BusinessMagazin

Tag: cafenele

  • Oficial. Cafenelele, restaurantele, cinematografele, teatrele şi sălile de spectacol din Bucureşti se închid.

    Cafenelele, restaurantele, cinematografele şi teatrele din Bucureşti se închid, a decis Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă. În jurul şcolilor trebuie purtate măştile.

    „Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară act de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice în unităţile de tip restaurante şi cafenele în interiorul clădirilor nu este permisă în municipiul Bucureşti. Se face o excepţie pentru unităţile de cazare – hotel, pensiune etc, unde e permisă servirea în interior, dar numai pentru cei care sunt cazaţi acolo”, spune prefectul Capitalei, Gheorghe Cojanu.

    El precizează că şi teatrele, cinematografele şi sălile de spectacole vor fi închise.

    Prefectul Capitalei a spus că, în jurul şcolilor, pe o rază de 100 de metri, purtarea măştilor de protecţie va fi obligatorie.

    „În afară nu s-a interzis nimic. Dar în interior (…) este implici că nu vor putea fi nunţi şi botezuri. Teatrele, cinemaografele se vor închide”, adaugă Cojanu.

    Restricţiile intră în vigoare începând de miercuri şi vor rămâne în vigoare cel puţin şapte zile.

     

  • În aşteptarea corporatiştilor. Ce se întâmplă cu restaurantele şi cafenelele de la baza clădirilor de birouri

    Pandemia de coronavirus a avut un impact negativ asupra activităţii cafenelelor şi restaurantelor situate în apropierea clădirilor de birouri.
    Cele mai aglomerate zone din Bucureşti sunt, astăzi, lipsite de trafic, mai ales la orele prânzului, când majoritatea angajaţilor obişnuiau să ia masa în restaurantele din împrejurimi.
    În staţiile de metrou Aurel Vlaicu, Piaţa Victoriei, Aviatorilor sau Politehnica, unele dintre cele mai aglomerate staţii de metrou din Bucureşti, traficul a scăzut în ultimele două luni, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, pentru că dintre cei peste 300.000 de salariaţi care lucrează în acele zone, doar 30-40% s-au întors fizic la serviciu.
    În zona blocurilor de birouri Afi Park, în jurul orei 13:00, în mijlocul săptămânii, trotuarele şi zonele destinate pauzelor pentru corporatişti sunt aproape goale. Câteva dintre cafenele, care teoretic sunt deschise – conform programului afişat pe uşă – erau totuşi închise. La cele câteva restaurante deschise de la parterul clădirilor Afi Park, cum ar fi cunoscutele Vivo Fusion Food Bar, La Plăcinte sau Sushi Terra, stau la mese aproximativ 5-7 persoane, ocupând mai puţin de 10% din capacitatea teraselor. Aglomeraţia care, în mod normal, era întâlnită pe terasele acestor restaurante, s-a mutat acum în rândul livrărilor, iar circa 4-5 comenzi împachetate şi gata de livrat aşteaptă să fie preluate.
    O cafenea de la baza clădirii Afi Park 5, în care traficul corporatiştilor era foarte mare înainte de pandemia de COVID-19, găzduieşte pe terasă acum doar 7 clienţi, dintre care doar 2 sunt angajaţi care lucrează în apropiere.
    „Ne descurcăm destul de greu în perioada aceasta pentru că nu prea avem clienţi. Vin în jur de 10 clienţi la orele prânzului, dacă nu şi mai puţini”, spune o angajată a cafenelei.
    În Capitală, birourile se întind pe o suprafaţă care depăşeşte 3 milioane de metri pătraţi, iar cele mai multe se află clădirile din zona Pipera-Aurel Vlaicu, Aviatorilor-Piaţa Victoriei şi Cotroceni.
    „Vânzările pentru locaţia din Piaţa Victoriei au scăzut foarte mult pe ceea ce înseamnă mâncare de prânz, comparativ cu o perioadă obişnuită în care cei mai mulţi dintre clienţi erau corporatiştii. Restaurantul avea două părţi populare ale zilei, între 12:00 şi 14:00, şi seara, după ora 18:00. A doua parte a zilei a rămas în continuare un interval în care numărul clienţilor este mai mare, dar prânzul a dispărut în totalitate, iar acest lucru a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aroximativ 40%”, spune Cristina El Majzoub, manager al Restaurantului Japanos, un business cu o cifră de afaceri care depăşeşte 4 milioane de lei şi care are un număr mediu de 37 de angajaţi.
    În prezent, pentru restaurantul din Piaţa Victoriei, una dintre cele trei locaţii din Bucureşti deţinute de firma Japanos Friends S.R.L., se înregistrează zilnic doar 60 de comenzi, după spusele managerului. În plus, aceasta susţine că profilul clienţilor s-a schimbat, odată cu redeschiderea teraselor de la 1 iunie, acum venind la terasa restaurantului tineri, familii cu copii sau grupuri mixte şi doar 10% dintre clienţii pe care îi au sunt corporatiştii care lucrează în apropiere.
    „Cred că vor fi foarte multe companii mari care vor vedea beneficiile muncii remote, cum ar fi diminuarea costurilor de întreţinere de la birou. Prevăd ca în următorul an să existe o scădere pentru restaurantul din Piaţa Victoriei în rândul clienţilor din această categorie, scădere care poate ajunge chiar la 50% faţă de cea din prezent”, adaugă Cristina El Majzoub.
    Aceasta mai spune că restaurantul cu specific japonez s-a reorientat, în mare parte, către livrări, iar profilul său a fost şi el modificat, dintr-un local care la prânz semna meniuri prestabilite, într-unul pe care îl aleg oameni cu venituri mai mari, care vin seara să mănânce şi să se relaxeze.
    Accentul va cădea, în perioada următoarea, pe dining experience, susţine managerul, pentru care vor colabora cu bucătari experimentaţi, pentru a duce restaurantul într-o zonă benefică adaptată publicului ţintă, chiar şi în contextul pandemiei de coronavirus.
    „Situaţia din viitor este foarte incertă, iar noi, ca manageri, nu ştim dacă planurile pe care ne dorim să le punem în aplicare vor putea fi duse la bun sfârşit. Spre exemplu, vrem să extindem localul şi pe partea de evenimente, dar acest lucru nu ştim dacă va fi posibil din punct de vedere legal deocamdată. Avem planuri pentru prima jumătate a anului viitor, dar aşteptăm să vedem ce se va întâmpla la nivelul industriei HoReCa”
    Nu doar unităţile din zona HoReCa aflate în apropierea spaţiilor de birouri au avut de suferit în urma pandemiei, ci şi mall-urile şi comercianţii din cadrul acestora.
    Traficul din mall este unul redus, multe dintre insulele situate pe culoarul mall-urilor au fost scoase, pentru a se evita aglomeraţia, iar toate fast-food-urile şi-au oprit activitatea din interior, mutând zonele de food-court în exterior şi micşorându-le capacitatea.

  • Cum se vede criza din noul reper hip al Capitalei

    Dacă până nu demult, o plimbare pe Calea Victoriei nu era completă fără o incursiune printre vitrinele Gucci, Hugo Boss sau ale altor magazine de lux, acum, o coadă de oameni aliniaţi în afara unui spaţiu atipic, unde sunt servite îngheţată, cafea şi prosecco,  deschis chiar în pandemie, îţi dezvăluie o repoziţionare a arterei comerciale principale a Capitalei. Vitrinele goale sunt din ce în ce mai multe, iar locul brandurilor strălucitoare este luat de cel al barurilor şi cafenelelor cochete, care se adresează clientelei diverse aflate acolo în orice seară a săptămânii.

    „Mă plimb aici săptămânal, cu bicicleta sau pe jos, mai ales în weekenduri”, spune Alexandra, o tânără de 32 de ani care lucrează în domeniul organizării de evenimente şi care ştie tot ce este nou în materie de locuri „hip”. Din rutina ei de weekend face acum parte închirierea unei biciclete de la rastelul IVelo, de lângă Ted’s Coffee, dar şi oprirea de la Velocità, de unde îşi ia două cupe de îngheţată, pe care le savurează pe terasă – dacă găseşte loc la cele câteva mese de acolo – sau chiar pe bordura din faţa spaţiului.

    „Ce-i drept, înainte de pandemie ajungeam aici mult mai rar – erau mult mai multe activităţi pe care le puteam face, pe care le-am înlocuit cu plimbările de acest tip. Calea Victoriei s-a aglomerat de când cu pandemia – e multă lume aici – de la familii, până la foarte mulţi tineri, copii.  Văd mulţi corporatişti pe Lime-uri – sau cel puţin cred că sunt corporatişti”.  De când cu pandemia, mărturiseşte ea, mai în glumă, mai în serios, a dat „unfollow”, cluburilor din oraş şi renunţat şi la ideea călătoriilor peste hotare.

    „Se spune de fapt Velocità” – mă corectează Alexandra – punând accentul italian pe numele unuia dintre cele mai nou deschise astfel de locuri. Cel mai nou centru al distracţiei Capitalei a devenit acest loc de inspiraţie italienească – unde, într-o seară de sâmbătă, coada se întinde de-a lungul Căii Victoriei până pe trotuarul aflat vizavi faţă de acest spaţiu. Din maşină, locul seamănă cu un magazin de bijuterii din epoca de glorie a acestora.

    Tot din maşină, ai tendinţa să remarci mai ales spaţiile goale ale magazinelor închise (spre exemplu cel al Gucci, aflat într-un spaţiu impozant, negru, pe care s-a aşezat deja praful şi pare că nici nu a mai existat) şi alte vitrine prăfuite, care par să indice că epoca retailului fizic a apus. Odată ieşit din maşină, zumzetul bicicletelor şi trotinetelor conduse de tineri îmbrăcaţi frumos fac să pălească toate acestea şi te duc cu gândul la perspectivele de dezvoltare a zonei, care încă o dată pare că este punctul de a-şi atinge potenţialul de arteră principală a Capitalei, un fel de Champs-Élysées autohton.

    Un business gândit în vremuri de normalitate, crescut în pandemie
    Fiindcă cine se aseamănă, se adună, „oamenii frumoşi” de pe Calea Victoriei nu sunt doar clienţii, ci şi antreprenorii care au decis să „înfigă” recent steagul brandului propriu în acest nou pol al Capitalei, conturând o nouă comunitate de business în ultimii trei ani şi chiar şi recent – în lunile de pandemie.

    George Pop şi Adnana Popa au dat naştere businessului Velocità, care a devenit unul dintre cele mai iubite locuri „pentru toată lumea”, după cum îmi descrie George Pop la telefon clienţii cărora se adresează. „Este un proiect la care lucrăm de mai bine de un an, dar ne-am adaptat situaţiei şi cred că în cazul nostru, faptul că oamenii vin aici reprezintă şi un semnal psihologic de normalitate – aceasta este teoria mea”, îmi spune el.

    Totuşi, consideră că a fost nevoie de un cumul de factori care au adus succesul locului încă din prima zi: „Am ajuns din prima şi a doua lună la încasările pe care ni le-am fi dorit în şase luni, dar cifrele acestea existau în planul nostru. Cred că este cea mai hot zonă în prezent – se face o schimbare de la fashion către food. Aici se află multe hoteluri importante din Bucureşti, avem zona de promenadă care aduce multă viaţă”, mai spune el. Este de părere însă că zona ar fi şi mai efervescentă dacă artera Calea Victoriei s-ar transforma într-una în totalitate pietonală

    . „Cred că dacă s-ar lua o decizie mai radicală şi într-adevăr s-ar reduce la o singură bandă partea dedicată maşinilor, ar ajuta mult oraşul şi comerţul – cred că noi avem alte bulevarde mari pe care se poate merge cu maşina dacă s-ar lua o astfel de măsură.” 

    El enumeră factorii care au condus la rezultatele lor: „Sunt zeci de lucruri care trebuie aliniate ca să vorbim despre o experienţă completă – trebuie să se întâmple foarte multe lucruri ca să ai succes – în cazul nostru vorbim despre  renovarea unui spaţiu a unei clădiri art deco din 1936, ceva extraordinar din punctul de vedere al patrimoniului arhitectural, identitate grafică, brandul 100% românesc, o calitate bună a ingredientelor”, descrie el elementele care alcătuiesc esenţa unui astfel de loc.

    Valoarea investiţiei în Velocità se ridică la jumătate de milion de euro, bani despre care antreprenorul spune că „Se mai găsesc în ziua de azi dacă ştii ce să faci cu ei – trebuie să ai un plan bun, fiindcă există bani pe piaţă care stau degeaba”.
    „Iniţial, am pornit de la un concept de cafenea cu tiramisu şi îngheţată. Este un concept italienesc, iar toate produsele pe care le folosim ne-am dorit să creeze acest concept pe care oamenii să îl identifice cu Italia“, descrie businessul managing directorul Velocità şi în cadrul emisiunii online de business ZF Live. Dorinţa antreprenorilor a fost aceea de a se reveni la arhitectura specifică clădirilor de pe Calea Victoriei şi de a avea un magazin bine structurat şi coerent, care să atragă publicul atât prin aspect, cât şi prin calitatea produselor.

    „Atunci când viziunea companiei e clară, când ştim ce vrem să co­mu­nicăm, oa­menii care trec pe Calea Vic­toriei şi văd un ma­gazin aliniat coe­­rent aleg să intre şi îl apreciază“, ada­ugă fondatorul.

    El mai spune că a optat pentru această lo­caţie, chiar în centrul oraşului, şi nu pentru un mall sau alte centre comerciale, pentru că i se pare un loc foarte bun pentru un brand care vrea să se afirme şi să se evidenţieze prin calitatea produselor proprii, fiind, totodată, şi un loc reprezentativ din Bucureşti pentru un prim pas într-o astfel de afacere. „Experienţa este pe gustul foarte multor oameni, pentru că noi am creat un produs care nu se nişează“, spune acesta.

    Preţurile pentru produsele Velocità sunt accesibile, deşi cali­tatea şi experienţa oferită clienţilor este premium. Ideea pe care o ur­mează antreprenorul este aceea că atunci când vinde o cafea de 10 lei, o jumătate din preţ este pentru produsul în sine, iar cealaltă jumătate, pentru modul în care este vândut şi pentru experienţa oferită de respectivul produs.
    Pandemia a lucrat în favoarea acestui business, spune fondatorul, pentru că oamenii au redescoperit dorinţa de a ieşi şi de a se bucura de oraşul în care trăiesc. Noile măsuri impuse de autorităţi nu au afectat clienţii cafenelei, deoarece ei erau obişnuiţi şi înainte de pandemie cu regimul take away.

    În prezent, Velocità funcţionează cu aproximativ 15 angajaţi, iar în ceea ce priveşte viitorul businessului, fondatorul este optimist şi spune că are potenţialul de a genera venituri de 1 milion de euro.

    El este de părere că această arteră principală a Bucureştiului, Calea Victoriei, care a fost readusă la viaţă de cafenelele, cofetăriile şi terasele foarte populate chiar şi în plină pandemie, ar putea fi valorificată în adevăratul sens al cuvântului dacă ar deveni pietonală permanent, nu doar ocazional.

    Fericirea „s-a deschis” pe Calea Victoriei

    Andreea Moldovan, proprietarul atelierului de deserturi Livrez Fericire, face şi ea parte din noua comunitate de business de pe Calea Victoriei. Unul dintre motivele pentru care a deschis  Love You Choux aici, în luna mai, este fiindcă una dintre convingerile ei este că „omul sfinţeşte locul” şi îşi caută fericirea – şi în materie de astfel de produse – oriunde s-ar afla acestea. Povesteşte că şi-a propus mereu să facă ceva diferit, nu a urmat niciodată un plan de business şi a aşteptat să fie ghidată de inspiraţie.

    Chiar dacă ea a deschis spaţiul de desfacere în luna mai a acestui an, începuse să caute un spaţiu în centru la finalul anului 2018. L-a găsit un an mai târziu, în vară, l-a închiriat atunci, toamna a început amenajarea şi, deşi îşi doreau să îl deschidă în decembrie, din cauza unor întârzieri care au inclus şi perioada stării de urgenţă, au lansat businessul în primăvară şi spune că au avut parte de un boom în materie de vânzări încă de la început.

    În ceea ce priveşte produsul vândut acolo, povesteşte: „Produsul Love You Choux exista pe piaţă de mai bine de doi ani şi era disponibil prin comandă de la atelier. Am lansat produsul din dorinţa de a acoperi cererea din luna februarie, cu Valentine’s şi Dragobetele, fiindcă voiam să fac ceva diferit faţă de inimioarele, fluturaşii şi fundiţele clasice de pe diverse prăjituri”. După luna februarie, oamenii au solicitat în continuare acest produs, Love You Choux, pe care îl voiau şi pe 1 şi pe 8 martie, iar treptat s-a născut o isterie a acestui produs tradiţional uitat despre care spune că l-a pus în scenă complet diferit şi care a fost ulterior şi copiat de către alţi jucători de pe piaţă. „Evident că era nevoie să ies cu aceste produse în faţă şi să continui povestea”, spune ea. A investit  în spaţiul de pe Calea Victoriei aproximativ 50.000 de euro, iar investiţia pe care a făcut-o în business de-a lungul timpului, de la lansarea acestuia, în 2016, ajunge la aproximativ 200.000 de euro.
    Spune că atunci când a ales spaţiul de pe Calea Victoriei, a luat în calcul mai multe variante şi nu toate se aflau pe această arteră, „care  a fost timp de mai mulţi ani fantoma magazinelor”, spune ea. Totuşi, „Am crezut foarte mult în Calea Victoriei fiindcă omului în general, ce oportunităţi îi dai, profită de ele, dacă am blamat iniţial această pistă de biciclete în calitate de şofer, ulterior m-am bucurat de experienţa adusă de aceasta. În momentul în care am ales locul m-am gândit şi la acei turişti care s-ar putea afla în hotelurile acelea de lux de pe Calea Victoriei, iar acum în mod evident zona de promenadă a crescut mult”, povesteşte ea. 
    A urmat şi modelul celor pe care îi admiră în industrie de la nivel internaţional, care nu au magazine în mall. „Eu nu cred în acest tip de business, la fel cum nu mi se potriveşte o zonă precum Dorobanţi, nu simţeam ca produsul meu să fie asociat cu aceasta. Am vrut să mă poziţionez şi cu un produs concept,
    şi cu un magazin asemenea”, mai spune ea. 
    „Sunt numai oameni faini în jur – cred foarte mult în Calea Victoriei şi cred mult în vibe-ul acela de vacanţă. Când s-a deschis Centrul Vechi, mă simţeam ca în vacanţă, Ibiza Town, era exact nebunia aceea – între timp s-a stricat Centrul Vechi.
    Calea Victoriei am comparat-o încă de la început cu o arteră dintr-un oraş cosmopolit, la fel cum mi-ar plăcea să fie şi Bucureştiul acesta în curând.”


    Cum se naşte o zonă trendy

    De aceeaşi părere este sociologul Romulus Oprica, fondatorul firmei de consultanţă şi cercetare de piaţă BrandBerry, care spune că „cel mai trendy loc al Capitalei în contextul pandemiei” urmează de fapt un stil occidental, întâlnit de el deseori în capitalele europene pe care a avut ocazia să le viziteze.
    „Este stilul tipic occidental de socializare şi anume – îţi iei o bere două, cinci, zece, un prosecco şi stai pe trotuar şi discuţi – în interior este aglomerat, oricum nu ai voie prea mult în interioare în perioada aceasta, iar zona deja devenise trendy, deja apăruseră o serie de terase, de mici bistrouri, mici cârciumioare nu neapărat cochete, ci foarte trendy, aici”, descrie sociologul dezvoltarea din ultimii ani a zonei.
    Oprica punctează şi cum Centrul Vechi rămâne zona turiştilor, iar generaţia mai tânără va căuta mereu zone noi, care să îi poziţioneze ca fiind altfel: „Corporatiştii sunt altfel – tinerii sunt altfel, astfel că acesta este un statement, eu nu mă duc în Centrul Vechi, merg într-o zonă cool – iar cea mai cool şi recentă zonă unde mă pot afla acum este Calea Victoriei”.  
    Este de părere de altfel că acestei noi zone i-a luat în jur de trei ani ca să se poziţioneze în acest fel.
    Sociologul aminteşte şi că zona este frecventată de  un anumit tip de consumator, până în 40 de ani – „Consumatori tineri, corporatişti, cu profil socio-demografic destul de bine definit, iar această nouă zonă trendy, poate să devină o zonă recunoscută peste ani sau poate avea o evoluţie meteorică, la fel cum au avut şi alte zone trendy de-a lungul timpului”.
    Romulus Oprica este de părere că acest context pandemic pe care îl traversăm a contribuit la dezvoltarea acestei zone, oamenii fiind tentaţi să caute locuri care nu sunt foarte aglomerate, faţă de cele clasice, ajută şi vremea, dat fiind faptul că ne aflăm în perioada verii. Ajută, de asemenea, şi faptul că din martie până în luna mai am fost într-un blocaj care ne-a făcut să dorim şi mai mult să ieşim – cu prietenii, cu oamenii pe care îi ştim în zonele noi, astfel încât riscul de îmbolnăvire să fie mai mic. „Fiecare zonă nou deschisă şi care are elemente de calitate – reprezintă o zonă foarte atractivă în această perioadă pentru că îţi oferă posibilitatea să faci lucruri normale, să ieşi cu prietenii”, descrie el comportamentul efervescent de pe Calea Victoriei în pandemie.  
    Cum ar trebui să fie văzut acest comportament în contextul în care se vorbeşte despre o criză economică? „A scăzut consumul de haine, a scăzut consumul de maşini, de orice alte lucruri, dar niciodată într-o criză nu o să scadă consumul de alcool sau o să se renunţe la ieşirile cu prietenii – oamenii au nevoie să evadeze din starea de stres în care se află, iar fiecare ieşire în oraş este o evadare din stres – până la urmă un pahar de prosecco nu este atât de scump. Ai renunţat poate la ratele la maşină, renunţi pentru o perioadă la a-ţi achiziţiona un apartament, nu îţi mai cumperi ultima geantă din colecţia Chanel, dar nu renunţi la o ieşire cu prietenii. De ce? Pentru că suntem animale sociale, iar ieşirile în oraş reprezintă o modalitate de deconectare, de ieşire din stresul economic”, concluzionează el.
    În ceea ce priveşte spaţiile de retail rămase în paragină – Romulus Oprica spune că a avut mai multe discuţii cu oameni din zona de IT, de dezvoltare de aplicaţii, spune că sunt şi businessuri care vindeau online şi care au crescut în perioada aceasta de pandemie la nivelul la care se aşteptau să ajungă peste 2-3 ani. Astfel, impactul asupra comerţului în România, care era mult sub nivelul ţărilor occidentale a fost foarte mare şi se reflectă şi în zona fashion, pentru care Calea Victoriei era renumită anterior. „Vedem că sunt o serie de companii care au declarat public că îşi restrâng activitatea nu doar în România, ci din toată lumea – de ce, pentru că se schimbă comportamentul oamenilor – poţi să cumperi o geantă sau o bluză şi online, din punctul de vedere al companiilor, acest lucru înseamnă optimizare de costuri. Va fi interesant să vedem ce se va întâmpla cu aceste spaţii – dacă se va păstra un nivel relativ redus de îmbolnăviri este foarte posibil ca aceste spaţii să devină zone de socializare, mai ales dacă se deschid restaurantele. Dacă magazinele se închid sau părăsesc România şi rămân aceste spaţii fizice disponibile, este foarte posibil ca acestea să se transforme în spaţii de socializare – cu cât vom lucra mai mult de acasă, cu atât vom căuta mai mult socializarea cu prietenii în zone sigure – până la urmă, dispare o ocazie, dar apar alte oportunităţi”. 


    Retail, office şi, mai nou, HoReCa

    Din perspectiva imobiliarelor, dacă anul trecut se vorbea despre transformarea centrului Capitalei, inclusiv a zonei Căii Victoriei, într-o zonă cu potenţial de dezvoltare pe segmentul office (cu o valoare a investiţiilor pe acest segment de aproximativ 300 de milioane de euro doar în zona centrală potrivit unui material anterior publicat de Business MAGAZIN), specialiştii din domeniu văd o reorientare spre segmentul HoReCa, în detrimentul birourilor şi spaţiilor de retail.
    „Într-adevăr, datorită nevoii de distanţare fizică, oamenii au căutat locuri mai puţin aglomerate în detrimentul zonelor tradiţionale (zona Unirii/ Lipscani), unde clădirile sunt foarte apropiate, iar străzile şi terasele foarte înguste. Mai mult decât atât, plimbările cu bicicleta au fost una dintre activităţile preferate de agrement în această perioadă ca urmare a nevoii de distanţare socială, iar infrastructura de ciclism existentă pe Calea Victoriei şi oprirea circulaţiei auto în zilele de weekend pe aceste artere a încurajat, cu siguranţă, deschiderea locaţiilor HoReCa în această zonă”, observă Liana Dumitru, associate director Retail Agency în cadrul Colliers International.
    Ea spune că, având în vedere că aceasta nu este o arteră pietonală şi românii sunt obişnuiţi să meargă cu maşina la cumpărături, lipsa spaţiilor de parcare în această zonă a fost şi rămâne o problemă pentru magazinele deschise aici. „Majoritatea celor prezente acum sunt branduri premium şi concepte „destinaţie” care, pentru a fi accesate uşor, au nevoie de spaţii de parcare în apropiere. Este posibil ca o parte dintre magazinele existente să se relocheze şi să fie înlocuite, în timp, de concepte HoReCa, dat fiind că ne aşteptăm ca nevoia de distanţare fizică să continue şi spaţiile în aer liber să fie şi de acum înainte preferate de consumatori”, crede specialistul în imobiliare.
    Ea observă că momentan, există o ofertă destul de mare de spaţii comerciale în această zonă comparativ cu cererea actuală, astfel încât nu estimează o creştere a chiriilor în perioada următoare. „Pe termen lung, însă, dacă decizia autorităţilor va fi să închidă complet accesul maşinilor în această zonă şi să o transforme în arteră pietonală, este posibil să vedem şi aici o transformare asemănătoare marilor zone centrale pietonale din oraşele europene şi, odată cu ea, să vedem o creştere a cererii şi implicit a chiriilor. Vorbim însă de o perioadă de minim 3-5 ani, dacă şi pe măsură ce astfel de măsuri vor fi implementate”, punctează Liana Dumitru.     
    Poate fi pandemia pretextul pentru transformarea acestei artere într-una similară celor principale din cele mai importante orase europene, asa cum se discuta de mult timp? „Prin politici publice, dacă se va dori acest lucru, se poate muta lupa mai mult pe zone precum Calea Victoriei, prin stimulente fiscale, de exemplu, care să reintroducă în circuitul economic anumite clădiri neutilizate”, crede şi Silviu Pop, Head of Research în cadrul Colliers International. Dacă anul trecut,  cel mai activ segment imobiliar chiar si aici era cel al birourilor – el consideră acum că dezvoltatorii de birouri se vor orienta mai mult înspre zonele mai puţin centrale, care pot oferi suprafeţe mai generoase. „Lipsa terenurilor în anumite zone centrale (inclusiv de-a lungul Căii Victoriei) sugerează că acestea nu pot fi subpieţe semnificative pentru dezvoltatorii de birouri, ca să nu mai vorbim despre faptul că abundenţa de clădiri istorice duce, desigur, la restricţii de înălţime într-o zonă în care terenurile şi aşa sunt scumpe (adică ar fi presiuni pe chiriile cerute)”.
    Astfel, el consideră că pe segmentul birourilor, pe viitor, Calea Victoriei poate mai degrabă să aibă clădiri de birouri boutique, cu suprafeţe închiriabile ceva mai mici, care de multe ori să fie renovări de clădiri istorice sau care să încorporeze clădiri istorice într-un proiect: „Posibil să apară cândva un interes mai mare pentru acest tip de proiecte în zone ultracentrale, dar în prezent există o abundenţă de proiecte de o calitate bună în zone unde există suprafeţe mari, care pot genera o chirie mai competitivă”. 

  • Restaurantele şi cafenelele din patru comune ieşene, închise de marţi

    „Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor din comunele unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimile 14 zile este mai mare de 1,5/1000 locuitori: Mirceşti (2,57), Miroslava (1,57), Rediu (1,51), Tomeşti (2,03), se suspendă în perioada 08.09.2020-14.09.2020”, se arată într-un comunicat al CJSU Iaşi.

    În aceste localităţi va fi suspendată şi activitatea firmelor din domeniul jocurilor de noroc, iar spectacolele şi concertele sunt interzise.

    De asemenea, activitatea restaurantelor şi cafenelelor, dar şi a firmelor din domeniul jocurilor de noroc rămâne suspendată până în 14 septembrie în comunele Bivolari, Şipote şi Valea Lupului.

    Conform CJSU Iaşi, în aceste unităţi este permisă prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu se consumă în spaţiile respective.

    Activitatea restaurantelor şi cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unităţi de cazare din comunele Mirceşti, Miroslava, Rediu, Tomeşti, Bivolari, Şipote şi Valea Lupului este permisă doar pentru clienţii cazaţi.

    „Începând cu data prezentei hotărâri, se reiau următoarele activităţi: activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc şi spectacolele şi/sau concertele, evenimentele culturale din comunele Moţca (0,74) şi Tansa (0,65), unde incidenţa cumulată a cazurilor în ultimile 14 zile a scăzut sub 1,5/1,000 locuitori”, se mai arată în decizia CJSU Iaşi.

  • Decizia surprinzătoare luată de o ţară europeană pentru a salva barurile, cafenelele şi restaurantele

    Lituania a fost afectată relativ uşor de coronavirus – până la începutul lunii august înregistrase peste 2.000 de cazuri şi 80 de decese. Blocajul a durat trei luni, din 16 martie până la 16 iunie, dar restricţiile în unele părţi din Vilnius, capitala ţării, au fost ridicate mult mai devreme, scriu cei de la BBC.

    Pe 22 aprilie, Centrul de Urgenţă COVID-19 a declarat că barurile, cafenelele şi restaurantele în aer liber au primit undă verde pentru redeschidere, atât timp cât îndeplinesc cerinţe stricte, inclusiv limitarea numărului de clienţi per masă şi menţinerea distanţării sociale.

    O zi mai târziu, biroul primarului capitalei Vilnius, Remigijus Šimašius, anunţa o decizie inedită: oraşul va oferi spaţii publice unităţilor HoReCa, în aer liber, gratuit. Vechea procedură de obţinere a unei autorizaţii, rigidă şi confuză, a fost înlocuită cu un simplu proces de înregistrare. „Încă nu am măsurat rezultatele financiare, dar aproximativ 400 de cafenele în aer liber au răspuns deja invitaţiei noastre”, a spus consilierul primarului, Karolis Žukauskas, într-un mesaj pe Facebook publicat la scurt timp.

    Pentru unii proprietari de baruri, cafenele sau restaurante, măsura a reprezentat un colac de salvare după luni întregi de greutăţi. Excepţie au făcut însă restaurantele de top ale oraşului. Jumătate din cele 20 de unităţi de lux din Vilnius nu s-au redeschis încă, şi se pare că cel puţin un sfert nu îşi vor mai redeschide porţile niciodată, una dintre explicaţii fiind că „oamenii mănâncă mai puţin şi în schimb optează doar pentru o băutură”, după cum susţine proprietarul unuia dintre ele.

    În ciuda relansării economice din industrie, mulţi rezidenţi sunt însă nemulţumiţi, spunând că străzile oraşului, transformat într-o uriaşă terasă, au fost împânzite zi şi noapte de mulţimi de oameni beţi, gălăgioşi, de maşini care poluează şi de sute de mese pline de pahare murdare.
     

  • Starbucks deschide o cafenea într-o clădire istorică din Piaţa Romană. GALERIE FOTO

    Lanţul american de cafenele Starbucks a deschis o unitate în inima Bucureştiului, în Piaţa Romană, la numărul 8, într-o clădire istorică. Aceasta este prima cafenea stradală a companiei, excluzând spaţiile amplasate la parterul clădirilor de birouri.

    Cafeneaua are o suprafaţă totală de  276 mp  şi o terasă de 60 mp.

    Cafeneaua Starbucks din Piaţa Romană include, pe lângă barul integrat care te lasă să iei parte la întregul ritual realizat de barista, zonele de prezentare a produselor şi de interconectare, precum şi spaţiul destinat savurării întreagii game de sortimente de cafea şi a băuturilor în ediţie limitată.

    „Deschiderea noii cafenele din Piaţa Romană este un pas strategic important pentru noi şi  sperăm ca toţi clienţii să se bucure de ceea ce noua locaţie are de oferit”, a declarat Karol Żuradzki, Director Regional pentru România, Bulgaria şi Serbia.

    Starbucks este liderul pieţei de cafenele cu peste 50 de unităţi şi afaceri de 122 mil. lei în 2018, ultimul an pentru care există date publice.

    Americanii de la Starbucks sunt prezenţi pe piaţa locală de mai bine de zece ani, însă încă de la început s-au dezvoltat în sistem de franciză. Acum, franciza pe România o are grupul polonez Amrest, un gigant cu prezenţă pe mai multe pieţe. Polonezii au în portofoliu pe lângă Starbucks şi alte francize precum KFC, Pizza Hut şi Burger King, dar şi alte branduri.

    În România ei au momentan doar lanţul de cafenele pe care l-au preluat în 2015 împreună cu unităţile din Bulgaria şi franciza Burger King pe care o dezvoltă de anul trecut. În total însă, există peste 2.200 de unităţi ale grupului, cu vânzări ce sar de 1,5 mld. euro.

    Pe piaţa extrem de fragmentată a cafenelelor din România, Starbucks este lider detaşat şi se luptă cu nume străine precum McCafe sau Gloria Jean’s, dar şi cu branduri locale precum The Coffee Shop sau 5ToGo.

     

  • Schimbările importante făcute de cel mai mare lanţ de cafenele din România pentru a se alinia la tendinţele internaţionale

    În paralel cu noile deschideri şi parteneriate de francizare încheiate recent, lanţul de cafenele 5 to go a introdus în România şi un concept menit să alinieze industria locală HoReCa la tendinţa internaţionalĂ de înlocuire a produselor din plastic, utilizate intens în această industrie, cu alternative ecologice şi biodegradabile. Ce aşteptări au reprezentanţii businessului în urma adoptării acestei măsuri?

    „Iniţiativa de a înlocui paiele de plastic din locaţiile 5 to go nu este una nouă, analizăm acest lucru de ceva timp. Planul era de a lansa paiele comestibile la începutul anului, însă perioada de criză prin care am trecut ne-a forţat să amânăm momentul cu câteva luni. Această iniţiativă face parte dintr-un plan de business pe termen lung, prin care ne-am propus să devenim o afacere 100% sustenabilă, care vizează utilizarea exclusivă de materiale din surse sustenabile şi regenerabile, până în 2025”, spune Radu Savopol, cofondator al 5 to go.

    Decizia a venit după ce antreprenorul a participat, alături de Lucian Bădilă, celălalt fondator al companiei, la foarte multe conferinţe şi târguri de profil în străinătate, unde au cunoscut antreprenori din industria HoReCa şi au descoperit produse noi, inovatoare. Noile game de paie au fost introduse „în premieră în România”, în urma unei investiţii iniţiale de 20.000 de euro şi a încheierii unui parteneriat cu producătorul spaniol Sorbos. În primul an de la lansare, acestea vor putea fi găsite exclusiv în reţeaua companiei, urmând ca, ulterior, să fie distribuite de către 5 to go şi către alte businessuri din industrie în calitate de reprezentant local autorizat. „E un produs unic pe care cu siguranţă şi-l vor dori şi alte firme. Ne dorim să distribuim aceste paie către cât mai multe businessuri HoReCa, care alegând produse prietenoase cu mediul înconjurător se alătură şi demersului de a proteja planeta.”

    Anul trecut, în reţeaua 5 to go s-au consumat peste 1 milion de paie din plastic, însă reprezentanţii companiei estimează că, la începutul lunii august, acestea vor fi înlocuite complet cu noile alternative. În urma introducerii paielor comestibile pentru băuturile reci, precum limonadă, smoothie, frappe, ice coffee, reprezentanţii businessului estimează o creştere cu 15% a acestei categorii, în timp ce 10% dintre clienţi probabil vor renunţa probabil complet la folosirea paielor pentru consumul băuturilor reci.

    „Probabil că o parte dintre clienţi, mai ales pe segmentul de vârstă 10-18 ani, vor alege să le consume din curiozitate, iniţial, mai ales că au şi diferite arome, de la ciocolată sau căpşuni, până la măr sau lime”, spune Savopol. Potrivit lui, paiele comestibile „încep să se dizolve în băutură după o oră, nu schimbă cu nimic proprietăţile băuturilor reci şi sunt disponibile în 5 variante – cu aromă de ciocolată, de căpşuni, de măr, de lime şi fără aromă”. Legat de costuri, deşi admite că acestea presupun un cost suplimentar pentru companie, antreprenorul spune că au luat decizia de a nu creşte preţurile, „tocmai pentru că ne şi dorim să încurajăm acest proces de «transfer» către produsele mai prietenoase cu mediul.” Cei care vor totuşi să îşi cumpere paie comestibile şi pentru acasă au varianta unui pachet de şapte paie, vândute la preţul de 5 lei.

    Pe viitor, reprezentanţii 5 to go au în vedere înlocuirea şi a altor produse din reţea. „Mai avem în stand-by alte câteva produse pe care le-am descoperit, care nu există în România şi pe care analizăm să le aducem. Planul nostru vizează şi introducerea paharelor şi capacelor biodegradabile, în viitor. Momentan, aşteptăm să se liniştească lucrurile, în contextul pandemiei. Mare parte dintre produsele biodegradabile vin din China, materia primă există doar acolo, iar lucrurile sunt mai greu de realizat acum.

    Însă sunt optimist că vom reveni la normalitate curând şi ne vom putea continua planurile.”
    În opinia lui Savopol, românii nu au deprins cu adevărat necesitatea reciclării. „Observ o schimbare pozitivă în această direcţie în ultimii ani, însă mai avem mult până să ne putem mândri că îmbrăţişăm un comportament eco friendly. Nu vreau să fiu pesimist, că nu-mi stă în fire, dar ar trebui să ne intre în reflex să colectăm selectiv pentru a putea recicla, aşa cum ştim că trebuie să bem apă. Să ne obişnuim cu această îndatorire a noastră şi s-o tratăm cu responsabilitate. Cred că doar de noi depinde. Pe o scară de la 1 la 10, aş spune că ne situăm pe la jumătate, la 5.”

    Lanţul românesc de cafenele 5 to go, fondat în urmă cu cinci ani, a ajuns în prezent la 180 de unităţi la nivel naţional, dintre care 25 au fost deschise începând cu 5 mai, dată la care compania şi-a reluat activitatea, după blocajul impus de autorităţi pe fondul răspândirii pandemiei. Anul acesta, compania a fost clasată pe poziţia 23 în topul celor mai importante 80 de lanţuri de cafenele din Europa şi Orientul Mijlociu, realizat de revista FoodService, urcând trei poziţii în clasament faţă de anul 2018. Totodată, este singurul nume românesc inclus în top. Potrivit ZF, dintre cele mai mari 25 de reţele de cafenele din Europa şi Orientul Mijlociu doar cinci sunt active în România: McCafe, Starbucks, Gregory’s, 5 to go şi Segafredo, din listă lipsind însă chiar liderul, Costa Coffee, brand aflat acum în portofoliul Coca-Cola.

    CONTEXT:
    Potrivit cordis.europa.eu, zilnic, în întreaga lume, sunt folosite 1 miliard de paie de plastic, cărora le ia peste de 1.000 de ani să se descompună, dar nu complet, deoarece microplasticul provenit din ele ajunge în apa de la robinet sau în alimentele pe care le cumpărăm. De asemenea, anual, peste 8 milioane de tone de plastic se acumulează în oceane, cifră aflată într-o creştere dramatică. De aici şi nevoia companiilor de a găsi alternative bio pentru ambalajele folosite. 

    DECIZIE:
    Introducerea în piaţa locală, în unităţile reţelei de cafenele
    5 to go, a unor game de paie comestibile, pentru băuturile reci, şi a paielor compostabile şi biodegradabile, pentru băuturile calde, în urma unei investiţii iniţiale de
    20.000 de euro.

    CONSECINŢE:
    Cele peste 1 milion de paie de plastic folosite anual în reţeaua companiei vor fi înlocuite treptat cu noile game, urmând ca din luna august să se folosească doar paie comestibile, compostabile şi biodegradabile. Din punctul de vedere al businessului, numărul clienţilor care consumă băuturi reci ar urma să crească cu 15%, în timp ce în jur de 10% dintre clienţi vor renunţa complet la folosirea paielor, potrivit estimărilor companiei.

  • Ce au în comun un profesor de istorie, un scriitor şi un profesor de engleză? Au creat un brand pe care îl vedem zilnic

    Ce au în comun un profesor de istorie, un scriitor şi un profesor de engleză? În cazul lui Zev Siegl, al lui Gordon Bowker şi al lui Jerry baldwin vorbim de spiritul lor antreprenorial. Cei trei au pus împreună bazele gigantului Starbucks, cel mai mare lanţ de cafenele din lume.

    Zev Siegl s-a născut pe 28 decembrie 1942 în Detroit, Michigan, într-o familie americano-evreiască. Tatăl său, Henry Siegl, era violinist, iar mama sa, Eleanor Shapiro Siegl, educatoare. Înainte de a intra în lumea afacerilor alături de colegii săi de facultate, Bowker şi Baldwin, Siegl a fost profesor de istorie, iar după fondarea Starbucks, a avut o serie de alte mici iniţiative antreprenoriale, printre care se numără Quartermaine Coffee Roasters, deschisă în Rockville, Maryland, în apropiere de Washington.
    Gordon Bowker este de origine din Oakland, California, iar după moartea tatălui său în al doilea război mondial s-a mutat cu mama sa în Ballard and Burien, Washington, unde a absolvit liceul O’Dea din Seattle. După ce s-a gândit iniţial să se înscrie la Academia Navală, pentru a-i călca pe urme tatălui său, iar mai apoi a vrut să devină arhitect, în cele din urmă a decis să fie scriitor. Între 1960 şi 1965 a urmat cursurile Universităţii San Francisco, unde a fost coleg de cameră cu Baldwin, cel de-al treilea cofondator al companiei Starbucks, dar s-ar retras cu puţin timp înainte de absolvire. Trei ani mai târziu, a început să scrie scenarii pentru o serie de filme educaţionale produse de King Broadcasting, în paralel colaborând ca freelancer cu revista Seattle. Înainte de a fonda Starbucks a deţinut o agenţie de publicitate, Heckler Bowker, fondată alături de un partener de business, Terry Heckler.
    Jerry Baldwin s-a născut tot în SUA şi, la fel ca Zev Siegl, iar înainte de a deveni antreprenor a fost profesor, însă de engleză. El a învăţat tainele comerţului cu cafea de la Alfred Peet, al cărui magazin, Peet’s Coffee & Tea, a fost inspiraţia pentru pornirea Starbucks şi pe care antreprenorul l-a numit în repetate rânduri un „foarte generos” mentor.
    Pe 31 martie 1971, cei trei au pus bazele Starbucks Coffee Company în Seattle, Washington, numele businessului fiind inspirat din cartea Moby Dick şi ales în timp ce fondatorii căutau un cuvând care să înceapă cu consoanele st, deoarece aflaseră că aceste cuvinte au o sonoritate mai puternică. În primii ani de activitate, Starbucks a cumpărat boabe de cafea prăjită de la Peet’s, iar în 1984, Baldwin şi Bowker, alături de alţi investitori, au cumpărat chiar compania, când au aflat că Alfred Peet vrea să vândă afacerea.
    În 1987, antreprenorii au decis să vândă businessul către omul de afaceri Howard Schultz şi un grup de investitori. După ce şi-a vândut acţiunile deţinute în cadrul Starbucks, Baldwin a preluat funcţia de preşedinte al Peet’s. În 2001, când aceasta s-a listat la bursă, el a fost ales director al companiei. Antreprenorul a ocupat şi poziţia de director şi preşedinte al Comitetului pentru Standarde Tehnice al Asociaţiei de Cafea de Specialitate din America, al cărei cofondator este, cea de preşedinte al Asociaţiei Ştiinţifice Internaţionale a Cafelei, fiind totodată şi preşedinte al Institutului de Calitate a Cafelei. În prezent, este director al TechnoServe, un ONG activ în America Latină şi Africa, iar în paralel lucrează şi ca viticultor pentru J. Baldwin Wines, companie fondată alături de soţia sa.
    După un deceniu petrecut în funcţia de vicepreşedinte şi director al Starbucks, Siegl a părăsit la rândul său compania. În 2004, el s-a alăturat Centrului de Dezvoltare a Întreprinderilor Mici din Washington, finanţat federal, unde a ocupat poziţia de consilier principal până în 2012. Un an mai târziu, Siegl a început să participe la conferinţe de antreprenoriat şi afaceri în întreaga lume, ca prezentator, împărtăşind informaţii bazate pe experienţa sa. El este, totodată, mentor pentru candidaţii înscrişi la programe de masterat în cadrul The Foster School of Business a Universităţii Washington şi The Albers School of Business and Economics a Universităţii Seattle. În prezent, antreprenorul locuieşte în Seattle, Washington şi este căsătorit cu o artistă pe nume Robin. 
    Bowker a făcut de asemenea parte din boardul de directori ai Peet’s între 1994 şi 2008. El este totodată şi fondatorul fabricii de bere Redhook Ale Brewery, deschisă în 1981.
    În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, Starbucks a înregistrat venituri de 24,71 miliarde de dolari şi a funcţionat cu o echipă de peste 291.000 de angajaţi. În prezent, compania deţine peste 30.000 de unităţi în peste 70 de ţări. Compania Amrest Coffee SRL, care operează în piaţa locală reţeaua de cafenele Starbucks, a obţinut în 2018 o cifră de afaceri de 122 de milioane de lei.

  • Idei de business la care puţini s-au gândit. Au pariat pe ele, iar acum uimesc pe toată lumea

    Cafenele, restaurante, branduri în industria alimentară, produse vestimentare – toate au în spate mii, sute de mii, milioane de modele care au funcţionat şi care pot deveni sursă de inspiraţie. De unde te inspiri însă atunci când alegi să faci agende cu hârtie din piatră? Sau biciclete din bambus? Câţiva curajoşi au pornit în astfel de direcţii şi şi-au spus poveştile în ultimul an în cadrul proiectului ZF Afaceri de la zero.

    Marius Ardelean a început să producă agendele de lux Rockha în 2018. Ce e inedit însă este că hârtia din care sunt confecţionate agendele e făcută din piatră. Practic, brandul a luat naştere pe 1 martie 2018, când, din întâmplare, Marius Ardelean, în vârstă de 24 de ani, absolvent de informatică, a văzut pe internet că hârtia rezistentă la apă nu e un mit, ci o realitate.
    „Mi-a luat mai puţin de 30 de secunde să mă hotărăsc că vreau să văd această minune cu ochii mei şi am achiziţionat un caiet cu hârtie din piatră”, povestea Marius Ardelean la începutul acestui an, în emisiunea online ZF Afaceri de la zero.


    Fascinat de proprietăţile hârtiei din piatră, s-a gândit că ar putea produce chiar el agende şi caiete din acest material, dar a pus ideea pe lista de proiecte de făcut pentru „când va fi mare”. Proiectul a revenit însă la scurtă vreme, când, ca temă pentru facultate, şi-a prezentat ideea în faţa unui profesor. Reacţia pozitivă a acestuia a fost imboldul de care Marius Ardelean a avut nevoie pentru a se gândi mai serios la ceea ce avea să devină, doar câteva luni mai târziu, Rockha.
    Materia primă – hârtia brută, făcută din piatră – vine de la furnizori din Uniunea Europeană, iar pielea folosită pentru realizarea copertelor este adusă din Italia. În România, până când agendele sunt gata, trec prin trei locuri diferite din ţară.
    Concret, hârtia din piatră are în componenţă 80% carbonat de calciu, rezultat din sfărâmarea pietrei, la care se adaugă 20% polietilenă, adică PET-uri reciclate. Pasta astfel produsă se introduce la cuptor şi rezultă hârtia din piatră, explică Marius Ardelean.
    Investiţia lui Marius Ardelean şi a tatălui său până acum în Rockha a fost de 10.000 de euro. Dacă în 2019 Rockha a avut 4.000 de euro afaceri, în 2020 Marius Ardelean şi tatăl lui se aşteaptă la 10.000 de euro.
    Agendele Rockha, fiind cotate ca produse de lux, au preţuri cuprinse între 80 şi 130 de lei, în vreme ce caietele pornesc de la 75 de lei. Produsele sunt impermeabile, dar şi rezistente la rupere.

    Pe două roţi… altfel
    Dacă agendele din piatră v-au lăsat cu gura căscată, aflaţi că un alt antreprenor inovator a creat bicicletele din bambus. Sabin Dimian, un tânăr antreprenor din Câmpina, judeţul Prahova, a pus pe piaţă în 2018 brandul Veltra Bikes, sub care produce biciclete din bambus. După mai multe încercări, în noiembrie 2018 au ieşit primele biciclete. Cum şi când a început?


    „În 2012, când am citit într-o revistă de specialitate despre o companie americană care producea biciclete din bambus şi am fost uimit de preţul foarte mare pentru acest produs, undeva la 6.000 de dolari. Am zis că am putea să facem noi asta pentru piaţa din Europa”, povestea Sabin Dimian în 2019 pentru ZF.
    Materia primă pentru bicicletele Veltra, bambusul, vine din China, iar timpul de producţie este de circa patru-cinci zile. A optat pentru bambus pentru că poate fi recoltat în fiecare an. Dacă ar fi produs din alt lemn, trebuia să aştepte zece ani, astfel încât stejarul să ajungă la maturitate pentru a produce o asemenea bicicletă. În plus, bambusul este cu 35% mai rezistent decât stejarul şi absoarbe foarte bine vibraţiile, astfel că mersul cu bicicleta este mai confortabil în comparaţie cu produsele realizate din alte materiale. Aducerea materiei prime vine însă şi cu provocări, pentru că durează circa trei luni până când bambusul ajunge în România.
    Preţul unei biciclete ajunge la 1.200 de euro, în contextul în care în România nu mai există un alt producător de biciclete din bambus, iar publicul-ţintă al Veltra este format din oameni cu venituri peste medie.

    Un business real în mediul virtual
    Pentru a crea un business, Mircea Matei a „evadat” din lumea reală şi s-a refugiat în cea virtuală, iar astfel a apărut UniVRse, o sală cu jocuri bazate pe realitatea virtuală.
    În sala din zona Pipera a Capitalei pot merge copiii şi adulţii, realitatea virtuală fiind folosită atât ca formă de divertisment, cât şi ca modalitate de a vindeca anxietăţi precum frica de înălţime, de zbor, de animale sau de spaţii strâmte.


    „Ideea mi-a venit în timp ce eram student la Facultatea de Psihologie în Marea Britanie, la University of Essex. Acolo se discuta foarte mult despre realitatea virtuală şi studiile care au arătat eficienţa acesteia în domenii precum psihoterapie, educaţie, training, medicină, entertainment”, povestea Mircea Matei.
    Întors în România, s-a gândit iniţial să investească într-un cinema VR, însă licenţele pentru astfel de filme erau prea scumpe, aşa că s-a reorientat către sala de jocuri. A început să citească despre echipamente, despre software-uri şi ce beneficii poate avea această tehnologie, apoi a decis să le aplice în România.
    Mircea Matei a dezvoltat şi colaborarea cu şcolile, unde a mers cu ochelarii şi calculatoarele sale, pentru cursuri desfăşurate altfel decât în mod clasic. Copiii pot „zbura” pentru a vedea diferite oraşe, pot studia anatomia corpului uman, pot desena sau sculpta în 3D, dar în acelaşi timp se pot distra trăgând cu arcul sau sărind cu paraşuta în realitate virtuală.

    Antreprenor înapoi acasă
    Pe o afacere de nişă a pariat şi Cosmin Foltuţiu, care, după mai mulţi ani petrecuţi în Spania, s-a întors în România şi a fondat, în 2018, o firmă care produce cădiţe pentru duş. Fabrica funcţionează în Oradea, sub numele Imperma.


    „Povestea a început prin luna iulie a anului 2018, în Spania. La insistenţele unui bun prieten, am decis să deschid o mică fabrică în România, ştiind că aici nu exista niciun producător de asemenea cădiţe de duş”, a povestit Cosmin Foltuţiu pentru Afaceri de la zero.
    În septembrie 2018 a înfiinţat compania, apoi a mers în Spania pentru a cumpăra matriţele şi utilajele necesare pentru fabricarea cădiţelor de duş. În ianuarie 2019 a pus bazele fabricii, iar în aprilie anul trecut a început producţia. Cădiţele sunt destinate atât locuinţelor, cât şi altor tipuri de spaţii, precum hoteluri, pensiuni, spa-uri. În prezent, există trei colecţii de cădiţe de duş sub brandul Imperma.

    Sky is the limit
    Cu siguranţă ei nu sunt singurii antreprenori cu idei ieşite din comun, dar tot cu siguranţă pot să reprezinte modele. Large Globes (un business în producţia de globuri pământeşti gigant, ca în romanele lui Jules Verne, deţinut de fraţii Simona şi Remus Gall), GoLED (un atelier de soluţii de iluminat personalizate, coordonat de Paul Schintee), Climb House (un centru de escaladă deţinut de antreprenorii Andrei Bejan, Emil Roată şi Ioana Bejan Roată) sau Caricatours (un business din realizarea de caricaturi, dezvoltat de familia Ruxandra şi Valentin Chibrit) sunt alte câteva exemple. Ideile bune nu au graniţe, iar antreprenorii de la zero o ştiu cel mai bine.

    1. Large Globes – un business în producţia de globuri pământeşti gigant, ca în romanele lui Jules Verne, deţinut de fraţii Simona şi Remus Gall. 2. GoLED – un atelier de soluţii de iluminat personalizate, coordonat de Paul Schintee. 3. Climb House – un centru de escaladă deţinut de antreprenorii Andrei Bejan, Emil Roată şi Ioana Bejan Roată. 4. Caricatours – un business din realizarea de caricaturi, dezvoltat de familia Ruxandra şi Valentin Chibrit – sunt alte câteva exemple de afaceri inedite.

    Un an de căutări
    Proiectul Afaceri de la zero, demarat de Ziarul Financiar şi Banca Transilvania, a început pe 15 mai 2019, momentul zero al unei serii de căutări neîncetate de antreprenori cu mai multă sau cu mai puţină experienţă, dar cu planuri făcute cu simţ de răspundere. Am descoperit peste 300 de astfel de oameni, i-am „descusut” de secrete, de poveşti şi de obiective şi nu ne vom opri. Urmăriţi-ne în continuare pe site-ul Ziarului Financiar, pe platforma Afaceri de la zero. Veţi găsi o poveste nouă în fiecare zi.
    Vă aşteptăm!

  • Prima zi de funcţionare a industriei de cafenele şi restaurante după două luni şi jumătate de pauză: „Mă aşteptam la mai mult“. „Criza abia acum începe“

    • Industria de restaurante, cafenele şi baruri şi-a redeschis ieri porţile, însă localurile pot primi oaspeţi doar pe terase, nu şi la interior

    • Mai mult, şi terasele sunt aranjate conform regulilor de distanţare socială, adică sunt disponibile între 5 şi 20% din numărul total de locuri.

    „Mă aşteptam la mai mult fiind prima zi de activitate după două luni şi ju­mă­tate de pauză. E totuşi zi liberă, aşa că mă aşteptam să fie ca într-o zi de weekend. Speram să fie plin toa­tă ziua“, spune Dan Dragomir, CEO al Trattoria il Calcio.

    Executivul afirma recent că după 1 iunie oamenii se vor întoarce în restaurante, pe terase mai exact. Din discuţiile cu clienţii Trattoria il Calcio el aflase că aceştia aşteaptă redeschiderea.

    Trattoria il Calcio are terase la toate cele cinci restaurante din portofoliu. Pentru numărul de mese rămase după remodelarea conform noilor reguli de distanţare – undeva la jumătate din capacitatea normală a teraselor -, Dan Dragomir spunea că reţeaua va avea clienţi, urmând a avea un grad de ocupare de 100% în cel puţin anumite momente ale zilei şi în weekend.

    „Am avut un vârf la prânz când într-adevăr am avut toate mesele ocupate, mă refer la cele pe care le avem acum, conform regulilor impuse, când funcţionăm la jumătate din capacitatea normală. Apoi, lucrurile s-au liniştit. Lumea e încă reticentă să iasă“, adugă el.

    Totuşi, în mod surprinzător, cei care au mers la terasă au consumat, bonul mediu fiind de 140 de lei, semn că clienţii nu au „tras de o apă“. „S-au consumat şi sticle de vin“, adaugă executivul care precizează însă că şi livrarea merge în continuare.

    În ultimele două luni şi jumătate, industria HoReCa a înregistrat scăderi masive ale veniturilor, iar acolo unde antreprenorii nu s-au reorientat către livrările la domiciliu, încasările au fost zero. Industria res­tau­rantelor, cafenelelor şi barurilor a avut anul trecut o valoare de 17-18 mld. lei, 2019 fiind cel mai bun an de până acum pentru cele 35.000-40.000 de localuri. Cele două luni şi jumătate în care a funcţionat doar livrarea şi nu în toate businessurile înseamnă că s-au şters cu buretele încasări de circa 3 mld. lei.

    Acum, restaurantele, cafenelele şi barurile îşi reiau timid activitatea, deşi doar parţial prin redeschiderea teraselor cu anumite măsuri de prevenţie de care operatorii trebuie să ţină cont pentru a evita răspândirea coronavirusului.

    „După două luni şi jumătate restaurantele sunt deschise, din păcate cu anumite restricţii. Astăzi par­ticipăm la relansarea, la readucerea în cadrul economiei a peste 100.000 de colegi din HoReCa“, spune Daniel Mischie, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hote­lurilor şi Restaurantelor din România – HORA.

    Antreprenorii din industria ospitalităţii au o misiune grea, nu se luptă cu guvernul, cu regulile sau cu banii, ci se luptă cu teama, spune Dragoş Petrescu, fondatorul grupului City Grill, unul dintre cei mai puternici jucători din industria restaurantelor.

    „Misiunea lor este să le dovedească tuturor românilor că este foarte sigur ca ei să revină în restaurante. Avem o misiune dificilă, după două luni şi jumătate, însă, sunt convins că cei din această industrie vor face tot ce este necesar ca să putem să îi convingem pe români să revină în restaurante. Îmi doresc să văd cât mai multe terase pline.“

    Ieşitul la terasă nu va mai fi, cel puţin în perioada următoare, la fel cum a fost vara trecută. Odată cu măsura privind deschiderea teraselor, autorităţile au impus o serie de reguli pentru a evita răspândirea noului coronavirus.

    Mersul la terasă se va face doar pe bază de rezervare, iar clienţii vor fi nevoiţi să-şi spună numele, prenumele şi numărul de telefon, astfel că în cazul în care în cadrul localului ar putea exista un caz de îmbolnăvire, toţi cei care au fost în acel moment pe terasă să poată fi anunţaţi.  Angajaţii teraselor vor fi nevoiţi să poarte mănuşi şi mască de protecţie.

    De asemenea, mesele nu trebuie să aibă mai mult de patru locuri cu distanţă de 1,5 m între scaune şi 2 metri în mese. Personalul terasei va pune la dispoziţia clienţilor produse dezinfectante pentru mâini, atât la intrare cât şi în spaţiile comune.

    Deschiderea teraselor, a plajelor şi eliminarea declaraţiei pe proprie răspundere la deplasarea în afara localităţii sunt doar câteva dintre măsurile de relaxare aplicabile odată cu data de 1 iunie. Începând cu data de 15 iunie, autorităţile estimează şi deschiderea localurilor care nu deţin o terasă, în funcţie de evoluţia cazurilor de îmbolnăvire cu noul coronavirus.

    „Am pornit la drum cu 40% din capacitatea teraselor, dar cu maximum 15% din capacitatea totală. La Stadio spre exemplu avem patru mese a câte patru scaune. În mod normal, aveam 260 de locuri“, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park.

    El mai spune că lucrurile merg conform estimărilor momentan, „aşa şi aşa“, cu toate locurile ocupate pentru prânz.

    „Oamenii au venit să mănânce, sunt mulţi copii. E important că funcţionăm, nu mai stăm degeaba. Depindem însă de vreme.“

    El spune însă că acum criza e abia la început, mai exact până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele.

    „Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate. Trebuie să avem grijă la fiecare leu“, adaugă el.

    În ceea ce priveşte reluarea activităţii şi la interior, el spune că trebuie să devină oficial pentu a se pronunţa.

    Deşi 1 iunie a marcat deschiderea teraselor, nu toţi antreprenorii au ales să-şi reia activitatea. Noile măsuri de prevenţie reprezintă pentru antreprenori noi investiţii în echipamentele de protecţie şi soluţiile dezinfectante, iar o redeschidere care nu poate fi făcută la capacitate maximă nu ar fi în rentabilă pentru unele businessuri.

    Pastilă: Deşi 1 iunie a marcat deschiderea teraselor, nu toţi antreprenorii au ales să-şi reia activitatea. Noile măsuri de prevenţie reprezintă pentru antreprenori noi investiţii în echipamentele de protecţie şi soluţiile dezinfectante, iar o redeschidere care nu poate fi făcută la capacitate maximă nu ar fi în rentabilă pentru unele businessuri.