prin măsurile prompte adoptate de BNR. Dacă această situaţie continuă, riscul cel mai mare ar fi legat de creşterea creditelor neperformante. Totuşi, este important de spus că în situaţia actuală, băncile sunt parte a soluţiei, şi nu a problemei”, spune Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank România, unul dintre cei mai longevivi şefi de bancă mare, aflat în top managementul UniCredit de mai bine de 15 ani.

    Deocamdată, este încă prematur de anticipat modul în care vor evolua rezultatele financiare ale sistemului bancar sub impactul pandemiei, dat fiind că acestea depind de mulţi factori, dintre care unii sunt încă în evoluţie, iar alţii necunoscuţi în acest moment. Dintre aceştia, dinamica viitoare a pandemiei, impactul pe care îl va avea asupra angajaţilor şi companiilor, măsurile adoptate pentru susţinerea redresării economice şi, evident, evoluţia cadrului legislativ privind sistemul bancar sunt relevanţi, explică şeful UniCredit Bank, a cincea bancă de pe piaţa locală după active.

    „Totuşi, putem anticipa o reducere a veniturilor din taxe şi comisioane la nivelul sistemului bancar, pe fondul unei activităţi mai restrânse în perioada de carantină şi în contextul implementării noii directive europene PSD2 (Directiva privind serviciile de plată). Alţi factori cu impact asupra profitabilităţii băncilor ar putea fi pe de o parte scăderea ratelor dobânzilor de referinţă şi, pe de altă parte, moratoriul, care a implicat amânări ale plăţii dobânzilor.”
    Pe lângă scăderea profitabilităţii, o altă tendinţă care prinde viteză în perioadele de criză economică este consolidarea sistemului bancar.
    „Consolidarea sistemului bancar accelerează în perioade economice nefavorabile, deoarece unele grupuri bancare decid să îşi reducă expunerea pe anumite pieţe. Este însă dificil de estimat (şi nu vreau să speculez) în ce măsură acest lucru este valabil acum pentru piaţa din România, dincolo de anunţurile făcute în acest sens înainte de pandemie.”
    Totodată, în vremuri de criză se intensifică şi volatilitatea pe pieţele financiare, dobânzile şi cursul de schimb pierzând din stabilitate. Însă, pentru piaţa românească, şeful UniCredit anticipează o scădere a dobânzilor pe piaţa interbancară sub 2%, în pas cu ajustarea dobânzii-cheie, în timp ce despre cursul de schimb spune că este şi va rămâne relativ stabil, în intervalul 4,8-4,9 lei/euro.
    „Dacă vorbim despre pieţele financiare, volatilitatea actuală este cauzată de contextul economic şi de migraţia investitorilor către active mai sigure. Pe de altă parte, ratele dobânzilor ROBOR pentru 3 luni au scăzut cu peste 1 punct procentual de la maximul atins în luna martie, în principal ca urmare a reducerii ratei dobânzii de politică monetară. Până la sfârşitul anului, ne aşteptăm la o scădere a ratelor dobânzilor sub 2%, în concordanţă cu rata dobânzii de politică monetară, care ar putea să scadă la 1%. Evident, ajustările vor privi şi ratele dobânzilor pentru credite şi depozite. Cursul de schimb însă este relativ stabil şi anticipăm că această tendinţă va continua, cu un curs RON/EUR în intervalul 4,8-4,9 lei/euro până la sfârşitul anului (când prognoza noastră indică un curs de 4,85 lei pentru un euro).”
    Răsvan Radu susţine că vede probabilă o reducere suplimentară a ratei dobânzii de politică monetară până la finalul acestui an, prin trei tăieri adiţionale de câte 0,25 puncte procentuale. Iar în ceea ce priveşte rezerva minimă obligatorie, şeful UniCredit Bank este de părere că scăderi suplimentare ar fi necesare doar dacă BNR  decide să contracareze un potenţial deficit structural al lichidităţii. „Până acum, banca centrală a dovedit că poate gestiona foarte bine lichiditatea din piaţă prin instrumente de tip repo”.
    BNR a diminuat de două ori dobânda de politică monetară în prima jumătate a acestui an, de la 2,5% la 2% şi, ulterior, până la 1,75% pe an şi a injectat lichiditate în sistem prin operaţiuni repo bilaterale, trecând şi la achiziţia, în premieră, de titluri de stat de pe piaţa secundară.
    Odată cu scăderea dobânzilor pe piaţa interbancară, putem să vedem şi o ajustare a dobânzilor la credite, însă în perioadele de criză de obicei se produce o contracţie a creditării, atât din cauza diminuării cererii, cât şi ca urmare a ajustării ofertei, băncile devenind mai prudente şi mai selective, pentru a nu acorda împrumuturi care să se transforme în credite neperformante, pe parcursul crizei. În opinia şefului UniCredit Bank, o uşoară scădere a creditării s-ar putea înregistra pe segmentul retail.
    „Pentru anul în curs estimăm o uşoară scădere a pieţei în cazul persoanelor fizice (-1%), în special ca urmare a impactului măsurilor de carantină asupra segmentului de credite de consum, însă ne aşteptăm ca încrederea consumatorilor să revină treptat. Pe segmentul creditelor pentru locuinţe vedem o uşoară creştere datorată programului Prima casă, dar şi ca rezultat al moratoriului, urmare aplicării căruia suma principală datorată s-a menţinut pentru creditele în discuţie”, explică Răsvan Radu.
    În ceea ce priveşte finanţarea companiilor, şeful UniCredit Bank anticipează că va evolua mai bine (Ă5%), în condiţiile în care moratoriul menţine principalul, dar şi datorită programelor naţionale şi externe de garantare pentru IMM-uri (cum ar fi de exemplu IMM Invest). În plus, clienţii companii vor continua să utilizeze liniile de credit deja aprobate.
    CEO-ul UniCredit Bank consideră că băncile vor continua să finanţeze economia, respectiv clienţii cu o situaţie financiară echilibrată şi proiecte viabile.
    „Aşa cum am precizat, sistemul bancar este parte a soluţiei în această perioadă incertă pe care o traversăm, fiind capabil şi disponibil să finanţeze în continuare proiecte, atâta timp cât debitorul demonstrează o situaţie financiară echilibrată şi un proiect viabil. După cum se observă deja, programul IMM Invest a fost bine primit atât de bănci, cât şi de posibilii clienţi. În ceea ce îi priveşte pe clienţii persoane fizice, ne aşteptăm ca băncile să finanţeze în continuare achiziţia de locuinţe, deoarece nu preconizăm variaţii semnificative ale preţurilor imobiliarelor.”
    Băncile ar putea să continue creditarea în condiţiile în care au şi suficiente resurse, atrase în principal de pe piaţa internă, şi nu mai sunt atât de dependente de finanţările de la băncile-mamă. Iar apetitul pentru economisire creşte în condiţiile incertitudinilor determinate de panedemia de COVID-19.
    „Pentru sistemul bancar, depozitele rezidenţilor au crescut cu aproape 14% în mai 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Este evident că, în contextul incertitudinilor recente, apetitul pentru economisire este în creştere (îndeosebi prin intermediul celui mai sigur instrument) în detrimentul consumului. Este firesc să fie aşa, având în vedere că atât persoanele fizice, cât şi companiile, aleg să pună deoparte orice surplus disponibil pentru a putea face faţă eventualelor dificultăţi viitoare.”
    O problemă a sistemelor bancare ce apare în perioadele de criză economică este creşterea creditelor neperformante (NPL-non-performing loans) din bilanţurile băncilor, în condiţiile în care cresc şi insolvenţele şi falimentele şi şomajul. Însă sistemul bancar românesc este bine capitalizat şi poate face faţă unei eventuale creşteri a ratei NPL, după cum spune şeful UniCredit Bank România.
    „Date fiind rezultatele financiare din perioada precedentă şi capitalizarea bună, sistemul bancar este într-o poziţie în care poate face faţă unei eventuale creşteri a creditelor neperformante. După criza financiară din 2007, portofoliile băncilor au fost curăţate într-o mare măsură, iar creditele au fost acordate în condiţii prudenţiale mai stricte. În martie 2020, ponderea creditelor neperformante în sistemul bancar era de 3,94% (potrivit datelor BNR), însă desigur că o creştere a acestui indicator ar fi un semnal de alarmă la care suntem foarte atenţi”.
    Totuşi, deşi o posibilă creştere a şomajului în a doua parte a anului ar putea afecta negativ ponderea creditelor neperformante, Răsvan Radu se arată încrezător că măsurile de sprijinire a economiei adoptate de guvern (programe de sprijinire a angajatorilor, OUG 37/2020 pentru amânarea ratelor, IMM Invest) îi vor ajuta pe debitori, atât persoane fizice, cât şi juridice, să evite dificultăţi suplimentare.
    Şeful UniCredit Bank a amintit că pentru sectorul bancar principalele provocări în pandemie au fost legate de implementarea rapidă a planurilor pentru continuarea activităţii, de menţinerea unui nivel optim de deservire a clienţilor pe parcursul stării de urgenţă, de interacţiune cu clienţii în mediul online, de urmărire a evoluţiei lichidităţilor şi solvabilităţii, cu monitorizarea strictă a poziţiei de capital. De asemenea, implementarea rapidă a soluţiilor pentru suspendarea obligaţiilor de plată lunare din contractele de credit şi a altor măsuri guvernamentale a fost pentru sistemul bancar o prioritate.
    Dincolo de efectele negative, pandemia a determinat şi o accelerare a procesului de digitalizare, şi nu doar în bănci.
    „Contextul pandemic a demonstrat încă o dată beneficiile proceselor de digitalizare iniţiate de bănci în anii trecuţi. Este dificil să ne imaginăm cum ar fi evoluat situaţia actuală fără disponibilitatea instrumentelor şi produselor digitale, aşa cum sunt cardurile, internet şi mobile banking, plăţile la distanţă, semnătura digitală etc. Acest proces, demarat deja de majoritatea băncilor de ceva timp, a fost însoţit de discuţii legate de reconversia profesională a anumitor funcţii. Din perspectiva Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), între ai cărei membri se numără şi UniCredit Bank, vă pot spune că suntem cu toţii de acord că digitalizarea reprezintă o oportunitate atât pentru bănci cât şi pentru angajaţi, inclusiv din perspectiva identificării de noi specializări pentru funcţiile curente a căror relevanţă ar putea scădea ca urmare a accelerării digitalizării. În ceea ce priveşte păstrarea angajaţilor, la nivelul CPBR nu se discută asemenea aspecte, fiecare bancă luându-şi propriile decizii. Vă putem spune însă că la nivelul CPBR am iniţiat şi un program de e-learning cu 500 de cursuri online disponibil pentru toţi cei aproape 25.000 de angajaţi ai băncilor membre ale CPBR.”
    Referindu-se la declinul economiei din cauza crizei coronavirusului, şeful UniCredit Bank anticipează o revenire a economiei la nivelul de dinaintea pandemiei în 2022 sau 2023, România urmând să înregistreze în 2020 o contracţie a PIB de 8%.
    „Vestea bună este că toate recesiunile se termină la un moment dat, iar economiile europene ar putea să revină la nivelul de activitate de dinaintea pandemiei în 2022 sau cel mai târziu 2023. Vedem pentru regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE) un scenariu de recesiune cu evoluţii între minus 5% şi minus 10,5%, iar prognoza noastră este că România se va confrunta cu o contracţie de circa 8% în termeni reali. Ne aşteptăm la o redresare treptată începând cu trimestrul al treilea al anului 2020, însă este posibil ca revenirea să nu fie completă deoarece atât companiile româneşti cât şi comerţul internaţional vor continua să se confrunte cu anumite probleme.”
    Pe măsură ce economia se va repune în mişcare, rapiditatea creşterii economice şi forma de redresare vor depinde foarte mult de ceea ce urmează din punctul de vedere al pandemiei, de evoluţia economiei globale şi de evoluţia şomajului, în opinia lui Răsvan Radu.
    „Cele mai probabile scenarii pentru România sunt cele pentru o redresare în formă de V asimetric, chiar dacă este probabil ca până la finalul anului viitor să nu revenim la punctul de dinaintea crizei, sau în W, dacă ne vom confrunta cu un nou val de epidemie şi vor fi reintroduse restricţii (chiar dacă nu la fel de severe ca în primăvară); un astfel de scenariu ar însemna ca unele investiţii să fie amânate din nou, iar micile companii vor avea cel mai mult de suferit. Într-o astfel de situaţie, autorităţile ar putea fi obligate să menţină şi în prima parte a lui 2021 unele măsuri de sprijinire a sectorului privat.”
    O redresare economică necesită investiţii publice şi private deopotrivă, dar şi dezvoltarea activităţii companiilor. De asemenea, măsurile de sprijinire pentru forţa de muncă sunt foarte importante, deoarece în absenţa unor măsuri guvernamentale în acest sens, şomajul ar putea creşte, încetinind redresarea cererii de consum, explică şeful UniCredit Bank.
    Impactul acestui episod pandemic asupra diferitelor sectoare ale economiei este diferit astfel că există anumite sectoare care vor avea de suferit o vreme, altele definitiv dacă nu vor reuşi să se reinventeze şi o a treia categorie are un potenţial important de creştere, consideră Răsvan Radu.
    „În comparaţie cu criza precedentă, nivelul dobânzilor este mult mai scăzut. În afară de industriile direct afectate de perioada pandemiei, nu aşteptăm un impact puternic negativ şi de lungă durată la nivel economic, celelalte sectoare având capacitatea să se reorienteze sau să se redreseze. De exemplu, printre sectoarele cele mai afectate până se va găsi un tratament pentru coronavirus se află cele care presupun contacte frecvente între persoane (restaurante, cafenele etc.), activităţi în spaţii aglomerate (mall-uri, cinematografe, săli de concerte etc.) sau turism de masă (companii aeriene şi hoteluri de mare capacitate etc.). Pe de altă parte, companiile din sectoare precum logistică, IT, servicii de livrări şi servicii personalizate, care încurajează limitarea contactelor între vânzători şi/sau furnizori şi clienţi, sunt posibili câştigători. Nu în ultimul rând, în următorul buget european (2021-2027) sunt alocate fonduri pentru domeniul energiei verde, iar acest lucru poate genera un anumit potenţial.”
    Dar care va fi strategia UniCredit Bank în această criză?
    Şeful UniCredit Bank România susţine că banca pe care o conduce este bine poziţionată pentru a gestiona criza cauzată de Covid-19 şi pentru a valorifica oportunităţile apărute în urma ridicării restricţiilor datorită politicii de risc prudenţiale din anii trecuţi şi a rezultatelor bune obţinute.
    „În ceea ce ne priveşte pe noi, date fiind businessul solid pe care l-am dezvoltat de-a lungul anilor, rezultatele bune obţinute şi politica de risc prudenţială, suntem bine poziţionaţi pentru a gestiona criza cauzată de Covid-19 şi a valorifica oportunităţile apărute în urma ridicării restricţiilor, datorită implementării cu succes a planului nostru Transform 2019 şi a acţiunilor proactive întreprinse anterior. Într-un scenariu care NU includea criza, UniCredit a întreprins proactiv acţiuni care au condus la consolidarea bazei de capital prin acumularea unor rezerve de capital şi limitarea volatilităţii în P&L şi bilanţ. Ştim că mulţi angajaţi şi multe companii au avut de suferit în această perioadă, astfel că am implementat rapid măsuri menite să îi ajute să depăşească dificultăţile.”
    Rasvan Radu afirmă că UniCredit Bank îşi va continua activitatea „la fel de susţinut ca şi până acum, controlând ceea ce putem controla – de exemplu, costurile, şi menţinând întotdeauna o abordare conservatoare”, el nefăcând speculaţii cu privire la evoluţia indicatorilor financiari ai băncii.
    „Economiile europene au început să se redeschidă doar foarte recent şi treptat, astfel că este mult prea devreme să putem cuantifica forma şi ritmul unei potenţiale redresări şi, astfel, să putem da vreo indicaţie în ceea ce priveşte evoluţia pe întreg anul. Pilonii principali ai planului nostru Team 23 rămân priorităţile noastre strategice, iar UniCredit va actualiza planul strategic şi va prezenta noile ipoteze în cadrul Zilei Pieţelor de Capital, care va avea loc în prima jumătate a anului 2021.”
    UniCredit continuă şi în această perioadă respectarea condiţiilor prudenţiale în acordarea de credite atât pentru cele fără garanţii guvernamentale, cât şi pentru cele care intra sub diferite scheme de ajutor, a dat asigurări şeful băncii.
    În ceea ce priveşte resursele disponibile ale UniCredit pentru susţinerea creditării, şeful băncii a arătat că UniCredit are „o poziţie foarte bună din acest punct de vedere, cu evoluţii pozitive constante în anii anteriori în privinţa depozitelor atrase, poziţie pe care ne dorim să o menţinem şi pe mai departe“.
    „De exemplu, indicatorii de business de la sfârşitul lunii martie 2020 reflectă o majorare a depozitelor atrase cu 11,7% comparativ cu martie 2019. La UniCredit, am încurajat mereu economisirea, în special prin canale digitale, şi o facem în mod constant prin diferite campanii.“
    Referindu-se în continuare la strategia UniCredit, Răsvan Radu a mai menţionat că prioritatea strategică rămâne digitalizarea serviciilor bancare, banca pe care o conduce urmărind să devină un jucător de top pe retail digital banking. El susţine că băncile care vor câştiga în viitor vor fi băncile simple, eficiente, care le oferă clienţilor produse şi servicii bancare care chiar contează pentru ei – oriunde şi oricând au nevoie de ele.
    „În ceea ce priveşte strategia UniCredit, noi credem că băncile care vor câştiga în viitor vor fi băncile simple, eficiente, care le oferă clienţilor o experienţă de calitate ridicată, cu produse şi servicii bancare care chiar contează pentru ei – oriunde şi oricând au nevoie de ele. Astfel, la UniCredit am început să promovăm digitalizarea şi inovaţia încă de acum câţiva ani, cu ambiţia de a deveni un jucător de top în segmentul digital banking din România, în concordanţă cu abordarea grupului. Am făcut progrese importante în acest sens, oferindu-le clienţilor noştri numeroase produse şi servicii digitale inovatoare, şi aceasta va rămâne factorul de creştere pe care îl urmărim şi în viitor. Experienţa noastră din timpul pandemiei ne-a arătat încă o dată că activitatea bancară trebuie să aibă o abordare foarte orientată către oameni, chiar dacă include acest trend de digitalizare, iar, pe de altă parte, reţeaua noastră a fost deja adaptată de-a lungul anilor la nevoile pieţei.”
    De-a lungul timpului, UniCredit a adus pe piaţa din România soluţii bancare digitale inovatoare, precum mPOS, semnătura digitală, plăţile prin Apple Pay, noua soluţie BusinessNet sau soluţia de comerţ electronic, iar acum accelerează implementarea unor noi proiecte în acest segment, a amintit Răsvan Radu.
    „Prioritatea noastră strategică rămâne digitalizarea serviciilor bancare pentru companii – segment în care suntem lideri de piaţă – dar şi a persoanelor fizice, pentru care dezvoltăm în continuare produse şi soluţii, astfel încât să le putem oferi acces facil la operaţiunile bancare. Transformarea digitală a companiilor este nu doar necesară din cauza contextului actual, ci este şi extrem de benefică şi apreciată de clienţii noştri. Prin urmare, vom continua să dezvoltăm şi să promovăm, prin oferta noastră de business, această nouă modalitate de a face afaceri, care poate însemna eficienţă sporită din punctul de vedere al costurilor, dar şi al timpului, pentru clienţii noştri. Ne menţinem, de asemenea, angajamentul ferm de a rămâne un partener de încredere pentru clienţii noştri, atât companii cât şi persoane fizice, de a dezvolta relaţii pe termen lung şi de a sprijini economia reală.“
    UniCredit Bank, a cincea bancă de pe piaţa românească, mizează în continuare pe creşterea organică, banca dorind să contribuie la relansarea economiei româneşti, după cum susţine CEO-ul UniCredit Bank România.
    „Angajamentul nostru rămâne neschimbat, pentru consolidarea sustenabilă a businessului, pentru o evoluţie organică şi o creştere constantă, cu scopul de a deveni un jucător de top în segmentul de retail digital banking în România, în conformitate cu abordarea multi-channel din cadrul grupului. Bazându-ne pe poziţia solidă pe care o avem şi ţinând cont şi de evoluţia economiei, vrem să contribuim în continuare la relansarea economiei româneşti şi să ne sprijinim clienţii, atât persoane fizice, cât şi juridice, oferindu-le finanţările de care au nevoie, inclusiv prin programe precum IMM Invest, dar şi prin alte programe cu garanţii guvernamentale şi/sau europene.”

    Cine este Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank România
    ● Şi-a început cariera bancară în urmă cu aproape 30 de ani, la BCR.
    ● Pentru scurt timp a fost vicepreşedinte al CEC, în 2000.
    ● Din 2001 a fost recrutat de austriecii de la Raiffeisen pe postul de vicepreşedinte responsabil cu retailul.
    ● Patru ani mai târziu, în 2005, a pariat pe planurile de extindere ale italienilor de la UniCredit şi a fost instalat ca CEO al filialei locale UniCredit România.
    ● În 2007, când a avut loc consolidarea locală dintre UniCredit şi HVB Ţiriac Bank, el şi-a păstrat poziţia de CEO şi în banca rezultată din fuziune.
    ● Este de formaţie inginer, absolvent al unui MBA la Paris şi apoi al Harvard Business School în 2001.

    Indicatori financiari UniCredit Bank
    ● Grupul italian UniCredit, care deţine a cincea cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, a raportat pentru primul trimestru din 2020 un profit net consolidat de 15 mil. euro din operaţiunile din România, potrivit rezultatelor financiare anunţate la Milano. Faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, câştigul net al UniCredit este în scădere cu 64%.
    ● Pentru întregul an 2019, grupul italian UniCredit raportase creşterea profitului net din România cu circa 13% comparativ cu 2018, până la 132 mil. euro.
    ● Soldul creditelor acordate de UniCredit în România a depăşit la sfârşitul lui T1/2020 nivelul de 6,1 mld. euro, fiind cu 4,4% peste nivelul din T1/2019, confom raportului financiar al grupului italian.
    ● Veniturile operaţionale ale UniCredit pe piaţa românească au crescut cu 1,8% în T1/2020, până la 111 mil. euro, după cum reiese din datele raportate de banca-mamă.
    ● Cheltuielile operaţionale au înregistrat un avans de 4,1% comparativ cu T1/2019, până la 43 mil. euro, potrivit raportului financiar al grupului italian.
    ● UniCredit a obţinut venituri nete din dobânzi de 71 mil. euro, mai mari cu 7,8% faţă de T1/2019, aceasta fiind principala sursă de câştig pentru bancă. O creştere mai temperată, de 4,5%, se observă în cazul veniturilor din comisioane, care au ajuns la finele primului trimestru din acest an la 17 mil. euro, după cum reiese din datele raportate de banca-mamă.
    ● Depozitele atrase de UniCredit de la clienţi au făcut în T1/2020 un salt de 11,7%, la 6,73 mld. euro, nivelul depăşind cu circa 600 mil. euro soldul creditelor.
    ● Raportul costuri/venituri a urcat la sfârşitul primului trimestru la 38,5%, de la 37,7% în T1/2019.
    ● Pe piaţa locală, UniCredit Bank ocupă locul cinci în topul după active din 2019, cu o cotă de piaţă de 8,99%.
    Sursa: Raportările financiare ale grupului italian UniCredit Group

  • Cu aripi noi. Cum ar putea arăta avioanele viitorului

    Forma aripii este diferită faţă de ce aţi văzut până acum – având ca scop reducerea cantităţii de combustibil folosit. NASA a testat diferite versiuni ale acestui design în tunele de vânt din California şi Virgina şi, cel mai recent, la centrul de cercetare de la Langley în toamna anului trecut.  Designul este denumit TTBW („transonic truss-braced wing” este denumirea completă în limba engleză). Un alt beneficiu al acestui design este că în timp ce o aripă normală ar fi plasată la mijlocul aeronavei sau în partea de jos a acesteia, acestea sunt montate spre vârf – ceea ce ar permite producătorilor de aeronave să introducă motoare mai mari sub aripi. Totuşi, potrivit reprezentanţilor acestui proiect, citaţi de popsci.com, un astfel de design ar putea fi luat în considerare abia cândva în anii 2030.

  • Un start-up din Sibiu ar putea să devină următorul UiPath. Care este povestea acestuia şi cum ar putea ajunge următorul unicorn al României

    Pe 8 februarie 2021, în jurul orei 13:10, valorea de piaţă a monedei digitale ELGD, lansată de sibienii de la Elrond Network pe blockchainul propriu, a spart pragul de 3 miliarde de dolari, un maxim istoric, arată datele agregate de ZF.

    Într-un articol din 2020 despre evoluţia companiei Business MAGAZIN anticipa evoluţia companiei. Iată povestea acesteia, aşa cum a fost redată aceasta la momentul realizării acestui articol. 

    Poate România să dea industriei globale de tehnologie doi unicorni? Un grup de antreprenori şi programatori locali crede că povestea spectaculoasă a UiPath este, într-un fel, repetabilă. Ambiţia, munca şi încrederea puternică într-o idee pot duce la lansarea, din Sibiu, a unei revoluţii globale într-una dintre cele mai la modă tehnologii ale momentului – blockchain. 

    Tehnologia dezvoltată la Sibiu, pe care investitori locali şi internaţionali au pariat deja milioane de dolari, ar putea avea impactul pe care l-a avut pe piaţa de internet trecerea de la conexiunile prin dial-up la fibra optică, susţin membrii echipei Elrond.

    „Elrond este o tehnologie de blockchain construită de la zero, ca să aducă o îmbunătăţire de 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare şi cost. Cea mai bună analogie este tranziţia de la dial-up la broadband, pe care noi am văzut-o în era internetului şi pe care în momentul de faţă încercăm să o aducem în domeniul blockchain. 

    Am lucrat la tehnologia aceasta aproape trei ani şi în sfârşit suntem pregătiţi să aducem tehnologia în piaţă“, a declarat Beniamin Mincu, fondator şi CEO al Elrond Network, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Povestea Elrond a început în 2017, când fraţii Beniamin şi Lucian Mincu alături de antreprenorul Lucian Todea (cunoscut pentru proiecte precum ITNT, SmartBill, TypingDNA) au format o echipă puternică de specialişti în noile tehnologii.

    „Am adunat o echipă de oameni excepţional de talentaţi, şi foarte, foarte muncitori. Fiecare au venit cu un background de la companii importante din tehnologie, cum ar fi Microsoft, Google, IBM şi altele. Membri ai echipei au doctorate în computer science, inteligenţă artificială şi premii prestigioase la diferite competiţii de matematică, inteligenţă artificială şi alte domenii de genul acesta. Ce cred că a făcut o diferenţă enormă este că noi toţi am muncit într-un fel în care nu se munceşte în mod normal. Încercând să aducem tehnologia aceasta în piaţă, ne-am reinventat de foarte multe ori, şi am ajuns la nişte rezultate care

    într-adevăr par incredibile dacă te gândeşti că Sibiul este un oraş cu 150.000 de locuitori. Cred că lecţia este că oriunde ai fi în lume, dacă găseşti o echipă de oameni alături de care să poţi crede într-o idee foarte puternică, şi o poţi într-adevăr construi, nu cred că există obstacole peste care să nu poţi trece sau probleme pe care să nu le poţi rezolva”, a punctat el.
    În prezent, Elrond Network a devenit unul dintre cele mai urmărite proiecte hi-tech generate în România, în condiţiile în care lansarea noii tehnologii blockchain dezvoltate de compania locală, ce promite costuri mai mici şi performanţe de 1.000 de ori mai bune decât Bitcoin sau Ethereum, ar putea revoluţiona întreaga industrie la nivel global.

    „Practic încă de când am început să construim tehnologia am căutat o îmbunătăţire care să rezolve această problemă a capacităţii de procesare, pentru că în timp ce Bitcoin şi Ethereum au venit cu inovaţii extrem de interesante, ele suferă de o problemă care le limitează adopţia în mod semnificativ. Această problemă este în esenţă capacitatea de procesare. Bitcoin poate procesa în momentul de faţă undeva la 7 tranzacţii pe secundă, iar Ethereum undeva la 15 tranzacţii pe secundă. Prin comparaţie cu acestea, Elrond începe cu o capacitate de procesare de 10.000 de tranzacţii pe secundă, iar acest lucru redefineşte complet jocul şi ce se poate construi pe un blockchain.

    În momentul în care încerci să te gândeşti care sunt necesităţile pentru a construi, un sistem global financiar care să poată funcţiona la viteza internetului, îţi dai seama foarte rapid că pe Bitcoin nu ai putea construi niciodată aşa ceva, şi nici pe Ethereum. Tocmai din această cauză nu cred că lucrurile se pot îmbunătăţi pentru Bitcoin şi Ethereum în timp util, iar din acest motiv am construit Elrond. Atunci când tehnologia va fi lansată, vom putea să construim chiar noi nişte aplicaţii care permit transferul de valoare între oricine, la orice oră, oriunde în lume şi la un cost de poate 100 de ori mai mic decât alternativele existente în momentul de faţă“, a explicat Beniamin Mincu.

    Tehnologia dezvoltată de Elrond Networks a primit deja validarea din partea investitorilor, compania obţinând până acum finanţări de peste 5 milioane de dolari. La început însă, fraţii Mincu şi Lucian Todea au finanţat proiectul din fonduri proprii, iar apoi, la circa un an şi jumătate, cei doi au reuşit să obţină şi primele finanţări.

    „După un an şi jumătate în care tot proiectul a fost finanţat din bani proprii, am avut două runde de finanţare: una de 1,9 milioane de dolari de la câţiva investitori gobali – Binance, braţul investiţional de la cel mai important exchange de criptomonede din lume, Electric Capital, unul dintre cele mai importante fonduri de blockchain din Silicon Valley, NGC Partners, un fond din Asia, Maven 11, din Europa, şi Woodstock Fund, un fond din India. Între aceste fonduri am avut şi foarte mulţi investitori globali mai mici. O a doua rundă de finanţare am avut-o chiar pe Binance, de unde am ridicat suma de 3,25 milioane de dolari”, a relatat el.
    În companie au intrat şi mai mulţi investitori locali, a adăugat fondatorul Elrond, fără a oferi detalii. „Avem o comunitate foarte activă de oameni din România, care au investit diferite sume şi care ne-au susţinut de-a lungul timpului şi s-au implicat în împărtăşirea mesajului atunci când se întâmplau evenimente sau lucruri importante. Ne bucurăm de suportul lor şi credem în acelaşi timp că au înţeles nişte lucruri foarte importante.

    Dacă ne uităm în viitor, este clar că tehnologia blockchain nu doar că nu va dispărea, ci împreună cu criptomonedele tehnologia va deveni tot mai folosită şi mai utilă în economie. Prin urmare, cred că este o decizie foarte înţeleaptă ca fiecare om care deţine o anumită avere, să aibă un procent stocat în această tehnologie, la fel cum l-ar stoca în aur sau într-un material extrem de promiţător, ce aduce nişte proprietăţi care erau imposibile până acum câţiva ani“.
    Evaluarea actuală a companiei Elrond Networks se ridică la circa 30 milioane de dolari, iar aceasta ar putea exploda după lansarea tehnologiei pe piaţă. 

    „Avantajul nostru este că suntem listaţi pe una dintre cele mai mari burse de cripto din lume, şi suntem foarte, foarte la început. Aş spune că nu suntem nici măcar la 1% din ce pot deveni lucrurile odată ce lansăm, ajungem în piaţă, şi livrăm ce ne-am propus“, a subliniat el.
    În prezent, fondatorii Elrond Networks se pregătesc pentru noi runde pentru a accelera expansiunea. „În momentul de faţă ne pregătim de lansarea oficială şi sunt convins că după lansare, pentru a mări viteza de creştere, vom mai avea şi alte runde de finanţare. Cererea există din multe părţi. Pentru asta ne pregătim pas cu pas. Nu cred că banii vor fi problema în perioada următoare, este doar o chestiune de focus”, a punctat Beniamin Mincu.
    Ce se va putea face însă cu ajutorul tehnologiei dezvoltate de Elrond? „Prima şi cea mai clară utilitate considerăm că va fi transferul de bani, sau plăţile. În esenţă, cu tehnologia Elrond atât reţeaua, cât şi aplicaţia îţi vor permite să faci transfer de bani, oriunde în lume, aproape instantaneu, şi la un cost de 100 de ori mai mic. Toate acestea la orice oră a zilei. În momentul în care poţi să faci acest lucru, vom observa o schimbare similară cu cea de la poşta normală la poşta electronică. Sau de la telefoane la Skype / Zoom. Odată ce vei putea face lucrurile acestea, o să simţi că nu prea mai ai nevoie de altceva, pentru că totul este foarte simplu şi plăteşti un preţ nesemnificativ în comparaţie cu ce plăteai înainte”, a explicat el.

    Start-up-ul ţinteşte să atragă un milion de utilizatori în decembrie pentru aplicaţia pe care o va lansa în curând. „De acolo cred că vom putea creşte mai rapid ca aproape orice companie din acest domeniu, tocmai fiindcă simplificăm lucrurile atât de mult. Foarte mult din fricţiunea adopţiei din acest domeniu ţine de complexitatea cu care domeniul vine. În momentul în care această complexitate dispare pur şi simplu, iar omul observă utilitatea clară şi imediată, există nişte elemente care ne poziţionează pentru o adopţie foarte, foarte rapidă. Sunt convins că Elrond va stabili nişte recorduri în ce se poate construi şi cât de rapid poate creşte o companie. În mod deosebit următorii 3-5 ani cred că vor fi explozivi pentru creşterea Elrond”, a conchis el încrezător.  

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.Tazz by eMAG

    Tazz by eMAG

    Ce face? Platformă online dedicată livrărilor rapide de produse pentru casă
    Finanţare primită până acum: un milion euro
    Număr actual de utilizatori: 250.000
    Ţintă număr de utilizatori 2020: 500.000
    Creştere venituri în perioada ianuarie-mai 2020: 400%
    Invitat: Alin Şerban, CEO Tazz by eMAGPriceFlux

    PriceFlux

    Ce face? Platformă software pentru monitorizarea automată a preţurilor concurenţei
    Venituri 2019: 120.000 euro
    Ţintă venituri 2020: 240.000 euro
    Număr actual de clienţi: 14
    Ţintă număr de clienţi 2020: 30
    Invitat: Mihai Bisnel, cofondator al PriceFlux

  • Cu gândul la următorul hub al aviaţiei globale, chiar şi în pandemie

    Pista a fost inaugurată în cadrul unei ceremonii la mijlocul lunii iunie în care a participat şi preşedintele Recep Tayyip Erdogan, care a numit aeroportul „mândria Turciei”.

    Descris în presa internaţională ca „fiind mai mare decât Manhattanul”, aeroportul din Turcia este deja unul dintre cele mai mari şi moderne aeroporturi ale lumii, deşi mai urmează câteva faze de dezvoltare a acestuia;  având o capacitate iniţială de 90 de milioane de pasageri (spre comparaţie, prin Atatürk, folosit în prezent doar de aeronavele cargo, au trecut în anul 2017 aproximativ 63,7 de milioane de pasageri, în timp ce prin aeroportul Sabiha Gokcen, aproximativ 31 de milioane).
    Turcii speră însă ca acesta să devină cel mai mare aeroport al lumii, ţintind o capacitate totală de 200 de milioane de pasageri anual. 

    Noul aeroport se află în partea europeană a Istanbulului, în districtul Arnavutkoy. În prezent, se întinde pe o suprafaţă de peste 1,3 milioane de metri pătraţi, dar proiectul final, care ar urma să fie finalizat în anul 2028, ar trebui să aibă 76,5 de milioane de metri pătraţi.

    Aeroportul impresionează nu doar prin dimensiune, ci şi prin designul inspirat de moştenirea culturală a turcilor: turnul de control, de pildă, este în forma unei lalele, floarea naţională a Turciei, devenită populară în perioada domniei sultanului Suleiman.