BusinessMagazin

Tag: campanie electorala

  • Mesajele lui Biden pentru România şi o reacţie rusească

    Biden a vorbit despre sprijinul ferm al NATO pentru România în perspectiva agresiunii din Crimeea, despre aprecierea SUA pentru eforturile României de a proteja statul de drept şi a dat vestea că SUA vor aplica sancţiuni mai ferme Rusiei dacă aceasta subminează alegerile de la 25 mai din Ucraina. Cel mai detaliat mesaj a fost însă cel legat de statul de drept, cu sfatul către guvernanţi de a consolida instituţiile statului, egalitatea cetăţenilor în faţa legii ca premisă a prosperităţii societăţii şi de a combate corupţia, oferind drept contraexemplu Ucraina lui Ianukovici, unde corupţia a subminat economia, independenţa şi suveranitatea ţării.

    Deocamdată, cât priveşte mesajul despre combaterea corupţiei, campania electorală a dat prilejul procurorilor să facă o pauză de la dosarele politicienilor, special spre a nu influenţa opinia publică ori a expune instituţiile justiţiei la acuzaţii de politizare – cel puţin aşa a explicat preşedintele Traian Băsescu de ce în ultima vreme s-a cam terminat cu arestările sau cererile de arestare a unor politicieni (ultimul caz este Florin Popescu de la PMP, în cazul căruia însă cererea DNA de arestare preventivă a eşuat din cauza opoziţiei solidare a parlamentarilor).

    Aşa se face că peisajul s-a schimbat considerabil, iar în vizorul justiţiei au intrat brusc alte categorii decât politicienii: medicii care au prescris reţete false sau au făcut operaţii estetice contra şpagă ori judecătorii de la TMB acuzaţi că au luat mită. Singurul rămas să combată pe frontul politic este, bineînţeles, Corpul de Control al Guvernului, care a reclamat nereguli la Autoritatea pentru Turism şi la consiliile locale implicate în programul “Schi pentru România” în 2009-2013.

    Coincidentă cu vizita la Bucureşti a vicepreşedintelui Joe Biden a fost ştirea că SUA au testat cu succes elemente ale sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de tip terestru, care va fi folosit în proiectul denumit de Pentagon “Abordare adaptivă etapizată”, ce prevede instalarea unor elemente ale scutului antirachetă în România, la Deveselu, până în 2015 şi în Polonia până în 2018. Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În acelaşi timp, SUA au anunţat că vor trimite un crucişător lansator de rachete în Marea Neagră, spre a asigura securitatea membrilor est-europeni ai NATO.

    De asemenea, şeful Pentagonului, Chuck Hagel, va începe miercuri un turneu de 12 zile, urmând să se deplaseze în Singapore, Belgia, România şi Franţa. În România, Hagel va vizita o navă americană, crucişătorul USS Vella Gulf, aflat în prezent în Marea Neagră.

    Agenţia rusească RIA Novosti a publicat un comentariu sarcastic la adresa vizitei în România a vicepreşedintelui american, susţinând că Joe Biden “a presat implicit România să cumpere avioane F16, reamintindu-le oficialilor români că sunt în proces de constituire a unei flote de F16”, şi că o presiune similară au exercitat SUA şi asupra Bulgariei. Comentatorul agenţiei scrie despre România numind-o “satrapia americană” şi apreciind că “dacă acum are unul dintre cele mai mari contingente militare rămase în Afganistan, de 1.000 de militari, Bucureştiul va continua să furnizeze însă NATO carne de tun în Asia de Sud inclusiv după retragerea oficială a trupelor, la finele acestui an”.

  • Rămurele de măslin întinse către Moscova

    Într-un interviu pentru Deutsche Welle, Deşciţa s-a declarat încrezător în posibilitatea de potolire rapidă a militanţilor separatişti dacă Rusia îşi va retrage sprijinul financiar şi tehnic pentru ei şi dacă va lua amploare, sub noua putere de la Kiev, “dialogul naţional” în toate regiunile privind reforma constituţiei, “autoadministrarea locală şi a economiei” şi reformele care să combată corupţia.

    Deocamdată, Rusia a început să-şi retragă trupele de la graniţa cu Ucraina, într-un gest menit să arate că Moscova susţine crearea unor condiţii paşnice pentru derularea alegerilor, deşi cu câteva zile de scrutin, Comisia Electorală se îndoia că va putea instala secţii de votare în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, aflate sub controlul militanţilor, ceea ce ar însemna lipsa de acces la vot a 2 milioane din cei 36 de milioane de alegători ucraineni.

    Favoritul net în sondaje pentru preluarea preşedinţiei (în jur de 50% din intenţiile de vot), magnatul Petro Poroşenko, şi-a îndulcit şi el tonul faţă de separatişti şi mai ales faţă de Rusia, insistând că sub mandatul său nu se va organiza niciun referendum privind aderarea la NATO a Ucrainei (spre deosebire de contracandidata sa Iulia Timoşenko, care a promis că va organiza referendumuri penru aderarea la UE şi la NATO) şi că va semna doar un acord economic cu UE, nu şi în domeniul apărării şi al relaţiilor militare (mergând aici exact pe urmele lui Viktor Ianukovici). Chestiunea aderării la NATO şi prezenţa militară occidentală pe teritoriul ucrainean preocupă în cel mai înalt grad Rusia, Moscova fiind dispusă, în ultimă instanţă, să accepte orice fel de intervenţie occidentală economică sau politică a Vestului în ţara vecină, dar nu şi o aderare a acesteia la NATO.

    Campania lui Poroşenko s-a concentrat pe aspecte mai curând neutre din punct de vedere politic, cu promisiuni privind crearea de locuri de muncă şi ridicarea standardelor de viaţă, compatibile cu menţinerea unor relaţii bune atât cu Vestul, cât şi cu Estul. Şi chiar personalitatea lui Poroşenko, fost fondator al Partidului Regiunilor al lui Ianukovici, dar şi sponsor al “revoluţiei portocalii” din 2004, înalt demnitar sub guvernări de culori politice opuse şi industriaş prosper indiferent de regimul politic, pare o punte între două lumi.

    Pe locul al doilea, la mare distanţă de Poroşenko, este fosta stea a “revoluţiei portocalii”, Iulia Timoşenko, urmată de Serhi Tihipko, demisionar din Partidul Regiunilor al lui Ianukovici, şi Mihail Dobkin (foto), candidat al acestui partid, ambii cu baza electorală în regiunile de est.
     

  • Drumul către Strasbourg, via Bucureşti

    Aşa se explică totala concentrare a campaniei electorale pe chestiuni de politică internă şi atacuri la persoană vizându-i pe potenţialii candidaţi la preşedinţie şi tot aşa se explică şi caracterul extrem de ieftin al promovării electorale, mizând ba pe asmuţirea alegătorilor contra partidului de guvernământ, ba pe lozinci neutre, fără mesaj şi nediferenţiate după vreo ideologie politică, deşi principiul de funcţionare al PE este tocmai diferenţierea familiilor de partide după criteriul ideologic.

    O privire de ansamblu peste sondajele de opinie indica drept câştigătoare USD, cu circa 40% din voturi, urmată de PNL (cu mai puţin de 20% de voturi însă), apoi de PDL, de PMP (sub pragul de 10% însă) şi de UDMR, în timp ce restul partidelor nu ar trece pragul electoral. Prezenţa la vot era estimată undeva între cea de la alegerile din 2009 (când a fost de 27,67%) şi cea din 2007 (când prezenţa a fost de 29,46%), raportat la o participare medie la vot în UE aşteptată la 38%, faţă de 43% la scrutinul din 2009, cu toate că miza alegerilor a crescut faţă de 2009: acum grupurile politice au câte un candidat pentru preşedinţia Comisiei Europene, iar PE va vota nu numai preşedintele, ci şi comisarii propuşi de fiecare ţară.

    Ultimele sondaje europene arată că popularii (PPE) ar obţine 217 locuri în PE din totalul de 751, socialiştii şi democraţii (S&D) ar obţine 201 mandate şi liberalii (ALDE) 59. Partidele eurosceptice şi populiste (de dreapta şi de stânga) erau estimate să obţină împreună aproape 35% din voturi, faţă de 25% în 2009, ceea ce va polariza PE, cel mai probabil prin formarea unei coaliţii între populari şi socialişti spre a contracara presiunea extremiştilor.

  • Preziua alegerilor europarlamentare: Băsescu scuipat, Ponta huiduit

    La coborârea de pe vas, şeful statului a fost scuipat în faţă, de la o distanţă foarte mică, de un bărbat din mulţime. Bărbatul a fost imobilizat imediat de către ofiţerii SPP, în timp ce şeful statului s-a şters cu mâna pe faţă, apoi a continuat să vorbească cu câţiva oameni din mulţimea adunată în terminalul de pasageri al Portului Constanţa.

    Potrivit corespondentului Mediafax, bărbatul a fost dus la audieri la sediul Poliţiei Judeţene, fiind cercetat pentru ultraj. El se numeşte Adrian Zglobiu, are 39 de ani, este şomer şi este din Constanţa.

    La rândul său, premierul Victor Ponta a fost huiduit, sâmbătă, la sosirea în Gara de Nord din Bucureşti, unde a ajuns de la Craiova, de un grup de aproximativ 30-40 de tineri care l-au aşteptat la ieşirea de pe peron. Când tinerii au început să huiduie, Ponta i-a salutat cu mâna. “De ce te-a trimis?” i s-a adresat Ponta unui tânăr din grup, râzând. “Eu nu i-am aranjat nimic lui Băsescu azi la Constanţa. Nu trebuia să-mi aranjeze el aici”, a continuat liderul PSD, citat de Mediafax.

    Victor Ponta a fost la Gara Craiova pentru a se îmbarca în prima cursă a trenului electric Hyperion, primul tren electric fabricat în România de către compania Softronic Craiova. Hyperion, prima ramă electrică din România, cu podea joasă şi tracţiune asincronă produsă de industria românească de profil, poate fi construită în două variante de viteză maximă, de 160 km pe oră, respectiv 200 km pe oră.

    Hyperion este un tren de concepţie românească, gradul de integrare al industriei româneşti fiind de 75%. Trenul este compus din 4 vagoane, având o capacitate de transport de 188 de locuri. Datorită sistemului său de alimentare bi-sistem, trenul poate fi folosit şi în alte ţări.

  • Curtea Constituţională a amânat câteva ore discutarea sesizărilor preşedintelui şi Guvernului

     Oficiali din cadrul Curţii Constituţionale au declarat pentru MEDIAFAX că cele două sesizări privind conflictele juridice de natură constituţională nu vor mai fi luate în discuţie în cadrul şedinţei de la ora 10.00, ci începând cu ora 17.00, după ce Guvernul a solicitat acest lucru, motivând că are o agendă încărcată în cursul dimineţii de miercuri.

    Potrivit surselor citate, reprezentanţii Guvernului nu au făcut niciun fel de precizare cu privire la activităţile care au dus la amânarea discutării celor două sesizări.

    Curtea Constituţională va discuta miercuri sesizarea preşedintelui Traian Băsescu legată de faptul că premierul Victor Ponta nu a contrasemnat o serie de decrete de decorare care vizau “înalte personalităţi ce au asigurat conducerea ICR în perioada 2005-2012”.

    Sesizarea a fost înregistrată în 6 mai, ca un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte şi primul ministru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea Constituţională a amânat câteva ore discutarea sesizărilor preşedintelui şi Guvernului

     Oficiali din cadrul Curţii Constituţionale au declarat pentru MEDIAFAX că cele două sesizări privind conflictele juridice de natură constituţională nu vor mai fi luate în discuţie în cadrul şedinţei de la ora 10.00, ci începând cu ora 17.00, după ce Guvernul a solicitat acest lucru, motivând că are o agendă încărcată în cursul dimineţii de miercuri.

    Potrivit surselor citate, reprezentanţii Guvernului nu au făcut niciun fel de precizare cu privire la activităţile care au dus la amânarea discutării celor două sesizări.

    Curtea Constituţională va discuta miercuri sesizarea preşedintelui Traian Băsescu legată de faptul că premierul Victor Ponta nu a contrasemnat o serie de decrete de decorare care vizau “înalte personalităţi ce au asigurat conducerea ICR în perioada 2005-2012”.

    Sesizarea a fost înregistrată în 6 mai, ca un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte şi primul ministru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta cere sesizarea CSM pentru declaraţiile lui Băsescu privind arestările

     Solicitarea i-a fost adresată ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, în şedinţa de guvern, în faţa presei.

    “Avem o economie care performează, avem relaţii internaţionale foarte bune, trebuie să avem şi o justiţie cu adevărat independentă. Am văzut declaraţia preşedintelui Băsescu prin care spune că a oprit arestările în perioada de campania electorală, dar le dă drumul la arestări după. Cred că e o declaraţie iresponsabilă, ca multe altele, dar vă rog, domnule ministru, să sesizaţi Consiliul Superior al Magistraturii. Dacă nici asta nu este o intervenţie brutală în justiţie…Eu cred, în primul rând, că e o minciună, nu cred că preşedintele Băsescu poate să oprească arestări în campanie sau în necampanie, dar simplul fapt că preşedintele statului afirmă asemenea lucruri legate de campania electorală şi de arestările de la DNA cred că trebuie sancţionat”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Blocul Naţional al Revoluţionarilor 1989 – România: Nu am organizat protestul de luni, care e mai mult campanie anti-PSD

     Într-un comunicat remis MEDIAFAX luni după-amiază, aceeaşi organizaţie precizează şi că fostul consilier municipal PDL Bucureşti Dumitru Dincă, participant la protest, nu face parte din conducerea BNR 1989 – România.

    “BNR 1989 – România susţine punerea în plată a adevăraţilor revoluţionari conform Legii 341/2004, în acest sens existând consultări constructive cu Guvernul României”, se mai arată în comunicat.

    Aproximativ 200 de revoluţionari s-au adunat, luni, la Guvern pentru a protesta faţă de neacordarea tuturor indemnizaţiilor prevăzute de Legea 341/2004 a recunoştinţei faţă de luptătorii Revoluţiei şi au anunţat că vor organiza zilnic manifestaţii pentru a cere Executivului respectarea acestei legi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Eu, Dragnea şi Oprea suspendăm campania. Merg azi în zonele inundate din Mehedinţi

     “Cel puţin câteva zile, până când toată situaţia produsă de intemperii va intra în normal, şi eu şi ceilalţi miniştri care avem responsabilităţi vom suspenda campania electorală. O să plec împreună cu vicepremierul Dragnea în Mehedinţi. De la Bucureşti, vicepremierul Oprea e cel care coordonează activitatea în toată ţara”, a precizat Ponta.

    Potrivit lui Ponta, campania electorală va fi reluată după ce toate măsurile pentru înlăturarea efectelor intemperiilor vor fi fost luate.

    “Atât timp cât vor fi intemperii, campania electorală o las pentru alţii şi miniştrii care au responsabilităţi mă vor însoţi, se vor ocupa în special de acest lucru”, a spus Ponta.

    El a arătat că nu va putea să meargă în toate zonele inundate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacă nu sunt mici gratis de 1 Mai, merge şi o paraşută. Perlele politice ale săptămânii

    “Mi se pare că are curaj. De la câţi metri a sărit? 4.000? Mi se pare că are curaj şi este foarte hotărâtă. Ştiam că ştie să dea cu mopul” – preşedintele Traian Băsescu saltul electoral cu paraşuta al Elenei Udrea (PMP)

    “Noul Parlament European va avea 1/3 PPE, 1/3 socialişti şi 1/3 ciudaţi. Acum reformulez: 1/3 oameni responsabili din PPE, 1/3 iresponsabili socialişti şi 1/3 cretini buni de papagal” – Daniel Funeriu, candidat PMP la europarlamentare

    “Să te ferească Dumneazeu să intri în gura lui Gabi Firea. Eu nu ştiu ce a avut Băsescu în cap” – vicepremierul Liviu Dragnea despre atacul preşedintelui la adresa senatoarei PSD Gabriela Firea

    “Dacă luăm peste 20%, PNL va face clar că România nu e condamnată să intre iar pe mâna acestor puşlamale roşii” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre foştii colegi de alianţă din PSD

    “Din toate sondajele reiese că electoratul PMP este un electorat care-mi este şi mie favorabil, aşa cum îi este lui Traian Băsescu. Sigur, nu puteam să-l punem pe Traian Băsescu pe afiş” – Elena Udrea (PMP), explicând de ce figura ei apare în prim-planul afişului electoral al partidului

    “O să mă bucur pe 21 decembrie când o să fim la poarta Palatului Cotroceni şi o să strigăm <Ieşi afară, fiinţă extraordinară!>” – premierul Victor Ponta