BusinessMagazin

Tag: canale

  • Cine sunt tinerii români cu spirit antreprenorial care au ales să facă business cu şi prin YouTube?

    Chad Hurley, Steve Chen şi Jawed Karim, foştii directori ai PayPal, au creat site-ul youtube.com într-o cameră aflată deasupra unei pizzerii şi a unui restaurant japonez. Povestea spune că unul dintre ei era frustrat de faptul că nu putea găsi imagini cu incidentul Nipplegate din 2004, de la Super Bowl, la care un defect al rochiei lui Janet Jackson a permis să îi fie dezgolit un sân în timpul unui spectacol cu Justin Timberlake. La momentul respectiv, a fost cel mai căutat termen pe internet, un indiciu al interesului pentru imaginile video.

    Domeniul youtube.com a fost activat de Valentine’s Day în 2005, dar primul video nu a fost descărcat până pe data de 23 aprilie a aceluiaşi an. Filmul l-a avut ca subiect pe unul dintre cofondatorii site-ului, Jawed Karim, la grădina zoologică din San Diego, fiind intitulat „Me at the zoo“. Lumea divertismentului este plină de staruri care au ajuns celebre după ce au fost remarcate pe YouTube, iar cântăreţul Justin Bieber este probabil cel mai bun exemplu, acesta începând să posteze clipuri cu el însuşi pe acest site la vârsta de 12 ani. Un agent de talente i-a văzut clipurile şi l-a ajutat să obţină un contract de înregistrare.

    Zece ani mai târziu, peste 400 de ore de conţinut video sunt urcate pe YouTube în fiecare minut, iar 6 miliarde de ore sunt urmărite lunar. Există peste 1 miliard de utilizatori unici pe site în fiecare lună, care provin din peste 100 de ţări. Astfel, apariţia unei categorii de antreprenori care să speculeze potenţialul YouTube era inevitabilă. Noi i-am numit, simplu, videoantreprenori.

    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţia creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.

    Dacă numele Felix Kjellberg nu vă spune nimic, probabil că nu faceţi parte dintre cei 42 de milioane de abonaţi ai canalului PewDiePie. Tânărul suedez a început să se filmeze în timp ce juca jocuri video în 2010, iar în scurt timp a devenit unul dintre cele mai populare personaje de pe YouTube. PewDiePie are mai mulţi abonaţi decât Eminem, Rihanna sau chiar decât canalul oficial al celor de la YouTube. Suedezul Kjellberg generează venituri anuale de până la 17 milioane de dolari şi nu este singur în acest grup select al videoantreprenorilor milionari.

    O altă personalitate online este Michelle Phan, care publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe şi care a depăşit deja un miliard de vizualizări. Un alt exemplu este Evan, un tânăr de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru YouTube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual. EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării despre care vorbeşte timp de câteva minute.

    Dacă cei pe care i-am amintit mai sus au devenit repede adevărate senzaţii pe internet, ideea de a face bani din clipuri a rămas pentru destul de mult timp învăluită într-un oarecare mister. Un amplu material publicat de cei de la The New York Times la începutul lui 2014 a încercat să afle cât de greu este pentru creatorii de conţinut original să câştige sume consistente şi care este secretul celor care reuşesc să facă asta. Jurnaliştii americani au prezentat cazul vloggeriţei Olga Kay, care deţinea la acea vreme cinci canale de YouTube ce adunau în jur de un milion de abonaţi.

    Tânăra de 31 de ani câştiga între 100.000 şi 130.000 de dolari anual, dar mare parte din bani erau reinvestiţi în aparatură sau recuzită. Pentru a avea tot timpul conţinut relevant pe cele cinci canale, Olga Kay trebuia să urce în jur de 20 de clipuri pe săptămână – iar asta îi ocupa aproape tot timpul, ea ocupându-se şi de montaj, şi de prezentare. Ea împărtăşea însă, alături de alţi aşa-numiţi youtuberi, îngrijorare pentru scăderea lentă, dar continuă a preţului oferit de Google pentru afişările generate de canalele sale. Dacă în 2012 proprietarul unui canal primea 9,35 dolari la fiecare mie de reclame afişate, în 2014 suma coborâse deja la 7,60 dolari.

    Dar calculul se complică, pentru că reclamele nu sunt afişate de fiecare dată când cineva urmăreşte un clip; David Burch, purtător de cuvânt al TubeMogul, estima că doar în două din zece cazuri un clip va conţine şi un mesaj publicitar. Astfel, la un milion de afişări, cei de la YouTube iau în calcul doar cele 200.000 care conţin şi un mesaj publicitar ataşat.

    Dar, fără a mai surprinde pe nimeni, calculul se complică din nou: „Majoritatea formatelor de publicitate Google au la bază conceptul de interes al userului, care trebuie să dovedească printr-un anumit tip de acţiune interesul faţă de acea reclamă. În cazul reclamelor de tip «pre roll», care apar înaintea clipurilor de pe YouTube, advertiserul plăteşte doar dacă userul nu a închis reclama respectivă în primele 30 de secunde (apăsând butonul Skip Ad) sau dacă utilizatorul a dat clic pe un link din mesajul publicitar. Preţul publicităţii se stabileşte printr-o licitaţie electronică în timp real, care ţine cont de calitatea mesajului (cuantificată prin rata de vizualizare) şi preţul pe care advertiserul este dispus să-l plătească“, explică Florin Pravai, YouTube lead la Google România. În ceea ce priveşte veniturile generate din reclame pe YouTube, aproximativ jumătate din acestea ajung la creatorii de conţinut, cealaltă jumătate fiind investită de YouTube în mentenanţa şi dezvoltarea platformei.

    Pe scurt, explică Florin Pravai, „sistemul de monetizare a YouTube se bazează pe conceptul de împărţire a veniturilor din reclamă cu creatorii de conţinut (sistem numit «revenue share»). Astfel, orice creator de conţinut care are activ un cont de Google Adsense poate opta pentru monetizarea canalului său, prin acceptarea diferitelor formate de reclamă. În general sunt anunţuri sponsorizate ce apar în coloana din dreapta, bannere transparente care sunt afişate peste video, reclame video care rulează la început şi pot fi închise după 5 secunde.“ Deşi sistemul e la fel pentru toţi, asemănările dintre youtuberii români şi cei străini se opresc aici.

  • Nori de furtună peste economia mondială. Capitalul străin, exporturile şi panica, canalele de propagare în România a unei eventuale noi crize

    Pieţele bursiere îşi continuă declinul, China dansul cu reducerea creşterii economice, iar pieţele petroliere şi de materii prime cu restrângerea cererii. De la „suntem la începutul unei noi crize“ până la „sunt doar turbulenţe“, economiştii încearcă să desluşească încotro va bate vântul peste jumătate de an.

    Se poate feri România de o eventuală nouă criză sau ce trebuie să facă ea pentru a nu reexperimenta şocul din 2009 – 2010, în cazul în care lucrurile iau o întorsătură urâtă? „Dacă ar izbucni o nouă criză, am fi loviţi exact ca data trecută“, „canalele“ de propagare sunt aceleaşi: capitalul străin, exporturile şi panica, crede economistul Dragoş Cabat.
    Dimpotrivă, economistul Ionuţ Dumitru spune că nu sunt motive de îngrijorare, iar ceea ce se întâmplă pe piaţa bursieră poate fi numit „volatilitate“, dar nu criză: „Faptul că economia României nu mai are dezechilibrele din 2008, iar cererea internă este în creştere, nu doar că o fereşte în bună măsură de turbulenţe, dar ar putea chiar să o ajute să profite“.

    Situaţia tulbure din economia mondială obligă la un exerciţiu de memorie: în urmă cu şapte –opt ani, când pe plan mondial a izbucnit criza financiară, în România amploarea ei era subestimată, pe motiv că suntem prea mici şi prea departe. „Mai uşor cu criza pe scări, că am ajuns în extrema cealaltă. Acest cuvânt a devenit prea des folosit fără acoperire“, făcea apel la calm guvernatorul Mugur Isărescu nu în 2008 înainte de căderea Lehman Brother, ci în februarie 2009, în plină criză mondială.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Social media sau puterea de a crea şi de a distruge

    În ultimii ani am fost martorii mai multor “revoluţii Facebook”, precum Primăvara arabă, Ocupaţi Wall Street sau evenimentele de la Kiev, Istanbul sau Hong Kong. Toate acestea au în comun faptul că au fost “alimentate” prin canalele de social media; însă odată ce fumul a trecut, aceste mişcări nu au reuşit să producă schimbări politice majore. 
     
    Întrebarea care se pune este, atunci, următoarea: este social media bună pentru a produce lucruri sau pentru a le distruge?
     
    Wael Ghonim, un angajat Google din Egipt şi autor al paginii anonime care a stat la baza protestelor din piaţa Tahir din 2011, este de părere că a doua variantă este cea corectă. Deşi a generat o mişcare de amploare în urmă cu 5 ani, care a culminat cu îndepărtarea preşedintelui Hosni Mubarak, iniţiativa lui Ghonim nu a adus nicio alternativă viabilă la regimul politic din Egipt.
     
    În decembrie, Ghonim a postat un clip în care explică de ce protestul nu a avut succes. “Am spus cândva că dacă vrei să eliberezi o societate, singurul lucru de care ai nevoie este internetul. M-am înşelat. Primăvara arabă a demonstrat puterea conceptului de social media, dar a expus şi cele mai mari defecte. Aceleaşi unelte, care la început ne-au unit pentru a da jos un dictator, ne-au divizat în cele din urmă.”
     
    Ghonim a povestit că internetul i-a schimbat viaţa în 2010, atunci când a dat, pe Facebook, peste fotografia unui tânăr egiptean ucis după ce fusese torturat. “Numele său era Khaled Said. Khaled avea 29 de ani, din Alexandria, şi fusese ucis de poliţie. M-am văzut pe mine însumi în acea imagine, aşa că am creat în mod anonim o pagină de Facebook pe care am numit-o <suntem cu toţii Khaled Said>. După doar trei zile, pagina avea deja 100.000 de urmăritori, oameni din Egipt care-mi împărtăşeau temerile.”
     
    Pagina a devenit repede cea mai urmărită din lumea arabă, povesteşte Ghonim. I-a făcut pe oameni să înţeleagă că nu erau singuri, iar regimul nu a mai putut opri fenomenul.
     
    Ghonim a fost în cele din urmă prins de serviciile secrete egiptene, bătut şi ţinut prizonier timp de 11 zile. La trei zile de la eliberarea sa, milioanele sale de suporteri l-au dat jos pe Mubarak.
     
    Sentimentul de euforie nu a durat însă mult, explică Ghonim, pentru că cei implicaţi nu au reuşit să ajungă la un consens. “Social media a devenit dăunătoare, pentru că a răspândit zvonuri şi informaţii false. Mediul era, pur şi simplu, toxic”, a spus Ghonim. “A fost un moment de înfrângere. Am păstrat liniştea pentru doi ani, dându-mi timp să reflectez asupra greşelilor făcute”.
     
    În concluzie, Ghonim a enumerat problemele generate de social media:
     
    1. Nu ştim cum să reacţionăm în faţa zvonurilor
    2. Tindem să comunicăm doar cu cei ale căror păreri le împărtăşim
    3. Discuţiile online se pot transforma, foarte repede, în certuri
    4. E din ce în ce mai greu să ne schimbăm opiniile, mai ales datorită vitezei cu care mediul online ne obligă să ajungem la o concluzie
    5. Experienţele social media de astăzi sunt gândite în aşa fel încât să încurajeze discuţiile superficiale, nu cele bazate pe logică şi argumente.
     
    Ghonim nu s-a dat însă bătut; alături de câţiva prieteni, el a pornit site-ul Parlio.com, o platformă destinată dezbaterilor. “În urmă cu cinci ani, spuneam că internetul e tot ceea ce îţi trebuie pentru a elibera o societate. Astăzi, cred că dacă vrei să eliberezi o societate, trebuie mai întâi să eliberezi internetul.”

  • La 38 de ani este responsabil de coordonarea strategiei şi activitatea canalelor de distribuţie ale NN România

    Mihai Muntean lucrează de aproape doi ani la NN, dar a cunoscut o mare parte dintre actualii colegi în alte roluri profesionale pe care le-a avut de-a lungul carierei sale – o carieră pe parcursul căreia a acumulat experienţă în zona de resurse umane, vânzări, management al riscului şi consultanţă în strategia de afaceri.

    Consideră că cele mai mari realizări ale sale în cadrul NN sunt finalizarea implementarii unui program de profesionalizare a forţei de vânzări, care a devenit benchmark pentru businessurile din alte ţări din interiorul grupului, lansarea unor noi direcţii de business pentru consultanţii financiari şi a unui mod de lucru axat pe colaborarea transversală între canalele de distribuţie.

    Notează ca principale reuşite în cariera sa cele trei decizii de a „o lua de la zero“. Fiecare dintre aceste momente, povesteşte el, a fost dificil; „A fost greu de fiecare dată când am început de la zero, într-un domeniu nou sau într-o companie nouă, în primul rând pentru că nu am răbdare şi în al doilea rând pentru că a trebuit să las în urmă relaţii, realizări, capitalul de credibilitate şi confortul familiarului. Am învăţat însă să îmi extrag energie din plăcerea de a învăţa, de a cunoaşte oameni noi şi de a exeperimenta, uneori chiar forţat, noi moduri de a face lucrurile“. Folositor a fost, spune el, că în fiecare situaţie s-a întrebat „Cum pot să fac ca să reuşesc asta?“, că a căutat permanent să înveţe mai întâi de toate şi, nu în ultimul rând, că a întâlnit oameni dispuşi să îi acorde şansa creşterii profesionale înainte de vârsta care reprezenta norma socială pentru poziţiile respective.

    Mihai Muntean spune că a încercat câteva proiecte antreprenoriale şi plănuieşte să mai încerce şi altele. „Multe nu au reuşit, dar există unul de care sunt mândru deşi e încă mic – «Cărţile Lucia Muntean» – un proiect editorial destinat părinţilor ocupaţi, aşa cum sunt şi eu, dar care caută să petreacă timp de calitate alături de copii lor“.

    Peste zece ani, crede Mihai Muntean, va călători mult şi va lucra în training. „Am început activitatea profesională ca trainer şi simt că mă voi îndrepta la un moment dat în această direcţie din nou.“

  • Schimbările din spectacolul media global

    Mediul este mesajul„, titlul unui capitol predat în cadrul facultăţilor de comunicare din întreaga lume, este o expresie care îi aparţine lui Marshall McLuhan, un teoretician al secolului XX care a studiat instrumentele puternice de influenţă socială, printre care şi media. Propoziţia se traduce prin faptul că, de multe ori, modul cum conţinutul este publicat joacă un rol important nu doar prin conţinutul livrat, ci şi prin caracteristicile mediului însuşi. Astfel spus: existenţa televiziunii sau a Internetului este mai importantă în sine decât conţinutul programelor difuzate. Cât de mult din sensul expresiei lui McLuhan s-a păstrat astăzi, când canalele media se înmulţesc zilnic?

    „Am putea să vorbim despre succesul în industria media, în contextul provocărilor actuale aduse de Internet şi noile tehnologii ore întregi, dar, pe scurt, am observat că, în pofida alegerilor infinite pe care le oferă Internetul, oamenii se întorc săptămânal către aceleaşi 10-15 site-uri pe care le-au urmărit anterior, iar, în ce priveşte televiziunea, în ultimii 70 de ani, indiferent că în piaţă existau zeci, sute sau chiar mii de posturi, oamenii se întorceau mereu către aceleaşi aproximativ zece posturi preferate„, spune Jean-Briac Perrette, preşedinte al Discovery Networks International, pe care l-am întâlnit în cadrul evenimentului Discovery Communications Upfront 2014-2015, prin care compania americană şi-a prezentat grila de programe pentru noul an advertiserilor şi presei din întreaga lume.

    Anterior funcţiei ocupate la Discovery, Perrette a lucrat timp de 11 ani în cadrul NBCUniversal, unde a fost responsabil de distribuţia conţinutului TV şi a filmelor pe mai multe platforme, dar a avut şi un rol important în dezvoltarea Hulu, televiziunea online lider pe pieţele din Statele Unite ale Americii.

    Părerea personală a lui Perrette este că, într-o lume în care alegerile sunt din ce în ce mai multe, consumatorii sunt tentaţi să se orienteze către două direcţii: pe de o parte, le place posibilitatea de a alege, aceasta fiind atrăgătoare din punctul de vedere al libertăţii pe care o oferă, iar pe de altă parte, pot fi copleşiţi de oferta variată şi se întorc către brandurile cu care s-au obişnuit. „În această infinită lume de alegeri care se proliferează tot mai mult, reţeta succesului este asigurată de mărci cu renume şi de calitatea produselor oferite; oamenii vor ghiduri de încredere care să îi ajute să navigheze prin multitudinea de informaţii„, adaugă el. „Ne aflăm într-un moment de tranziţie: deşi există discuţii ample legate de digitalizare, cea mai mare audienţă este creată încă de televiziune; iar fenomenul orientării spre alte canale de comunicare este abia la început.„

    În acest context, direcţia merge de la o platformă de Pay TV spre o companie video disponibilă pe toate tipurile de ecrane, nu doar pe televizor. „Cele două direcţii înspre care va evolua experienţa video sunt crearea mai multor modalităţi pentru ca fanii să interacţioneze cu conţinutul, personajele şi poveştile create, complementar cu ce se întâmplă pe ecrane, dar şi difuzarea a tot ce există în acest moment la televizor pe toate dispozitivele inteligente.„

    Perrette a observat că, în ce priveşte conţinutul, poveştile pe care consumatorii le aşteaptă de la mediile digitale sunt aceleaşi cu cele pe care le vor pe mijloacele tradiţionale media, cum ar fi televizorul: poveşti mari şi personaje importante: „Chiar dacă vor exista investiţii orientate din ce în ce mai mult în direcţia mediilor partenere mijloacelor tradiţionale de comunicare, aceasta fiind o schemă relativă aflată în creştere, cea mai mare parte a investiţiilor merge în direcţia conţinutului„. Aspect demonstrat şi de valoarea pe care compania intenţionează să o cheltuiască în construirea de conţinut pentru noul sezon: 1,5 miliarde de dolari, potrivit unui videoclip parte a prezentării Discovery Upfront care s-a desfăşurat recent la New York.

  • Vodafone lansează serviciul de relaţii cu clienţii prin chat mobil

    Serviciul de chat mobil este disponibil, în acest moment, de luni până vineri, în intervalul 8:00-22:00, iar sâmbată, duminică şi de sărbătorile legale, între orele 8:00-18:00. În scurt timp, serviciul va fi accesibil 24/7, inclusiv pentru clienţii serviciilor de business. De asemenea, în perioada imediat următoare, serviciul de chat va fi disponibil şi în versiunea de browser MyVodafone.

    Pentru a intra în legătură, online, cu un consultant al serviciului de relaţii cu clienţii, utilizatorii trebuie fie să se autentifice în MyVodafone şi să acceseze butonul de chat, fie să activeze mai întâi chat-ul şi ulterior să se autentifice.

    “Serviciul de chat mobil vine să completeze portofoliul de canale prin care oferim asistenţă clienţilor Vodafone. Datele noastre au arătat că 70% dintre utilizatorii Vodafone care au un smartphone îşi doresc să interacţioneze cu consultanţii noştri prin chat mobil. În prezent, avem nouă canale de servicii de relaţii cu clienţi, constând în numere de telefon dedicate, email, forum, twitter, facebook şi chat mobil”, a spus Ana Alexe, Director Customer Operations.

    Traficul de date efectuat pe site-ul pentru mobil, în aplicaţie şi în chat este gratuit, pentru toţi utilizatorii Vodafone.

    Vodafone România este o divizie a grupului britanic Vodafone, cu aproximativ 419 milioane de clienţi la nivel global la sfârşitul lunii decembrie.

  • Ce se va întâmpla cu televiziunea în viitor

    Există şase tendinţe care vor influenţa viitorul televiziunii, după cum reiese din studiul EY Future of Television – Media & Entertainment realizat de compania de servicii profesionale Ernst&Young.

    Cele şase tendinţe identificate de studiu care vor determina viitorul televiziunii sunt:

    1. Structurile narative (storytelling-ul) vor evolua pentru a valorifica mai bine mediul reprezentat de platformele multiple. Ecranul utilizat cel mai des nu va mai fi cel definit de dimensiune, ci va fi acel ecran care va fi capabil să capteze atenţia. Ecranele multiple care funcţionează perfect împreună vor permite dezvoltarea de noi structuri narative care să ofere producătorilor de conţinut mai multe oportunităţi de a inova împreună cu audienţa. Metadatele care permit sincronizarea între ecrane vor deveni facilitatoare cheie.

    2. Ecranele omniprezente vor solicita o mobilitate mai mare a conţinutului. Pe măsură ce apar tot mai multe ecrane în tot mai multe locuri – de la spaţiile de acasă, până la vehicule sau spaţiile publice – vom asista la o creştere a cererii pentru conţinut care să poată urma telespectatorul oriunde merge acesta. Agenţiile de publicitate vor avea la dispoziţie mai multe ecrane şi un potenţial mai mare de a genera impresii în această nouă paradigmă, multi-ecran.

    3. Dinamica socială şi experienţele sociale colective vor determina o creştere a vizualizărilor asociate evenimentelor. Chiar dacă vizualizarea devine din ce în ce mai fragmentară, consumatorii vor dori, pe mai departe, să facă parte din experienţele sociale colective asociate anumitor evenimente, cum ar fi Cupa Mondială sau Premiile Oscar. În cazul în care creatorii de conţinut vor reuşi să construiască o experienţă socială puternică în jurul unui program, telespectatorii vor dori să fie incluşi în această experienţă şi se vor întoarce în faţa ecranului.

    4. Inovaţia în materie de descoperiri de noi programe şi de noi tipuri de telecomenzi va duce la definirea unor tehnici care să optimizeze căutarea de programe relevante. În pofida evoluţiei televizoarelor, experienţa consumatorului cu telecomanda şi căutarea pe canalele disponibile nu s-a schimbat prea mult în ultimele câteva decenii. Telespectatorii continuă să fie adesea frustraţi atunci când încearcă să găsească la TV ceva ce îi interesează. Cu ajutorul tabletelor şi a altor dispozitive, căutarea şi descoperirea de programe vor fi mult mai intuitive şi mai adaptate la preferinţele fiecărui individ. Furnizorii de conţinut vor fi nevoiţi, în cele din urmă, să-şi optimizeze conţinutul pentru căutare, la fel ca în cazul motoarelor de căutare, pentru a permite conţinutului relevant şi atrăgător să ajungă să fie văzut de telespectator.

    5. Vizionarea într-o singură sesiune a mai multor episoade dintr-un serial sau alt tip de conţinut va atrage după sine inovaţii în zona de măsurare şi personalizare. Odată cu creşterea numărului de platforme de conţinut video la cerere, a crescut şi accesul consumatorilor la conţinut, precum şi frecvenţa fenomenului de bingeing (vizionarea, timp de mai multe ore, de conţinut într-o singură sesiune). Companiile de media şi divertisment vor fi nevoite să dezvolte metode prin care să măsoare şi să înţeleagă mai bine acest tipar unic de vizionare, astfel încât modul în care împachetează conţinutul pe care-l propun să satisfacă mai bine nevoile telespectatorilor, să creeze fani dedicaţi pe toată durata de viaţă a produsului şi să creeze mai multe oportunităţi pentru publicitari.

    6. Cererile tot mai exigente de conţinut unic venind din partea noilor jucători intraţi în segment vor influenţa inovarea dincolo de sistemul studioului tradiţional. Deoarece realizarea de programe este acum asigurată de un număr mai mare de producători, va exista o mai mare libertate de creaţie şi se vor putea asuma mai multe riscuri. În mod similar, posibilitatea telespectatorilor de a vedea la cerere episoadele pilot şi de a le vota pe cele care le plac cel mai mult va atrage după sine o redistribuire a controlului asupra produsului între telespectatori şi cel care le produce, ceea ce va permite dezvoltarea de conţinut şi în afara formatului tradiţional din televiziunile standard. De asemenea, producătorii de conţinut vor putea aloca mai mult timp dezvoltării personajelor şi liniei narative, deoarece nevoia de a rezuma episoadele anterioare va fi eliminată, datorită posibilităţii audienţei de a le viziona şi re-viziona la cerere, oricând doresc.

    Companiile de media şi divertisment vor trebui să dezvolte o relaţie mult mai apropiată cu telespectatorii pentru a crea o interacţiune mai puternică atât prin experienţa de vizionare a conţinutului cât şi prin publicitate.

    ”Nu este vorba doar despre a facilita vizualizarea de conţinut pe mai multe tipuri de platforme”, spune Elena Badea, Director de Marketing, EY România. „Este vorba, mai degrabă, despre a crea experienţe printr-un conţinut puternic personalizat, deoarece relaţia dintre conţinut şi telespectator va fi din ce în ce mai complexă şi are potenţialul de a deveni tot mai profitabilă”.

    Se evidenţiază, de asemenea, necesitatea măsurării mai detaliate de către companiile de media şi divertisment a comportamentului de vizionare, pentru a putea crea experienţe mai interactive, mai multă mobilitate şi o mai bună adaptare a conţinutului la nevoile şi interesele specifice ale telespectatorilor.

    Rezultatele sondajului EY se bazează pe analiza a mii de ore de interviuri realizate cu executivi şi lideri din companii de media şi divertisment din întreaga lume.

     

  • Premierul chinez: Suntem pregătiţi să valorificăm o linie specială de credit de 10 miliarde de dolari

     “China este pregătită să consolideze cooperarea cu ţările din regiunea dumneavoastră în domeniul drumurilor, porturilor, telecomunicaţiilor, energiei nucleare şi, de asemenea, al căilor ferate de mare viteză şi, de asemenea, în domeniul lansării proiectelor la scară mare, toate acestea ducând la investiţii masive şi mai departe la o creştere a schimburilor comerciale. De asemenea, trebuie să avem în vedere şi canalele de finanţare.

    China este în acest sens pregătită să discute cu părţile relevante despre modalităţile de a valorifica aceste canale şi împreună cu statele membre ale Uniunii Europene ne vom asigura că, în liniile trasate de regulamentele Uniunii Europene, vom putea valorifica cu succes linia specială de credit de 10 miliarde de dolari americani. Şi dacă aceste proiecte iniţiale se vor dovedi a fi de succes, vom extinde această cooperare şi sperăm ca aceste proiecte de mare anvergură şi, de asemenea, cooperarea pe plan financiar, desigur în limitele trasate de regulamentele Uniunii Europene vor crea noi zone de cooperare”, a spus premierul chinez, Li Keqiang, la Forumul economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul chinez: Suntem pregătiţi să valorificăm o linie specială de credit de 10 miliarde de dolari

     “China este pregătită să consolideze cooperarea cu ţările din regiunea dumneavoastră în domeniul drumurilor, porturilor, telecomunicaţiilor, energiei nucleare şi, de asemenea, al căilor ferate de mare viteză şi, de asemenea, în domeniul lansării proiectelor la scară mare, toate acestea ducând la investiţii masive şi mai departe la o creştere a schimburilor comerciale. De asemenea, trebuie să avem în vedere şi canalele de finanţare.

    China este în acest sens pregătită să discute cu părţile relevante despre modalităţile de a valorifica aceste canale şi împreună cu statele membre ale Uniunii Europene ne vom asigura că, în liniile trasate de regulamentele Uniunii Europene, vom putea valorifica cu succes linia specială de credit de 10 miliarde de dolari americani. Şi dacă aceste proiecte iniţiale se vor dovedi a fi de succes, vom extinde această cooperare şi sperăm ca aceste proiecte de mare anvergură şi, de asemenea, cooperarea pe plan financiar, desigur în limitele trasate de regulamentele Uniunii Europene vor crea noi zone de cooperare”, a spus premierul chinez, Li Keqiang, la Forumul economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Arme de panoplie, televizoare şi biciclete, găsite la persoane fără adăpost, în zona Gării de Nord

     Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Emilia Mihai, poliţiştii Sectorului 1, împreună cu echipe ale Poliţiei Locale, RADET, Enel, Administraţiei Domeniului Public, Protecţiei Copilului Sector 1 şi Poliţiei Animalelor, au descins joi în canalizarea din zona Gării de Nord.

    În urma raziei au fost ridicate 35 de persoane fără adăpost, acestea fiind duse la sediul Secţiei 3 Poliţie, unde li s-au luat amprente şi au fost fotografiate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro