Tag: cameron

  • Varşovia îl critică pe David Cameron pentru afirmaţiile referitoare la alocaţiile imigranţilor

     “Dacă Mare Britanie primeşte contribuabilii noştri, nu ar trebui ca ea să le plătească şi prestaţiile? De ce contribuabilii polonezi trebuie să subvenţioneze copiii contribuabililor britanici?”, a declarat ministrul polonez în engleză, pe contul său de Twitter.

    Într-un mesaj precedent, în poloneză de această dată, el a declarat: “Dacă un polonez este un contribuabil britanic, el are, de asemenea, dreptul la deduceri şi beneficii. În orice caz, compatrioţi, întoarceţi-vă”.

    Declaraţiile lui Sikorski intervin după ce Cameron a criticat duminică pentru BBC privilegiile lucrătorilor imigranţi polonezi în Marea Britanie şi mai ales ale celor care beneficiază de alocaţii familiale pentru copiii lor care locuiesc în Polonia.

    El a calificat plata acestor alocaţii drept “inadecvată”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Austeritatea tâmpeşte

    Dacă luăm Europa de-a lungul şi de-a latul, dăm, de cele mai multe ori, de creştere economică. Timidă, e drept, şi dacă e să priveşti graficele evoluţiile sunt asemănătoare urmelor lăsate din când în când de blândul bou, dar pe moment avem creştere economică. România conduce clasamentul european al creşterii economice pe trimestrul al treilea (în mintea mea chestia asta în sine este un soi de oximoron, ironia amară a nepriceperii) şi doar patru naţii au înregistrat scăderi ale Produsului Intern Brut.

    Mai mult, cei de la Fitch au schimbat macazul şi vorbesc acum despre performanţele remarcabile ale grecilor în materie de politici fiscale, iar George Osborne îşi învineţea recent pieptul în parlamentul britanic, vorbind despre cum a ţinut el strâns robinetul cheltuielilor. PIB-ul spaniol nu mai scade, nemţii se laudă cu o vânjoasă creştere de 0,3% şi vecinii bulgari au săltat şi ei la 0,5%. Uau, nu-i ăsta triumful austerităţii?

    Nu. Criza pe care o trăim a demontat un număr important de teorii economice, tocmai pentru că de regulă a fost tratată de minţi umile, care nu treceau de relaţii cauză-efect simple, de genul „Dau afară, deci nu mai cheltuiesc” sau „Tai din investiţii, deci mă redresez”.

    Să îţi imaginezi că austeritatea va putea readuce creşterea economică sănătoasă este o iluzie; graficele acelea produse de boi arată că tocmai acolo unde austeritatea a fost mai puternică revenirea a fost anemică. Iar creşterea economică care le permite liderilor să rânjească pe la înmormântări este pur şi simplu recuperarea normală, firească, de după reflux.

    Un înţelept zicea că politicienii pot rezolva, de obicei, orice problemă, pentru că de obicei creează o problemă şi mai mare. Şi atâta timp cât cetăţenii trăiesc cu impresia că prima problemă a fost rezolvată şi nu sunt informaţi despre apariţia celei de-a doua probleme, avem de-a face cu succese politice. Şi am avut tot felul de succese politice – banii pompaţi în sistemul financiar la începutul crizei, naţionalizările de bănci, următoarele tranşe de bani pompaţi, ştergerile de datorii, reducerile de cheltuieli şi austeritatea impusă – care s-au adunat într-o grămadă uriaşă de succes care atârnă deasupra Europei întregi şi riscă, atunci când va cădea, să cauzeze cucuie serioase bătrânului continent.

    Nu vorbesc aici de politicienii români, pentru că, aşa cum ne-au obişnuit, sunt pe câmpii, cu floricele în păr: au treabă cu codul penal, să se pună la adăpost, cu amnistii, cu răfuieli pe terenuri agricole; când se plictisesc, mai trag pe hartă o autostradă sau două.

    Austeritatea a creat parteneri care nu se mai respectă. Autoritatea a creat lideri peste nimic. Austeritatea a retezat idei. Austeritatea a măcinat iniţiative. Şi a mai creat austeritatea o clasă de cetăţeni care se tem. Se tem de preţuri, se tem să nu rămână fără slujbă, se tem de ziua de mâine. Într-un fel au dreptate: un sfert din cetăţenii Europei sunt ameninţaţi de sărăcie, şi numărul acestora creşte de la an la an. Acum sunt 125 de milioane, într-un continent care şi-a propus ca peste numai şase ani să aibă numai 20 de milioane de săraci.

    Un profesor de ştiinţe politice vorbea recent de un concept care ni se potriveşte şi nouă, acum, de neoleninism. Am mai vorbit: leninismul s-a dezvoltat într-o perioadă în care legitimitatea politică era asociată cu un soi de expertiză care venea dintr-o iluzorie posesie de cunoştinţe superioare, expertiză asumată de liderii politici şi susţinută orbeşte de trepăduşii acestora. Puritatea ideologiei şi menţinerea dominaţiei politice a aşa-zisei elite erau ţeluri în faţa cărora alegerile, opinia publică, constituţia, legile, principiile democratice sau opoziţia politică nu reprezentau nimic. Cum e acum? Şi nu numai la noi, ci peste tot în lume.

    De asta zic: austeritatea tâmpeşte. Tabloul este despre înţelepciune: se numeşte „Cei trei filosofi” şi este pictat de maestrul Renaşterii pe nume Giorgione. Şi este un soi de enigmă acest tablou, pentru că mulţi au încercat să identifice cele trei personaje. Unii au spus că sunt filosofi antici, alţii cred că sunt cei trei magi, alţii că reprezintă cele trei mari religii ale lumii; eu cred că sunt vârstele omului, dar acesta este doar un exerciţiu, pur şi simplu pentru că mă tem de austeritate şi de consecinţele ei.

  • Daily Express susţine că petiţia sa împotriva imigraţiei românilor şi bulgarilor a strâns 150.000 de semnături

     Potrivit cotidianului Daily Express, petiţia va fi trimisă Downing Street în această săptămână.

    Premierul britanic David Cameron ar urma ca în această săptămână să dezvăluie noi propuneri pentru a descuraja imigranţii, făcând mai dificil accesul la ajutoare sociale pentru nou-veniţi.

    Parlamentarii care susţin luarea unor măsuri împotriva României şi Bulgariei au salutat această intenţie, dar susţin că ea nu este suficientă. Astfel conservatorul Peter Bone consideră că restricţiile ar trebui să rămână în vigoare. “Este foarte corect să faci accesul la benficii mai dificil pentru noii imigranţi pentru că unul dintre motivele pentru care oamenii traversează Europa de Vest pentru a ajunge aici este că beneficiile noastre sunt mai generoase decât ale altor ţări”, afirmă el. “Totuşi, acest lucru nu atacă problema fundamentală, care este că atunci când vom deschide uşa României şi Bulgariei, vor veni mii şi mii”, a adăugat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Iranului: Ţara îşi va apăra drepturile nucleare. Nu vom accepta nicio discriminare în acest domeniu

     Această declaraţie apare în contextul în care negocierile cu privire la programul nuclear iranian controversat între Iran şi membrii Grupului 5+1 (Statele Unite, Franţa, Marea Britanie, Rusia, China şi Germania) urmează să fie reluate miercuri la Geneva.

    “Tot aşa cum Iranul este hotărât ca activităţile sale nucleare să fie paşnice, el îşi va apăra cu fermitate drepturile nucleare. Nu vom accepta nicio discriminare în acest domeniu”, i-a spus marţi Rohani lui Cameron.

    “Limbajul respectului este necesar să îl înlocuiască pe cel al ameninţării şi sancţiunilor”, a adăugat el, în contextul în care sancţiuni internaţionale împotriva Teheranului asfixiază economia ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Conservatorii îi cer lui Cameron prelungirea restricţiilor impuse românilor până în 2018

     Potrivit publicaţiei, zeci de parlamentari conservatori ar urma să susţină măsura şi să exercite o uriaşă presiune asupra premierului ca acesta să sfideze Uniunea Europeană (UE) pe tema reglementărilor cu privire la libertatea de mişcare. Propunerea urmează să fie prezentată unei comisii de parlamentari marţi şi poate fi supusă unui vot în Camera Comunelor în decurs de câteva săptămâni, relatează dailymail.co.uk.

    Nigel Mills, un deputat din Amber Valley, în Derbyshire, este conducătorul acestei campanii. În cazul în care propunerile sale de modificare a legii migrării (Immigration Bill) vor fi adoptate în Camera Comunelor, restricţiile pe piaţa muncii impuse românilor şi bulgarilor, care vor fi anulate la 1 ianuarie 2014, ar urma să fie prelungite până la sfârşitul lui decembrie 2018, precizează Daily Mail. Acest lucru va provoca furie şi eventual măsuri judiciare din partea Bruxelles-ului, adaugă publicaţia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Austeritatea, pe jilţuri aurite

    Nimic neobişnuit, repet, omul este european, iar europenii au luat în braţe povestea asta cu austeritatea şi o flutură pe oriunde şi oricum, cu încăpăţânare. Şi, în pofida oricăror critici, rezultate sau contraatrgumente, Cameron a mai adăugat nişte vorbe despre un stat mai flexibil şi mai eficient, dar bănuiesc că asta este numai diplomaţie şi, poate, un picuţ de umor englezesc subtil.

    Colegii de la Business Insider au remarcat decorul în care premierul britanic şi-a rostit cuvântarea – la Lord Mayor’s Banquet în City-ul londonez, înconjurat de jilţuri aurite, alături de personaje ultra-elegante, la o masă plină de cristaluri şi argintărie fină.

    Nu sunt ipocrit preluând povestea, omul trebuie să îşi ţină rangul, iar societatea britanică este mult mai formală decât sunt obişnuiţi americanii sau românii. Dar, pe de altă parte, poate că este momentul, într-o lume a comunicării instant, pe mii de canale mai mult sau mai puţin convenţionale, ca oamenii politici să fie din ce în ce mai atenţi cu imaginea şi cu vorbele lor.

    În aceeaşi zi în care David Cameron vorbea despre austeritate, preşedintele şi prim-ministrul din România aveau dispute serioase, dar nu pe teme de austeritate, de infrastructură, de sănătate, de educaţie sau de dezvoltare economică, ci pe tema nu ştiu cărui teren cumpărat. Morga românească, departe de cea britanică, includea tot soiul de apelative dintre care plagiator este cel mai benign. În acest timp lucrătorii din sănătate ameninţă cu greva generală pe termen nelimitat, studenţii şi elevii sunt în stradă, 111.000 de firme, cu afaceri de zece miliarde de euro, îşi întrerup activitatea şi peste 18.000 de companii au intrat în insolvenţă în primele nouă luni ale anului.

    Şi mai adaug: conform angajamentelor Executivului faţă de FMI, falimentul personal, o lege pe care, pur şi simplu privind în jur, o socot esenţială, nu va fi legiferat; proiectele de infrastructură nu-şi vor primi finanţarea nici anul viitor; taxele locale pentru persoane fizice pot creşte după bunul plac al primarilor; sectorul public va fi în continuare ajustat (cine vede aici doar economii, greşeşte profund, sectorul public înseamnă şi consum, şi putere de cumpărare, şi, finalmente, PIB); CFR Marfă va fi nu restructurat, ci pur şi simplu vândut la fier vechi; veţi găsi mai multe detalii în presă.

    A rămas sărmana agricultură să ne pună coroniţa celei mai puternice creşteri economice din UE în T3. Inutil de comentat, când pleci de jos un dâmb pare un munte.Austeritatea lui David Cameron, a Angelei Merkel sau a FMI a devenit o afacere, un panaceu care pară că reglează, repară şi vindecă. Vor fi apărând specialişti în austeritate, care să lămurească cum să trăieşti făcând fotosinteză şi cum pot trăi companiile cu o singură tastatură la trei computere şi cu producţia în China. Noile manuale de afaceri vor fi „Cum să scapi din capcana bogăţiei: fii auster!„ şi „Zece mituri despre austeritate: cu burta goală ai mintea mai limpede„.

    Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru economie, ne-ar lămuri deja că securitatea socială este o schemă Ponzi.Greşit. Climatul de austeritate cu care bat câmpii liderii politici, fie ei din Europa sau de pe malurile Dâmboviţei, este doar o altă prostie, de pus lângă „too big to fail„.

    Cultura sărăciei înseamnă pentru mine ideea de a împărţi oamenii în duşi de nas şi ducători de nas, în fraieri şi şmecheri. Mai înseamnă eliminarea egalităţii şanselor, idolatrizările gratuite şi folosirea de manipulări grosolane. Mulţumirea de a supravieţui, şi nu vorbesc aici despre satul românesc, ci chiar despre companii.

    Şi, pentru că lumea tocmai a aflat că au existat nişte inşi pe nume Lucian Freud şi Francis Bacon, vă prezint un tablou al primului, intitulat „Benefits Supervisor Sleeping„. Pictat în 1995, tabloul îmi evocă, nu ştiu de ce, austeritatea odihnindu-se; cu puţin efort ne putem închipui şi că jilţul este aurit.



    Articolul despre David Cameron

  • PETIŢIE a Daily Express: I se cere premierului Cameron să menţină restricţiile pentru români şi bulgari

     Lucrătorii români şi bulgari vor putea munci liber în Marea Birtanie de la 1 ianuarie 2014, iar Cameron insistă că nu poate face nimic în acord cu legislaţia europeană pentru a evita ridicarea restricţiilor temporare de muncă.

    Petiţia îi cere lui Cameron să aibă curajul să înfrunte Bruxelles-ul şi să protejeze lucrătorii britanici, menţinând restricţiile actuale.

    “Susţin 100 la sută campania Daily Express. Este ceva ce am cerut şi eu în Camera Comunelor. Să spunem UE că Marea Britanie nu va primi români şi bulgari ar ajuta la renegocierea statului nostru de membru al UE”, a declarat parlamentarul conservator Philip Hollobone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un oficial britanic i-a reconfirmat lui Corlăţean deschiderea pieţei de muncă pentru români în 2014

     Discuţiile cu Kenneth Clarke, responsabil pentru consilierea premierului pe probleme economice, au vizat relaţia bilaterală din perspectiva valorificării Parteneriatului Strategic româno-britanic pe plan politic şi economic.

    Kenneth Clarke a reconfirmat “decizia deschiderii pieţei muncii britanice pentru lucrătorii români, de la 1 ianuarie 2014”, se arată în comunicatul Ministerului Afacerilor Externe.

    Cei doi oficiali au remarcat “relevanţa deosebită a libertăţii de circulaţie a lucrătorilor, Marea Britanie având un număr semnificativ de cetăţeni care lucrează în alte state europene (aproximativ un milion)”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERILE DIN GERMANIA. Cei care vor conduce Europa

    Ambele coaliţii au respins o alianţă cu Alternativa pentru Germania, partid eurosceptic care avea în sondaje 4-5 (pragul de intrare în parlament este de 5%). Pentru o majoritate parlamentară, una dintre cele două tabere ar trebui să câştige 46% din voturi – un rezultat improbabil pentru ambele, astfel încât se profilează deja o coaliţie între UCD şi SPD. Peer Steinbrück a declarat că el nu va face parte dintr-o astfel de coaliţie, însă toţi comentatorii anticipează că social-democratul va ajunge, mai devreme sau mai târziu, la negocieri cu Angela Merkel pe marginea unui program de guvernare de natură să liniştească Europa în privinţa viitoarelor ei direcţii de politică economică.

    Insistenţa nouă cu care UCD şi liber-democraţii s-au referit în campanie la nevoia de dereglementare şi de descentralizare a deciziilor în raport cu Bruxellesul a indus în rândul analiştilor concluzia că o victorie a lui Frau Merkel ar fi decisivă pentru rămânerea Marii Britanii în UE şi pentru un nou tandem la conducerea Europei: Angela Merkel – David Cameron.

    Premierul britanic Cameron a anunţat în ianuarie că vrea să renegocieze statutul de membru al UE pentru ţara sa şi să organizeze un referendum pe această temă până în 2017, mânat de aceleaşi nemulţumiri care îi mână şi pe alegătorii nemţi, anume că banii ţărilor bogate ale zonei euro subvenţionează rateurile de politică economică ale celorlalte. Ideea este împărtăşită şi de Olanda, unde ministrul de externe a lansat în iunie un plan de descentralizare a deciziilor către guvernele naţionale, sub deviza “(La nivel) european acolo unde trebuie, (la nivel) naţional acolo unde e posibil”.

  • Jose Barroso, la vânătoare de eurosceptici

    Explicaţia dată de Barroso pentru această afirmaţie ţine, pe de o parte, de faptul că realitatea dovedeşte că e nevoie de mai puţin intervenţionism economic din partea Bruxellesului (“nu orice lucru are nevoie de o soluţie la nivel european”), pe de altă parte fiindcă riscul cel mai mare pentru construcţia europeană este lipsa de angajament politic a unora dintre lideri, care ar prefera să se întoarcă la “Europa dinaintea integrării”.

    În context, Barroso şi-a atras furia premierului britanic David Cameron, după e a avertizat că partidul eurosceptic UKIP ar putea câştiga alegerile de la anul, ceea ce a făcut ca şi conservatorii de la guvernare să devină treptat eurosceptici, doar pentru a câştiga avantaj electoral. David Cameron a promis pentru 2017 un referendum pentru a testa dacă britanicii mai vor sau nu ca ţara lor să rămână în Uniune.