Tag: bunuri

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 4 iunie 2018

    COVER STORY: Ce afaceri au miliardarii lumii în România

    Pentru unii dintre ei românia este doar o mică insulă într-un ocean de zeci de miliarde de euro. Pentru alţii, piaţa locală a devenit sursa unor afaceri de miliarde de euro şi a unor marje de profit cu care rar se întâlnesc pe pieţele mature din Europa. Unii au transformat competenţele inginerilor români în investiţii de zeci de milioane de euro în centre de cercetare. Alţii au văzut un potenţial uriaş de export în dezvoltarea unor fabrici în România. Miliardarii lumii, cu averi cât cifra de afaceri totală a companiilor locale, au pus România pe harta lor de investiţţii, iar „influenţa” lor se vede acum în companii lider de piaţă în retail, componente auto, tehnologie sau bunuri de larg consum.

     


    IDEI DE AFACERI: La locuinţe noi, servicii vechi

     


    SPECIAL: Un rămas bun jurnalismului la liber

     


    100 TINERI MANAGERI DE TOP: Directorul de spital cu experienţă de război

     


    GADGET REVIEW: Cutia care-ţi apără biţi
     
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Acţiunile, preţul petrolului şi cotaţiile dolarului au crescut pe fondul reconcilierii SUA-China

    Pe plan european, costurile de împrumut ale Italiei au urcat, iar bursa din Milano a scăzut pe măsură partidul populist antisistem Mişcarea Cinci Stele (M5S) şi formaţiunea de extremă-dreapta Liga Nordului au ajuns la un acord privind programul de guvernare al potenţialei coaliţii.

    Indicele pan-european STOXX 600 a urcat cu 0,4%, înregistrând maxime din ultimele 3 luni, indicele englez 100 FTSE a înregistrat un nou record şi a crescut cu 0,9%, iar contractele mini futures pe indicele american S&P, ESc1, au crescut cu 0,6% în urma unei sesiuni de tranzacţionare pozitive din Asia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în T1, un deficit de 967 milioane euro

    În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 460 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 94 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 328 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare un excedent mai mare cu 29 milioane euro.

    Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 1,378 miliarde euro (comparativ cu 1,137 miliarde euro în perioada ianuarie – martie 2017), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1,606 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 228 milioane euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum va arăta viitorul transporturilor: un drum de patru zile se va face în doar 16 ore – FOTO şi VIDEO

    Branson a dezvăluit planul său pentru Virgin Hyperloop One într-un articol pe blog-ul companiei. “Tot mai mulţi clienţi se aşteaptă să primească produsele cât mai repede după ce le cumpără online. Asta pune o presiune mare pe industria logistică şi de transport. O presiune care va tot creşte”, scrie Branson.

    via GIPHY

    Prin intermediul tehnologiei hyperloop el spune că “se vor putea livra bunuri la viteza zborului şi cu un cost apropiat de cel terestru”. Viteza pe care o pot atinge vagoanele hyperloop ar ajunge până la 1000 km/h, adica un drum care azi durează patru zile cu camionul s-ar putea face în 16 ore. Asta s-ar putea dovedi crucial pentru transportul de medicamente sau pentru transportul de alimente perisabile. 

    via GIPHY

     

  • Semne rele pentru economie: În februarie, investiţiile străine au scăzut, iar datoria externă a crescut

    La investiţii, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 592 de milioane de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 202 de milioane de euro.

    Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 172 de milioane de euro, comparativ cu 72 de milioane de euro în perioada ianuarie-februarie 2017; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 434 de milioane de euro, balanţa serviciilor şi balanţa veniturilor secundare au înregistrat excedente mai mici cu 6 milioane de euro, respectiv cu 2 milioane euro, iar balanţa veniturilor primare a înregistrat un excedent de 170 de milioane de euro, comparativ cu un deficit de 172 de milioane de euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile din criptomonede trebuie declarate la Fisc

    Veniturile trebuie declarate în primul rând în vederea impozitării (10%), iar dacă au depăşit pragul de 22.800 de lei în anul 2017, trebuie declarate şi în vederea aplicării contribuţiilor sociale şi a celor pentru sănătate – asta în cazul persoanelor care nu sunt şi salariate.

    Dacă respectivele criptomonede (Bitcoin, Ethereum, Ripple etc.) sunt recunoscute ca valută, veniturile trebuie trecute la categoria venituri din investiţii sau din activităţi financiare, iar dacă nu – la categoria „alte venituri”.

    Interesant este că la veniturile fiinanciare se iau în considerare şi pierderile, astfel că se poate declara numai diferenţa dintre câştiguri şi pierderi, în timp ce la „alte venituri” trebuie declarate sumele ca atare, au mai arătat experţii fiscali.

  • Inspectorii Antifraudă au aplicat sancţiuni de 2,6 mil. lei în centrele comerciale din Capitală

    „În contextul intensificării activităţii de comerţ din centrele comerciale din judeţul Ilfov şi municipiul Bucureşti, în perioada 28 martie – 4 aprilie 2018, inspectori antifraudă din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală au efectuat acţiuni de control în cadrul cărora au fost verificaţi 107 contribuabili, fiind aplicate amenzi contravenţionale în sumă totală de 1,56 milioane de lei şi au fost confiscate sume (numerar), venituri ilicite şi bunuri a căror provenienţă nu a fost justificată, în valoare totală de 241.958 de lei”, se arată în comunicat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bernard Arnault a devenit cel mai bogat om din Europa. În România, el are Louis Vuitton, Carrefour şi Sephora

    De la începutul anului, averea lui Arnault a crescut cu 7,45 miliarde de dolari, în timp ce fondatorul imperiului Inditex a pierdut în acest timp peste 5 miliarde de dolari, scrie ZF.

    Acesta este acţionar majoritar al grupului LVMH, care controlează branduri precum Moet, Hennessy, Louis Vuitton şi Christian Dior. În acelaşi timp, pe piaţa locală, acesta este al doilea cel mai mare acţionar al grupului gigant Carrefour şi deţine brandurile Louis Vuitton şi Sephora. Christian Dior este prezent pe piaţa locală doar cu divizia de parfumerii şi cosmetice de lux.

  • Cine sunt cele 100 de companii care realizează jumătate din exporturile României, 32 de miliarde de euro

    Maşini, componente auto – de la cabluri şi până la cutii de viteze de ultimă generaţie –, oţel, nave şi vase de crozieră, petrol, cereale, frigidere, aparate de cafea şi periuţe de dinţi electrice pleacă din fabricile şi depozitele celor mai mari 100 de exportatori din economie. Ponderea lor în totalul exporturilor este covârşitoare: 50%.

    Investiţiile lor se văd imediat în balanţa comercială a României, dar în aceeaşi măsură o eventuală plecare din România a unei companii din top 100 va lăsa un gol imens. S-a întâmplat deja în 2011, când Nokia a închis fabrica din Cluj după ce în urmă cu un an ajunsese pe locul doi în topul celor mai mari exportatori din economie.

    A fost atunci un minus de peste un miliard de euro, pe care Clujul l-a umplut repede cu ajutorul investiţiilor realizate de grupul german Bosch şi de producătorul italian de electrocasnice De’Longhi. Dar pot exporturile României să suporte un nou astfel de şoc, mai ales dacă el ar veni din industria auto, de care piaţa locală este atât de dependentă?

    Peste jumătate (56) din companiile din top 100 sunt din industria auto sau produc componente pentru acest sector.

    ”Cifra de afaceri a industriei auto româneşti s-a triplat în ultimul deceniu, având un aport esenţial la dezvoltarea economiei şi ajungând să reprezinte în 2017 circa 14% din PIB. Alături de cei doi producători de autovehicule, Dacia şi Ford, pe piaţa românească au intrat pe rând toţi marii producători globali de componente şi subansambluri auto, care deţin în prezent peste 600 de unităţi de producţie în toată ţara şi angajează mai mult de 200 de mii de salariaţi“, arată Ciprian Gavriliu, director servicii fiscale în cadrul Deloitte România.

    În top zece cei mai mari exportatori din economie doar Rompetrol Rafinare reuşeşte să ”strice“ exclusivitatea sectorului auto şi al componentelor.

    Automobile Dacia şi-a menţinut poziţia de lider şi în 2017, însă clasamentul de anul trecut este marcat de saltul companiei Star Assembly din Sebeş, judeţul Alba, care a urcat 24 de poziţii, până pe locul 2. Producătorul de cutii de viteze, deţinut de grupul german Daimler, îşi face astfel loc între cei mai mari exportatori din economie şi contribuie, cu peste 1 miliard de euro, la creşterea exporturilor de bunuri de anul trecut. Pe locul 3 se menţine Rompetrol Rafinare, una dintre cele mai constante prezenţe în topul exportatorilor în ultimii ani, la fel ca şi Automobile Dacia.

    Dominaţia industriei auto se vede şi mai jos în clasament. Grupul Continental are în top 100 şase din cele şapte companii pe care le deţine în România, iar concernul german Bosch este şi el prezent în top 100 cu trei companii. Printre producătorii de componente auto prezenţi între cei mai mari exportatori se află şi Autoliv (locul 7), Takata (10), Hella (13), Dräxlmaier (15), Pirelli (16), Michelin (19), Delphi (20).

    ”Potenţialul de creştere a sectorului este evident, deşi se confruntă cu două neajunsuri ale României din ultimele două decenii: infrastructura rutieră precară şi lipsa personalului atât calificat, cât şi necalificat. Din aceste motive, regiunea de vest a ţării este preferată de foarte mulţi investitori, aşa cum arată harta distribuţiei lor pe teritoriul României, datorită apropierii de reţeaua europeană de autostrăzi, în vreme ce zona Moldovei a devenit atractivă după ce variantele de investiţii în vestul şi centrul României aproape s-au epuizat“, mai spune reprezentantul Deloitte. El menţionează că România, prin poziţia geografică, mentalitatea şi educaţia oamenilor, dar şi nivelul salariilor, continuă să fie atractivă pentru investitorii din industria auto, însă atrage atenţia că evoluţia sectorului în România este legată de ceea ce se întâmplă la nivel mondial, în condiţiile în care tehnologia joacă un rol decisiv în agendele marilor constructori auto.

    ”Autovehiculele verzi, cele autonome sau tehnologizate, aplicaţiile, conectivitatea, comunicarea între maşini sunt factorii care vor transforma industria auto.“ Aici va fi adevărata miză a următorului deceniu pentru producătorii prezenţi în România. Cum vor reuşi fabricile locale să se adapteze noilor tendinţe mondiale şi câte dintre ele vor rămâne în joc?

    Adaptarea este însă vitală pentru un sector de care depind exportul de bunuri al României şi zeci de mii de locuri de muncă.
    |ntre primii 50 de exportatori din econmomie nu se află niciun business antreprenorial, prima prezenţă a firmelor cu capital privat românesc fiind a producătorului de mobilă Aramis Invest din Baia-Mare. Compania controlată de Vladimir Iacob şi

    Marius Şelescu se află pe locul 51 urcând de pe poziţia 54 de anul anterior. |n top 100 se mai află doar o companie cu capital privat românesc, Compa Sibiu, astfel că în loc să crească, numărul firmelor cu capital local din top 100 al exportatorilor scade la jumătate faţă de 2016. |n urmă cu un an, între cei mai mari 100 de exportatori locali se mai afla Romcab Târgu-Mureş  una dintre cele mai răsunătoare insolvenţe ale anului 2017 –, Gersim Impex, firmă care a coborât pe locul 130, dar şi Cerealcom Dolj. Compania din agrobusiness, controlată de Mihai Anghel, se află în 2017 pe poziţia 101, faţă de locul 67 ocupat în urmă cu un an.

    |n industrie, combinatul siderurgic din Galaţi controlat de miliardarul Lakshmi Mittal redevine cel mai mare exportator, după ce şantierul naval Daewoo Mangalia, lider în 2016, coboară zece poziţii şi iese din top 20 la nivelul întregii economii. |n agrobusiness, traderul Nidera, controlat de grupul Cofco din China devine cel mai mare exportator, în faţa ADM România Trading. Ambele companii au exporturi estimate de ZF în jurul a 400-500 de milioane de euro anual. Ameropa, Cargill şi Glencore îşi fac loc de asemenea între cei mai mari 50 de exportatori din economie. Nicio companie din industria alimentară nu se află între cei mai mari 100 de exportatori.
    Economia locală a avut anul trecut aproape 22.600 de companii care au derulat activităţi de export de bunuri, cu 700 mai mult faţă de 2016, iar exporturile totale au urcat cu 9% faţă de 2016, la 62,6 miliarde de euro.


    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN ECONOMIE:

    AUTOMOBILE DACIA. Producătorul de la Mioveni este liderul exportatorilor din 2010, poziţie pe care nu a mai pierdut-o de atunci. În 2010, Dacia era urmată de fabrica Nokia din Cluj şi de Rompetrol Rafinare. Şi în 2017 Dacia şi Rometrol se află pe aceleaşi poziţii. Nokia a plecat însă din România, în 2011, în urma unei decizii care a zguduit puternic mediul de afaceri local, dar şi balanţa produselor trimise la export.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR CU CAPITAL PRIVAT ROMÂNESC:

    ARAMIS INVEST DIN BAIA-MARE. Producătorul de mobilă deţinut de antreprenorii Vladimir Iacob şi Marius Şelescu se află pe locul 51 în topul general urcând de pe poziţia 54 de anul anterior. Este prima afacere antreprenorială din top 100, în condiţiile în care în top 50 sunt doar companii multinaţionale.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN COMPONENTE AUTO: STAR ASSEMBLY.

    Fabrica de cutii de viteze din Sebeş a grupului german Daimler este autor al celui mai mare salt din top 100 exportatori după un an în care a urcat pe locul 2, după Dacia.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN INDUSTRIA GREA:

    COMBINATUL SIDERURGIC ARCELORMITTAL GALAŢI, care a redevenit liderul industriei grele la export după ce în urmă cu un an această poziţie era deţinută de şantierul naval Daewoo Mangalia.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN INDUSTRIA PETROLIERĂ: ROMPETROL RAFINARE.

    Rafinăria Petromidia este una dintre cele mai constante prezenţe din top zece exportatori în ultimii ani, la fel ca şi Automobile Dacia.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN AGROBUSINESS: NIDERA.

    Traderul de cereale, controlat de grupul chinez Cofco, a depăşit anul trecut în topul exporatorilor compania ADM România Trading, ambele cu livrări externe estimate la 400-500 de milioane de euro.

    CEL MAI MARE EXPORTATOR DIN ELECTRO-IT: ARCTIC.

    Producătorul din industria de electronice şi electrocasnice, deţinut de grupul turc Arcelik, pariază în prezent alte 100 de milioane de euro pe producţia locală printr-o nouă fabrică de la zero.


     

  • AVERTISMENTUL chinezilor pentru americani: “Nu deschideţi Cutia Pandorei!”

    Decizia recentă a lui Donald Trump de a creşte tarifele de import la o serie de bunuri chinezeşti a provocat mai multe reacţii din partea autorităţilor de la Beijing, în condiţiile în care ar putea genera pierderi semnificative pentru asiatici.

    “Practicile maliţioase ale Statelor Unite pot declanşa o reacţie în lanţ, iar protecţionismul s-ar putea răspândi ca un virus în jurul lumii”, a declarat purtătorul de cuvând al Ministerului de Comerţ.

    Administraţia Trump, pe de altă parte, a acuzat firmele din China de furt intelectual, spunând că acestea folosesc tehnologii dezvoltate în Statele Unite. Acuzaţiile au fost negate de chinezi.

    Valoarea totală a taxelor vamale impuse Chinei va fi de aproximativ 50 de miliarde de dolari pe an. Administraţia Donald Trump denunţă presupuse furturi intelectuale comise de Beijing şi vrea reducerea deficitului comercial în relaţia cu China.

    Preşedintele SUA, Donald Trump, şi-a atras deja critici pentru că a impus taxe vamale la toate importurile de oţel şi aluminiu, argumentând că trebuie să protejeze industria americană.