BusinessMagazin

Tag: candidatura

  • Universităţi britanice cu rata de angajabilitate de peste 90% organizează în România sesiuni de admitere cu răspuns pe loc

    Motivele principale pentru care tinerii preferă să plece din ţară sunt resursele limitate oferite de universităţile româneşti în ceea ce priveşte suporturile de curs, lipsa de îndrumare şi perspectivă profesionale, precum şi lipsa de practică integrată în programele de studiu. Mai mult, potrivit celui mai recent studiu realizat de Curtea de Conturi a României, doar 32% dintre absolvenţii cu studii superioare din ţară îşi găsesc un loc de muncă în domeniul studiat sau unul adiacent, pe când o proporţie de 39% activează într-un domeniu care nu are tangenţe cu facultatea absolvită. Acelaşi studiu reliefează şi faptul că rata de angajare la 6 luni după absolvire este cea mai mare în rândul absolvenţilor de inginerie – 84%, toţi restul absolvenţilor având rate de angajare mult mai scăzute.

    La polul opus, universităţile din Marea Britanie sunt recunoscute peste tot în lume pentru diversitatea programelor de licenţă, facilităţile puse la dispoziţia studenţilor atât pentru cercetare (fonduri de cercetare de peste 3 mld. lire sterline doar de la Guvernul Marii Britanii), cât şi pentru procesul de învăţare bazat pe foarte multă practică. De exemplu, în timpul facultăţii, studenţii au posibilitatea de a opta pentru programe de dezvoltare profesională prin programele de work placement, year abroad, sandwich, care constau fie în stagii de practică plătite sau schimburi de experienţă oriunde în lume.

    “Multiculturalismul mediului academic din Marea Britanie face ca absolvenţii unor astfel de universităţi să fie la mare căutare într-o economie globalizată, fiind mult mai bine pregătiţi să dea curs provocărilor socio-culturale. Drept dovadă, rata de angajabilitate a absolvenţilor de la universităţile din Marea Britanie se ridică la peste 90% în cele mai multe cazuri, absolvenţii nefiind condiţionaţi să urmeze o carieră în Regatul Britanic, ci oriunde doresc”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

    Observând trendul ascendent în rândul românilor de a continua studiile în străinătate, universităţile britanice revin şi anul acesta la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, fiind aşadar în competiţie directă cu admiterile din mediul academic românesc. Tinerii care doresc să devină studenţi în UK sunt încurajaţi să se înscrie la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, care va avea loc între 13 şi 14 iulie la Biroul EDMUNDO din Bucureşti. Există şi posibilitatea de a participa la interviu online, pe Skype, sesiune dedicată celor din afara Bucureştiului.

    Cele 10 universităţi prezente la admiterile cu răspuns pe loc sunt: Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London. 

    Participarea la interviurile de admitere este gratuită, absolvenţii fiind nevoiţi să prezinte doar foaia matricolă şi diploma de bacalaureat. Admiterile sunt deschise şi celor interesaţi să urmeze un program de masterat în Anglia, pentru care criteriile de admitere sunt asemănătoare (prezentarea foii matricole şi a adeverinţei de licenţă).

    Înscrierile se fac pe site, iar pentru mai multe detalii, consilierii EDMUNDO stau la dispoziţia celor interesaţi să afle informaţii despre oportunităţile academice din străinătate, serviciile de consiliere fiind complet gratuite.

     

  • Universităţi britanice cu rata de angajabilitate de peste 90% organizează în România sesiuni de admitere cu răspuns pe loc

    Motivele principale pentru care tinerii preferă să plece din ţară sunt resursele limitate oferite de universităţile româneşti în ceea ce priveşte suporturile de curs, lipsa de îndrumare şi perspectivă profesionale, precum şi lipsa de practică integrată în programele de studiu. Mai mult, potrivit celui mai recent studiu realizat de Curtea de Conturi a României, doar 32% dintre absolvenţii cu studii superioare din ţară îşi găsesc un loc de muncă în domeniul studiat sau unul adiacent, pe când o proporţie de 39% activează într-un domeniu care nu are tangenţe cu facultatea absolvită. Acelaşi studiu reliefează şi faptul că rata de angajare la 6 luni după absolvire este cea mai mare în rândul absolvenţilor de inginerie – 84%, toţi restul absolvenţilor având rate de angajare mult mai scăzute.

    La polul opus, universităţile din Marea Britanie sunt recunoscute peste tot în lume pentru diversitatea programelor de licenţă, facilităţile puse la dispoziţia studenţilor atât pentru cercetare (fonduri de cercetare de peste 3 mld. lire sterline doar de la Guvernul Marii Britanii), cât şi pentru procesul de învăţare bazat pe foarte multă practică. De exemplu, în timpul facultăţii, studenţii au posibilitatea de a opta pentru programe de dezvoltare profesională prin programele de work placement, year abroad, sandwich, care constau fie în stagii de practică plătite sau schimburi de experienţă oriunde în lume.

    “Multiculturalismul mediului academic din Marea Britanie face ca absolvenţii unor astfel de universităţi să fie la mare căutare într-o economie globalizată, fiind mult mai bine pregătiţi să dea curs provocărilor socio-culturale. Drept dovadă, rata de angajabilitate a absolvenţilor de la universităţile din Marea Britanie se ridică la peste 90% în cele mai multe cazuri, absolvenţii nefiind condiţionaţi să urmeze o carieră în Regatul Britanic, ci oriunde doresc”, a spus Bogdan Kochesch, Managing Partner EDUCATIVA Group.

    Observând trendul ascendent în rândul românilor de a continua studiile în străinătate, universităţile britanice revin şi anul acesta la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, fiind aşadar în competiţie directă cu admiterile din mediul academic românesc. Tinerii care doresc să devină studenţi în UK sunt încurajaţi să se înscrie la sesiunea de admitere cu răspuns pe loc, care va avea loc între 13 şi 14 iulie la Biroul EDMUNDO din Bucureşti. Există şi posibilitatea de a participa la interviu online, pe Skype, sesiune dedicată celor din afara Bucureştiului.

    Cele 10 universităţi prezente la admiterile cu răspuns pe loc sunt: Anglia Ruskin University, Birmingham City University, Coventry University, NAVITAS, University of Essex, University of Greenwich, University of Hertfordshire, University of Northampton, University of Suffolk şi University of West London. 

    Participarea la interviurile de admitere este gratuită, absolvenţii fiind nevoiţi să prezinte doar foaia matricolă şi diploma de bacalaureat. Admiterile sunt deschise şi celor interesaţi să urmeze un program de masterat în Anglia, pentru care criteriile de admitere sunt asemănătoare (prezentarea foii matricole şi a adeverinţei de licenţă).

    Înscrierile se fac pe site, iar pentru mai multe detalii, consilierii EDMUNDO stau la dispoziţia celor interesaţi să afle informaţii despre oportunităţile academice din străinătate, serviciile de consiliere fiind complet gratuite.

     

  • Deputatul PSD Leonardo Badea, aviz favorabil pentru a ocupa funcţia de preşedinte al ASF

    „Este un mandat foarte scurt, de un an şi câteva luni, dar este o provocare.(…) Am luat-o ca pe o provocare importantă, să încercăm să creştem nivelul de încredere în ASF şi gradul de protecţie al consumatorului de produse şi servicii financiare. Este o provocare, în care intru cu mare încredere şi responsabilitate. Nu vin pentru o funcţie, ci pentru un proiect (…)”, a declarat deputatul PSD Leonardo Badea, la finalul audierii în Comisiile reunite de Buget şi Economie din Parlament.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oprah îşi reconsideră poziţia. Ce a făcut-o să se RĂZGÂNDEASCĂ în privinţa candidaturii ei la CASA ALBĂ

    Winfrey, susţinătoare a democratei Hillary Clinton, a discutat cu omul de afaceri David Rubenstein în decembrie pentru a acorda un interviu emisiunii sale de pe Bloomberg Television, care a avut premiera în această săptămână.

    CITEŞTE CONTINUAREA PE MEDIAFAX

  • Tăriceanu, reales preşedinte al Senatului

    Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a fost reales miercuri preşedinte al Senatului, el fiind candidat unic, în condiţiile în care nicio altă formaţiune nu a făcut nominalizări pentru şefia acestui for.

    Din cele 127 de voturi valabil exprimate, 87 au fost favorabile, iar 40 contra.

    Senatorii prezenţi au aplaudat anunţul făcut de decanul de vârstă, Leon Dănăilă.

    ”Grupul parlamentar al PSD din Senat îl propune pe Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu pentru funcţia de preşedinte al Senatului”, a spus Şerban Nicolae. PNL, USR, PMP şi UDMR nu au făcut propuneri, liderul senatorilor UDMR precizând că partidul susţine candidatura lui Tăriceanu. Votul a fost secret, cu buletin de vot.

  • Angela Merkel candidează pentru un nou mandat de doi ani în fruntea Uniunii Creştin-Democrate

    Membrii CDU urmează să aleagă liderul formaţiunii conservatoare în cadrul congresului care are loc în această săptămână la Essen.

    În interiorul partidului s-au înregistrat tensiuni în cursul ultimului an, ca urmare a politicilor privind imigraţia promovate de Merkel şi rezultatele slabe în ultimele alegeri regionale.

    În urmă cu doi ani, Merkel a obţinut 96.7% din voturile delegaţiilor.

    Cancelarul german a declarat că se aşteaptă la “un rezultat onest (…) şi va vedea care este acesta”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Liderul PSD Sibiu a demisionat din toate funcţiile şi nu mai candidează la alegeri

    Liderul PSD Sibiu, Ioan Cindrea, care îşi anunţase candidatura pentru un mandat de deputat, a demisionat, marţi seara, din toate funcţiile deţinute, informând că nu va mai candida la alegerile din decembrie, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit unei declaraţii de presă scrise, semnate de Ioan Cindrea şi transmise, marţi seara, corespondentului MEDIAFAX, acesta afirmă că a demisioant din funcţia de preşedinte al organizaţiei de la Sibiu şi din toate funcţiile deţinute în cadrul PSD.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Decizia e luată, candidez”

    ”Decizia mea din punct de vedere personal e luată”, a afirmat fostul şef de stat la B1tv, spunând că mai aşteaptă cercetarea sociologică care este în executare pentru a i se confirma că nu face rău PMP.

    El le-a transmis liberalilor că nu au pierdut nimic nereuşind să înregimenteze miniştri tehnocraţi. ”Pe doamna Gorghiu a refuzat-o doamna de la Antena 1 (Simona Gherghe, n.r.), eu sper s-o refuze şi Denise Rifai”, a adăugat Băsescu.

    Vedeţi AICI declaraţiile fostului preşedinte. “Decizia e luată, candidez”

  • Câţi bani din buget se alocă pentru cultură in România

    Capitala poate eclipsa de multe ori celelalte oraşe ale României când vine vorba de evenimente culturale, festivaluri de muzică sau de film şi expoziţii. Însă treptat şi alte evenimente de anvergură (cum ar fi festivalurile Electric Castle sau Untold) au început să apară în provincie. În 2007 Sibiu s-a bucurat de o atenţie specială când a împărţit titlul de capitală culturală europeană cu Luxemburg.

    În 2021 va fi rândul unei alte urbe din România să se bucure de această distincţie. Nu mai puţin de 14 oraşe (Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu- Mureş) şi-au lansat candidatura. Acestea au fost evaluate de către un juriu de experţi independenţi (zece experţi europeni şi doi experţi naţionali), pe baza dosarelor de candidatură şi a audierilor, iar în urma evaluărilor pe lista scurtă a oraşelor preselectate se regăsesc Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara. Dacă Bucureşti, Cluj sau Timişoara sunt candidate cumva previzibile, surpriza vine de la Baia Mare.

    Programul Capitală culturală europeană a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 50 de oraşe au deţinut acest titlu.

    Bucureştiul este a unsprezecea aglomerare urbană din Europa şi a şasea capitală din UE, una dintre capitalele europene cu cea mai mare densitate a populaţiei.

    Capitala României este destinaţia principală a artiştilor străini internaţionali. În anii trecuţi bucureştenii au fost vizitaţi de către cântăreţi precum Roger Waters, Robbie Williams sau Madonna. Şi anul acesta capitala va fi vizitată de nume mari din industria muzicală: Rihanna, Muse sau Chemical Brothers. De asemenea, în Bucureşti au loc festivaluri importante de film: Bucharest International Film Festival, Les Films de Cannes a Bucarest, NexT Film Festival, însă au loc şi alte festivaluri mai mici, tematice (festivalul filmului francez), plus alte expoziţii sau târguri. Alte evenimente culturale importante sunt Zilele Bucureştiului sau seria de Nopţi Albe precum Noaptea Galeriilor, a Caselor etc. Un alt punct cultural al Bucureştiul îl reprezintă renovarea Teatrului Naţional.

    În total, în 2014 au avut loc 5.320 de spectacole la instituţiile de spectacole şi concert care au atras peste 1,1 milioane de spectatori, peste 3.200 de spectacole de teatru, 305 reprezentaţii la Operă sau 120 de spectacole la Circ, potrivit dosarului depus de către oraş pentru candidatura la Capitala Europeană a Culturii din 2021.

    Bugetul pentru cultură al oraşului este format din bugete de la Primăria Municipiului Bucureşti (PMB), care are responsabilitatea generală pentru artă şi cultură, şi bugete suplimentare ale primăriilor de sector, pentru aceleaşi activităţi la nivel local. În 2015, bugetul total este de aproximativ 250 de milioane de euro (artă şi cultură, plus sport, patrimoniu, servicii religioase, monumente, administrare, investiţii, adică 12% din bugetul PMB), dar bugetul net pentru artă şi cultură este de numai aproximativ 80 de milioane de euro (3% din bugetul PMB). Procentul alocat scade din 2011 în prezent (de la 15% la 12%). Totuşi, suma pentru artă şi cultură a crescut de la 48 la 80 de milioane de euro.

    Clujul devine un oraş din ce în ce mai vizibil în pentru români, dar şi pentru străini. Asta datorită dezvoltării industriei ITC&C din oraş, dar şi datorită festivalurilor de muzică importante ca Electric Castle şi Untold Festival, cel din urmă obţinând distincţia de a fi cel mai bun festival din Europa în 2015.

    Cluj-Napoca s-a ridicat pe straturi succesive de civilizaţie. A fost fondat ca aşezare romană, apoi refăcut ca fortăreaţă sub influenţa coloniştilor germani. Oraşul este al doilea centru universitar din România, cu 11 universităţi la care sunt înscrişi peste 80.000 de studenţi. Are şi o tradiţie teatrală care datează din 1792, cu instituţii de anvergură: Teatrul Naţional, Opera Română, Teatrul Maghiar de Stat şi Opera Maghiară. Alte instituţii artistice esenţiale pentru viaţa culturală a oraşului sunt şi Filarmonica de Stat Transilvania, Teatrul de Păpuşi „Puck“, Muzeul de Artă, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei – care deţine o colecţie de case tradiţionale expuse în aer liber. Pe de altă parte, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a fost închis în ultimii 6 ani din cauza unor litigii juridice, iar Muzeul de Artă se confruntă cu o gravă problemă de spaţiu, deoarece clădirea a fost retrocedată. În 2014 s-au desfăşurat peste 1.500 de evenimente. Peste 100 de festivaluri propun în fiecare an spectacole de teatru, literatură, dans, muzică, arte vizuale – atât tradiţionale, cât şi contemporane, potrivit raportului întocmit pentru candidatura la competiţia Capitală Culturală Europeană. Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), ajuns la a 14-a ediţie, este unul dintre cele mai importante festivaluri de film din estul Europei.

    Electric Castle, un festival de muzică electronică organizat în comuna Bonţida (la circa 40 de kilometri de Cluj-Napoca), a devenit în numai trei ani unul dintre cele mai mari festivaluri din România, cu o audienţă de 97.000 oameni. Lansat în 2015 ca evenimentul major al Capitalei Europene a Tineretului, Festivalul Untold a înregistrat în 4 zile o audienţă de 240.000 de persoane, dintre care 15% au fost vizitatori străini.

    Chiar dacă festivalurile şi evenimentele în aer liber au explodat la Cluj-Napoca, nu toate au reuşit să ajungă la a doua ediţie.

    În ultimii cinci ani, bugetul municipal pentru cultură a crescut de la 368.937 de euro (2011) la 2.834.545 de euro (2015). Potrivit aceluiaşi raport, primăria a investit aproape 40 de milioane de euro pentru dezvoltarea capacităţii culturale şi turistice, printre care: construirea Sălii Polivalente şi a CREIC-ului, renovarea centrului istoric (o parte din acesta) sau redeschiderea cinematografelor Dacia şi Mărăşti.

    Unul dintre cele mai importante festivale ce se desfăşoară în oraşul de pe Bega este Festivalul Plai, un eveniment internaţional de arte şi muzică care a ajuns la a 10-a ediţie. De asemenea, în locul unde a murit comunismul în România a apărut anul trecut Muzeul Consumatorului Comunist, ce cuprinde „tot ce aveau românii acasă“: obiecte de uz casnic şi decorativ de producţie românească, mobilier, jucării, casete audio, discuri vinil etc. În total, între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale şi artistice au avut loc anul trecut. Şi în cazul Timişoare bugetul pentru cultură al primăriei aproape s-a dublat în ultimii ani.

    În 2011, către cultură au fost direcţionaţi 4 milioane de euro în 2011 (1,4% din bugetul anual), iar acum s-a ajuns la aproape 7,4 mil. euro în 2015 (2,6%). Un eveniment de anvergură ce se desfăşoară anul acesta este „Timişoara – 300 de ani de lumină“. Un eveniment cu tradiţie este şi Festivalul Jazz TM, care se va desfăşura între 1 şi 3 iulie. Aceasta va fi cea de-a patra ediţie a festivalului care în anii trecuţi a adus pe scena artişti cunoscuţi ai genului precum The Cat Empire, Kurt Elling sau Macy Gray.

    Iaşiul este al doilea oraş din ţară ca număr de monumente clasate patrimoniu cultural naţional, cu zece mănăstiri şi peste o sută de biserici şi o sărbătoare care atrage sute de mii de pelerini (800.000 potrivit dosarului depus pentru candidatura la Capitala Culturală Europeană).

    În Iaşi se află instituţii culturale importante la nivel naţional, printre care Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi, cu cinci secţii distincte (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii, Muzeul Viei şi Vinului) sau Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“, considerat unul dintre cele mai frumoase teatre din lume, conform BBC, dar şi edituri cu tradiţie ca Junimea şi Polirom.

    Tot la Iaşi este organizat FILIT (Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi), festival de anvergură – care a adus la Iaşi nu numai scriitori străini şi români, ci şi traducători şi editori.

    Un lucru care diferenţiază Iaşiul de celelalte oraşe din acest articol este organizarea, de-a lungul a douăsprezece ediţii, a Săptămânei Modei Româneşti/Romanian Fashion Week (din iniţialul Festival al Modei, cu o primă ediţie în 1996). În plus, în oraş a fost înfiinţată Asociaţia Future in Textiles (FIT), care uneşte actorii principali din domeniul modei şi ai industriei textile, oferind îndrumare tinerilor designeri care vor să-şi dezvolte afacerile. Totuşi, contrastul este strident şi aici în oraşul unde anul trecut a fost înfiinţat Parcul Ştiinţific şi Tehnologic Tehnopolis Iaşi pentru activitatea de cercetare, „pelerinajul creştin la moaştele Sfintei Parascheva este cel mai important moment al anului, în care Iaşul devine destinaţie turistică şi care aduce cele mai mari venituri atât pentru administraţie, cât şi pentru meşteşugari şi mici antreprenori creativi“.

    Bugetul alocat culturii în anul 2015 este cu 54,59% mai mare decât bugetul alocat în anul 2011. Media pe cei cinci ani a bugetului alocat pentru cultură este de 2,02% din bugetul total al oraşului.
    În 2011 primăria a bugetat peste 4,7 milioane de euro pentru cultură, iar pentru 2015 a alocat 8,7 milioane de euro, adică 1,92% din bugetul total.

    Baia Mare a fost un oraş minier, care în trecut era un oraş cosmopolit al artelor, însă regimul comunist a industrializat oraşul. În prezent, Baia Mare are o economie în curs de dezvoltare bazată pe prelucrarea lemnului şi pe comerţ, fiind al treilea ca importanţă centru urban din regiune.

    Ca un punct de reper în 2015, Sărbătoarea Castanelor s-a transformat într-un festival de o săptămână, aducând împreună pentru un public de peste 150.000 de oameni DJ-i şi meşteşugari, pictori locali şi trupe internaţionale, expoziţii de artă şi premiere cinematografice.

    Practicile maramureşene de sculptură şi arhitectură în lemn au fost clasificate de organizaţia UNESCO drept valori ale patrimoniului universal. În prezent, 10.000 de persoane lucrează în economia creativă, dintr-un număr total de 58.000 de angajaţi activi în Baia Mare. Industriile creative reprezintă 17,5% din produsul local brut, ceea ce înseamnă aproximativ 265 de milioane de euro pe an, din care 80% sunt făcuţi din prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier.

    Bugetul acordat de primărie în 2011 pentru cultură a fost de 840.000 de euro (1,85% din bugetul anual), iar anul trecut acesta a cresccut la peste 2 milioane de euro (2,67%).

  • Cel mai tânăr candidat la locale are 18 ani, alţi 26 au vârsta cuprinsă între 90 şi 100 de ani

     Pentru alegerile locale din 5 iunie şi-au depus candidatura 267.239 de persoane, din care 210.097 bărbaţi şi 57.142 de femei.

    Potrivit BEC, 449 dintre candidaţi au vârsta sub 23 de ani. PMP a trimis cei mai mulţi tineri în bătălia eletorală – 79, urmat de ALDE – 69 şi UNPR – 51. Cel mai tânăr competitor electoral, Mihai Constantin Puiu, a împlinit 18 ani la mijlocul lunii aprilie. El candidează din partea ALDE pentru un mandat de consilier local într-o comună din judeţul Neamţ.

    Dintre cei 449 de candidaţi, 40 au sub 20 de ani, dintre care 22 bărbaţi şi 18 femei.

    Conform sursei citate, la polul opus, 10 femei şi 16 bărbaţi care candidează au vârsta cuprinsă între 90 şi 100 de ani. ALDE este partidul care a trimis în bătălia electorală cei mai mai mulţi vârstnici, 5 bărbaţi şi 3 femei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro