BusinessMagazin

Tag: buget

  • Activitatea RADET, transferată către Termoenergetica şi majorare de capital de 645 milioane lei

    Potrivit proiectelor, intrate în posesia MEDIAFAX, Primăria Capitalei va majora capitalul social al Companiei Termoenergetica cu peste 645 de milioane de lei. Proiectele au fost aprobate în şedinţa CGMB de joi.

    „Se aprobă participarea Municipiului Bucureşti, prin CGMB, la majorarea capitalului social al societăţii Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti cu suma de 645.880.000 lei. Municipiului Bucureşti, prin CGMB, va deţine un număr de 64.599.354 acţiuni reprezentând 99,9990% din capitalul social al societăţii”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

    Un alt proiect prevede aprobarea unui „studiu de oportunitate privind modalitatea de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică”.

    De asemenea, un proiect votat în şedinţa CGMB de joi prevede încetarea contractului de mandat al lui Alexandru Burghiu, administrator special al RADET.

    Transferul gestiunii serviciului public de termoficare către noua companie a fost anunţat încă de luni de către Gabriela Firea, primarul general al Capitalei, imediat după pronunţarea instanţei cu privire la falimentul RADET.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Primăria Capitalei vrea să acorde 100 de milioane de lei în plus la subvenţia STB

    Primăria Capitalei vrea să facă o nouă rectificare bugetară prin care ar urma să crească subvenţia pentru transportul în comun cu 100 de milioane de lei, astfel că bugetul total pentru acest segment ajunge la un miliard de lei, potrivit unui proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB de joi.

    Potrivit unui proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei CGMB de joi, Primăria Capitalei vrea să facă o nouă rectificare bugetară, iar cea mai consistentă influenţă, pe plus, se regăseşte la capitolul Transporturi, respectiv subvenţia pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif.

    Astfel, 100 de milioane de lei ar urma să meargă la acest capitol, iar bugetul total pentru subvenţie ar urma să fie de un miliard de lei, dacă proiectul va fi aprobat în şedinţa de joi.

    Tot pe plus ar urma să fie şi bugetul de la Adminstraţia Străzilor, cu aproape 3 milioane de lei, pentru consolidarea Podului Grant.

    Pe de altă parte, bugetul Administraţiei Spitalelor ar urma să fie tăiat cu aproape 30 de milioane de lei, iar pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic cu 20 de milioane de lei.

  • Proiectul de 3,6 mil. dolari care vrea să scoată România din anonimat la unul dintre cele mai mari târguri de turism din lume

    Apa, ca brand de ţară. Este ideea de la care a plecat echipa de arhitecţi care pregăteşte pavilionul României pentru evenimentul Expo Dubai 2020, expoziţia mondială care va aduce în acelaşi loc aproape 200 de ţări. Cu un buget de 3,6 milioane de dolari, biroul de arhitectură Cumulus creionează un proiect care vrea să scoată România din anonimat, la unul dintre cele mai mari târguri de turism din lume.

    „Pavilionul se aşază pe o oglindă de apă, anunţând elementul natural principal ce va fi regăsit în interior”, explică Eliza Yokina, senior partner al biroului de arhitectură Cumulus şi unul dintre autorii proiectului, alături de Adrian Soare şi Andrei Cumpănăşoiu. Echipa îi reuneşte şi pe Otilia Mihalache-Fiastru, în rolul de graphic designer, şi Teodor Frolu – curator. Iniţiativa arhitecţilor care gestionează prezenţa României la Expo Dubai vine şi în contextul în care se invocă problema protejării mediului, resursele de apă fiind una dintre cele mai dezbătute probleme. Cu 2.500 de izvoare şi 60% din apele minerale din Europa, România este unul dintre statele cu cele mai bogate resurse subterane de apă.

    Tema aleasă de Cumulus pentru Expo Dubai 2020 poartă numele „Noua natură” şi vizează revizuirea atenţiei pe care lumea o acordă resurselor în general – şi a celor de apă în special – şi relaţiei cu natura.
    „Forma pavilionului caută să transmită ideea unui echilibru fragil, ca expresie a unui «no returning point» în care se află natura, în momentul de faţă, ca efect al activităţilor omeneşti”, mai spune Eliza Yokina.
    Biroul de arhitectură Cumulus a fost desemnat responsabil de proiectarea pavilionului României la expoziţia mondială Expo Dubai 2020 în urma unui concurs organizat de Ministerul Afacerilor Externe, în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din România.
    Pavilionul României se va desfăşura pe o suprafaţă de aproximativ 1.500 de metri pătraţi, într-un spaţiu public central. La interior, finisajele sunt pe bază de ceramică, piatră (tip terazzo), metal, fetru şi lemn, însă elementul central rămâne apa, o resursă a cărei valoare vor arhitecţii să o evidenţieze prin acest concept. Pavilionul va fi compus din patru semicercuri, care simbolizează câte un microunivers pentru patru piloni ai România – deja existenţi sau necesari să se dezvolte: natura, tradiţia, educaţia şi tehnologia.
    „La parter, se află zona de primire în pavilion, Expoziţia Izvoarelor din România, waterbarul H2RO, zona de scenă şi manifestări artistice, accesul către etajele superioare, precum şi funcţiuni conexe cerute prin temă. Spaţiul va găzdui şi expoziţiile temporare”, adaugă Eliza Yokina.
    Primul etaj va fi dedicat expoziţiilor permanente, iar cel de-al doilea – zonei diplomatice şi de business, constând în lounge, terasă, spaţii pentru birouri şi două săli de conferinţă, ce pot fi unite pentru evenimentele de amploare.
    „Structura şi materialele de construcţie a pavilionului sunt concepute astfel încât acesta să poată fi integral dezasamblat şi reasamblat pentru repatriere. Pavilionul repatriat va putea fi inserat atât într-un cadru natural, cât şi într-unul urban.”
    Propunerea arhitecţilor de la Cumulus este ca, după încheierea expoziţiei din Dubai, pavilionul să fie adus în România şi transformat în Muzeul Copiilor, sub numele New Nature, acelaşi care defineşte şi conceptul prezenţei României în Dubai. Spaţiul ar urma aşadar să fie un centru de experimente şi de învăţare pentru copii şi tineri, căpătând valenţe didactice.
    „Născută la ţară, România a rămas una dintre cele mai longevive societăţi rurale şi agrare din Uniunea Europeană, fiind legată organic, prin istoria sa socială, culturală şi economică, de natură. Ne propunem ca, în secţiunea dedicată naturii din cadrul Pavilionul României la Dubai, prin instalaţii digitale, să prezentăm Delta Dunării, însă dintr-un unghi inedit: Delta Dunării ca «laborator» al lui Antipa, marele cercetător care, în urmă cu exact 100 de ani, a derulat studii ştiinţifice în Deltă, cu rezultate devenite, mai apoi, modele de bune practici în întreaga lume”, se arată în descrierea conceptului expoziţional.
    Pentru a vorbi şi mai clar despre apă, arhitecţii de la Cumulus au gândit un bar de apă sub numele H2RO, unde vizitatorii vor putea participa la degustări cu ajutorul somelierilor de apă. La final, apa îmbuteliată în ambalaje de sticlă se va vinde cu brandul pavilionului românesc.
    „În momentul de faţă, finalizăm conceptul, urmând proiectul tehnic de execuţie şi autorizarea. Pavilionul trebuie să fie gata în vara lui 2020, astfel încât să fie deschis pe 20 octombrie 2020, odată cu deschiderea oficială a expoziţiei”, spune Eliza Yokina. 

    Ce este Expo Dubai 2020
    ∆ Expoziţia mondială Expo Dubai 2020 va avea loc în perioada 20 octombrie 2020 – 10 aprilie 2021, timp în care pavilioanele ţărilor participante vor fi prezente în cel mai mare oraş din Emiratele Arabe Unite, ca o carte de vizită pentru străini.
    ∆ Tema din 2020 a expoziţiei – care are loc odată la cinci ani – este „Connecting Minds, Creating the Future” (Conectând minţile, creăm viitorul – trad.) şi scoate în evidenţă nevoia globală de colaborare în vederea schimbării.
    ∆ Expoziţii globale de acest tip au loc o dată la cinci ani şi durează câte şase luni.  Ediţia anterioară din 2015, a avut loc la Milano. De-a lungul timpului, aceste evenimente au fost şi prilejuri de lansare a unor invenţii devenite populare în toată lumea, precum telefonul (Philadelphia, 1876), cornetul de îngheţată (St. Louis, 1904) sau ecranele tip touchscreen (Knoxville, în 1982).
    ∆ Expo Dubai 2020 va fi prima ediţie găzduită de zona Orientului Mijlociu, Africa şi Asia de Sud. Aşteptările pentru Expo 2020 includ un număr de 25 de milioane de vizitatori, iar 70% dintre vizitatori ar urma să vină din afara Emiratelor Arabe Unite. Până acum, 190 de ţări au confirmat participarea la evenimentul de anul viitor.
    ∆ Locul de desfăşurare a expoziţiei va fi în zona de sud a oraşului, în apropierea aeroportului internaţional Al Maktoum (cunoscut şi ca Dubai World Center). Pentru Expo Dubai 2020, va fi construită o staţie specială de metrou, de unde vor putea pleca 36.000 de pasageri pe oră.
    ∆ Un bilet de acces pentru o singură zi la Expo Dubai costă 120 de dirhami (30 de euro), iar un abonament pentru trei zile – 260 de dirhami (64 de euro), potrivit datelor de pe site-ul Expo Dubai 2020.

  • Lovitură de teatru: Florin Cîţu, propunerea PNL pentru ministru de Finanţe, a primit aviz negativ de la Parlament

    UPDATE: Florin Cîţu este prima propunere care primeşte aviz negativ de la comisiile din Parlament după audierile de astăzi. Votul a fost unul consultativ, iar alegerea este la Ludovic Orban.

    Bugetul pe 2020 va avea „accente liberale” şi va pune accent mai mult pe investiţii decât pe cheltuieli permanente,  spune Florin Cîţu, propunerea PNL pentru ministerul de Finanţe, la audierile din Parlament.

    Cum a răspuns Florin Cîţu?

    „Bugetul 2020 – pornim de la ceea ce găsim la Finanţe. Există o schiţă de buget, dar va avea deliberare. Există o întrebare despre accente liberale. Înseamnă că vom trece de la cheltuieli permanente care sunt cam 80% din venituri şi contribuţii către pensii şi salarii, le ducem către investiţii. Nu mai facem ca în trecut. Vom avea un buget cu priorităţi de investiţii”, spune Florin Cîţu, propunerea PNL pentru ministerul de Finanţe.

    La întrebarea legată de salariul minim adresată lui Florin Cîţu, propunerea PNL pentru Finanţe, a intervenit şi premierul desemnat Ludovic Orban, care a spus că trebuie pus la punct un mecanism obiectiv.

    „Din 2015 ne cere Comisia Europeana un mecanism pentru salariul minim, dar nu a fost instituit. Pe ce ne bazăm? Pe productivitate, pe creşterea salariului mediu brut pe economie, rata inflaţiei, trebuie găsit un mecanism obiectiv pentru creşterea salariului minim, nu din burtă ci printr-o decizie administrativă pentru că poate produce consecinţe care se întorc împotriva celor pe care vrem să îi ajtăn pentru că există riscul să migreze capitalul din România şi să se piardă locuri de muncă”, spune Ludovic Orban.

    Ce răspunsuri a mai dat Florin Cîţu?

    • Legea 223 pensiile militarilor. Avem o decizie de a nu afecta pensiile sau indemnizaţiile militarilor.
    • Nu voi creşte taxe şi impozite
    • Legea finanţării partidelor politice. Am spus că vrem reducerea finanţării partidelor politice
    • Reforma ANAF. În 2019 începem o analiză pentru reformă. Au fost păreri, descentralizarea a fost bună pentru noi, nu pentru alţii, acum vrem să vedem situaţia reală. Nu facem rabat la modernizare. Este momentul să ajungem cu instituţile în 2020. Referitor la amendamente. Vom fi aici cu toţii, le vom dezbate, şi pentru cele care există surse de finanţare, le vom răspunde. Că sunt 3.000 de amendamende. Trebuie să fim atenţi cum dimensionăm bugetul.
    • suntem un guvern minoritar care face tranziţia până la parlamentare. Este singura titulatură pe care o putem pune.
    • Impozitarea online nu ştiam că nu a fost colectată taxa pe jocurile de noroc online. Ca principiu, cred că trebuie să colectăm tot ce ste declarat în România. Să pornim de la acest lucru, fără artificii. Dacă sunt situaţii unde nu au fost colectate taxele timp de ani de zile, acolo trebuie să ne uităm când vom ajunge acolo.
    • Diferenţa de salariu public şi privat: singura soluţie de creştere a salariilor este o economie care creşte puternic. O ecnomie liberală creşte puternic în sectorul privat şi va da salarii mai mari şi aşa se va închide diferenţa dintre privat şi public
    • Vom reveni asupra OUG 114, asupra oUG 19 şi OUG 43. Acestea au fost declaraţiile noastre.  Suntem de acord că unele lucruri deja nu pot fi intervente. Nu vom interveni pe contrucţii. La serviciile bancare putem interveni asupra taxei, dar nu asupra noului indice IRCC. Acela rămâne.
    • Nu veţi auzi din partea noastră atacuri la banca naţională. Consiliul Fiscal trebuie să fie independent cu analize independente.
    • Eu nu cred în inteveţionismul statului prea mult, alţii cred.

    Cine este Florin Cîţu, propunerea PNL pentru FInanţe?

    Florin Cîţu, propunerea PNL pentru ministerul de Finanţe este membru al Partidului Naţional Liberal din  octombrie 2016. El s-a făcut remarcat prin desele aprecieri şi comentarii la adresa politicilor fiscale şi financiare ale guvernelor PSD. 

    Născut în 1972, Florin Cîţu este licenţiat în economie la Grinnell College, SUA, 1996, doctorand în macroeconomie şi economie internaţională la Iowa State University şi are un master în economie la aceeaşi Iowa State University.

    Florin Cîţu, propunerea PNL pentru ministerul de Finanţe, a lucrat ca economist pentru Banca Naţională a Noii Zeelande în perioada 2001-2003 şi pentru Banca Europeană de Investiţii, Luxemburg, în perioada 2003-2005 şi a fost economist şef şi ulterior Head of Financial Markets la ING Bank, Bucureşti, în perioada 2006-2011

    A avut şi activitate independentă, ca economist, consultant şi analist economic, pe lista clienţilor aflându-se companii precum Goldman Sachs, JP Morgan sau bănci care activează în România.

    Senatorul Florin Cîţu este membru în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din 1 februarie 2018 şi al Comisiei pentru afaceri europene din 24 septembrie 2018.

    Conform celei mai recente declaraţii de avere, Florin Cîţu are trei terenuri, dobândite prin donaţii, o casă în comuna Goleşti, jud. Vâlcea şi un apartament în sectorul 2 al Capitalei, un cont la Raiffeisen Bank şi un credit de 303.000 euro la ING.

     

  • Premierul desemnat Ludovic Orban a prezentat cele 12 măsuri pe care guvernul le-ar avea în vedere dacă primeşte votul Parlamentului: rectificarea bugetului pe 2019, finalizarea bugetului pe 2020, vânzarea pe bursă a Hidroelectrica şi a Aeroporturi Bucureşti. PNL nu vrea majorarea salariului minim

    Premierul Ludovic Orban a prezentat cele 12 măsuri urgente pe care guvernul le-ar avea în vedere dacă primeşte votul Parlamentului.

    Cele 12 măsuri urgente pe care PNL şi le asumă prin programul de Guvernare sunt următoarele:

    • Adoptarea Ordonanţei de Urgenţă privind restructurarea Guvernului.
    • Asigurarea condiţiilor pentru buna organizare a alegerilor prezidenţiale din 10 noiembrie şi 24 noiembrie.
    • Nominalizarea candidatului pentru funcţia de Comisar european din partea României.
    • Rectificarea Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2019.
    • Elaborarea proiectelor Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020.
    • Organizarea examenului de rezidenţiat pentru absolvenţii făcultăţilor de medicină.
    • Pregătirea infrastructurii de transport şi a sectorului energetic pentru perioada de iarnă.
    • Avizarea proiectului de Lege pentru abrogarea recursului compensatoriu şi consolidarea serviciului de probaţiune pentru monitorizarea condamnaţilor eliberaţi condiţionat.
    • Iniţierea procedurilor pentru desemnarea titularilor la conducerea parchetelor.
    • Prorogarea intrării în vigoare a prevederilor referitoarea la pensionarea magistraţilor de la 1 ianuarie 2020.
    • Desecretizarea documentelor din MAI necesare în ancheta privind Dosarul 10 august.
    • Adoptarea măsurilor necesare pentru a evita riscul de dezangajare a fondurilor europene şi pentru soluţionarea situaţiilor care fac obiectul procedurilor de infringement.

     

  • Rectificare bugetară la Primăria Capitalei: 34 de milioane de lei mai puţin pentru programul de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic

    Potrivit proiectului de rectificare bugetară, de la „Învăţământ” se vor tăia 4,3 milioane de lei, în timp ce la capitolul „Cultură recreere şi religie”, bugetul ar urma să crească cu 7,6 milioane de lei, de la 687 de milioane la 694 milioane.

    Una dintre cele mai mari diminuări este prevăzută pentru Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, de unde ar urma să se taie 33,9 milioane lei, dacă proiectul va fi aprobat în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti de joi.

    Pe de altă parte, vor fi alocaţi bani în plus pentru subvenţiile de transport în comun (100 de milioane de lei), iar 8 milioane de lei în plus vor fi direcţionaţi către Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement.

    De asemenea, ar urma să fie scăzut şi bugetul Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB) cu 38 de milioane de lei.

    Potrivit referatului de specialitate, aceste modificări sunt solicitate de diferite instituţii ale Primăriei Capitalei.

  • Iohannis: Îmi doresc mult ca moţiunea să treacă şi acest guvern eşuat să pice. Dar greul vine acum

    Klaus Iohannis a afirmat, sâmbătă, la Iaşi, că îşi doreşte mult să treacă moţiunea de cenzură, însă greul vine abia după demiterea actualului Guvern, deoarece va veni în locul lui un Guvern de tranziţie, care va trebui să organizeze alegerile prezidenţiale şi să construiască bugetul pentru 2020.

    „Urmează moţiunea de cenzură. Noi aici în sală toţi suntem de acord că trebuie să treacă. După care, însă, cineva trebuie să îşi asume guvernarea României. Nu va fi un mandat lung, va fi un Guvern cu un mandat scurt, de tranziţie. Avem nevoie de un guvern care să se ocupe de organizarea perfectă a alegerilor prezidenţiale care va construi şi promova bugetul pentru anul viitor, foarte dificil. deja ministrul de Finanţe în funcţie a recunoscut că a gafat. Trebuie porganizate alegeri locale, parlamentare. Ca să ne fie tuturor foarte clar, eu aştept implicare maximală, totală, eficientă, de bună credinţă din partea PNL pentur a trece această perioadă de tranziţie. Refacerea României, modenrizarea sau drumul spre România nomală se face pornind de la votul românilor de la alegerile parlamentare. Atunci va începe normalizarea României”, a spus Klaus Iohannis, la Iaşi.

    Şeful statului a adăugat că îşi doreşte mult ca moţiunea de cenzură să treacă.

    „Moţiunea de cenzură este în procedură şi vă spun cu toată seriozitatea pregătiţi-vă pentru guvernare. Eu îmi doresc foarte mult şi o spun public pentru ca tot românul să înţeleagă. Eu îmi doresc foarte mult ca această moţiune de cenzură să treacă şi acest guvern eşuiat să pice. Am spus-o de multe ori, s-a spus, se ştie. Am început această perioadă electorală în forţă. Europarlamentarele au fost câştigate surprinzător pentru mulţi, aşteptat de mine ş de unii dintre voi, de PNL. Dragii mei, un pic cred că a contat şi referendumul pe care l-am convocat. Un referendum care a luat România din poziţia asta şi a readus-o în poziţia verticală. Felicitări, până aici este un început foarte bun. (…) Acum începe greul, fiidcă noi trebuie să reconstruim împreună România şi sunt dispus să conduc această muncă”, a adăugat Iohannis.

    Moţiunea de cenzură va fi dezbătută şi votată în plenul Parlamentului joi.

  • Găurile negre din bugetul de pensii. Asigurările de stat la şase luni au o gaură de 3,2 miliarde de lei: Deficitul bugetului de pensii a ajuns la 1,4 mld. lei, cel al Casei de Asigurări de Sănătate, la 1,8 miliarde de lei

    Deficitul bugetului de pensii a ajuns, la şase luni, la 1,4 mld. lei. Bugetul de stat şi nu bugetul de asi­gurări plăteşte şi pensiile speciale (militari, poliţişti, judecători etc) – în total 9 mld. lei, sume care, la rându-le, pot fi socotite drept deficit al sis­te­­mului public de pensii. Şi acesta este doar înce­pu­tul: de la 1 septembrie curent pensiile au fost ma­jorate, iar efortul, doar pentru această creş­te­re, în ultimele patru luni din an este socotit la 8 mld. lei.

    Ministerul de Finanţe nu a acordat bugetului asigurărilor sociale de stat (pensiile) niciun leu în primele şase luni din an, un lucru care nu s-a mai întâmplat din vremea în care bugetul de pensii era pe excedent. Ultimul an în care pensiile nu au solicitat sprijinul bugetului de stat este 2009. Acest lucru nu înseamnă că bugetul de pensii este din nou echilibrat sau pe excedent.

    Deficitul bugetului de pensii a ajuns, la şase luni, la 1,4 miliarde de lei (8,5% din veniturile bugetului de pensii), bani pe care, până la final, Ministerul Finanţelor trebuie să-i acopere din fondurile bugetului de stat. Bugetul de stat plăteşte, prin intermediul ministerelor de resort şi pensiile speciale (militari, poliţişti, judecători etc.) – în total 9 mld. lei.

    Aşadar, bugetul de stat nu a subvenţionat bugetul asigurărilor de pensii publice în primele şase luni, faţă de o subvenţie de 2,3 mld. lei acordată în primele şase luni din 2018. Veniturile pensiilor au fost la şase luni de 33,1 mld. lei, în creştere cu 17,4% faţă de primele şase luni din an din 2018. În aceeaşi vreme, cheltuielile au crescut de la 31,5 mld. lei în primele şase luni din 2018 la 34,7 mld. lei, un plus de 10,5%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Câţi bani sunt dispuşi să cheltuie studenţii români pe locuinţele închiriate

    Cei mai mulţi studenţi aflaţi în căutarea unei locuinţe în chirie şi-ar dori să găsească o garsonieră, să împartă spaţiul închiriat cu un coleg de apartament şi să aibă un contract de închiriere pentru o perioadă de un an. Ce bugete şi ce preferinţe au studenţii români atunci când vine vorba de locuirea în chirie sunt informaţiile scoase la iveală de studiul OLX Imobiliare „Student român, caut garsonieră în chirie”.

    Cei mai mulţi studenţi locuiesc în chirie (87%), în cămin (8%) sau cu familia (3%), iar principalele oraşe în care aceştia studiază sunt Bucureşti (20%), Iaşi (15%), Cluj-Napoca (13%), urmate de Braşov (8%) şi Timişoara (7%), după cum reiese din studiul OLX Imobiliare „Student român, caut garsonieră în chirie”.
    Întrebaţi ce îi împiedică să locuiască în chirie, cei mai mulţi dintre studenţii care stau în cămin s-au referit la costurile mari (86%) şi la faptul că e mai distractiv să stea în cămin (6%). Cei care locuiesc alături de familie au declarat că nu stau în chirie tot din cauza costurilor mari (86%), dar şi din cauza responsabilităţilor implicate de acest tip de locuire (11%).

    Peste jumătate dintre cei aflaţi în căutarea unei locuinţe în chirie au spus că au un buget lunar de 100-200 euro (55%). Pe locul doi s-au situat cei care vor să aloce 201-300 euro pentru chiria lunară (23%), urmaţi de cei care au un buget sub 100 euro (15%). Pe de altă parte, 7% dintre aceştia sunt dispuşi să aloce un buget de peste 301 euro pentru chiria lunară.

    În ceea ce priveşte bugetul pentru întreţinere, 55% dintre studenţi au declarat că alocă o sumă cuprinsă între 100 şi 200 lei pe lună. Cei care pot aloca între 201 şi 300 lei au reprezentat 22% din total, iar cei care pot plăti peste 300 lei – 8%. În acelaşi timp, 15% dintre studenţi au declarat că vor să plătească sub 100 lei pentru întreţinerea lunară.

    Atunci când vine vorba de tipul de locuinţă pe care şi-l doresc, 54% dintre respondenţi au declarat că îşi caută o garsonieră, 39% – un apartament cu două camere şi 5% – un apartament cu trei camere. Cei mai mulţi studenţi îşi doresc să locuiască timp de un an în locuinţa pe care o vor găsi (37%), în timp ce 27% îşi doresc să stea unul sau doi ani, procentaj care rămâne valabil şi în cazul celor care vor să stea peste doi ani. Numai 9% vor să stea sub un an în viitoarea lor locuinţă în chirie.

    Cât despre zona pe care o preferă, cele mai importante criterii pe care le iau în considerare studenţii sunt preţul accesibil, accesul la mijloacele de transport şi apropierea de facultate. Întrebaţi care sunt aşteptările de la proprietatea pe care o vor închiria, studenţii care au participat la realizarea studiului au mai menţionat costurile rezonabile, proprietarul – mai precis cât de prietenos este acesta, dar şi confortul.

    Aproape jumătate dintre studenţi vor împărţi locuinţa cu un coleg de apartament (49%), 31% vor locui singuri şi doar 8% vor sta cu doi colegi de apartament. „Începutul de toamnă marchează mereu o perioadă mai efervescentă în sectorul imobiliar, iar acest lucru este generat şi de valul de studenţi care se mută în oraşele universitare. Am profitat de acest moment cheie pentru a descoperi care sunt alegerile pe care le fac tinerii care se mută în chirie, ce criterii iau în considerare, dar şi care sunt bugetele lor. În urma studiului derulat pe OLX.ro, am aflat mai multe lucruri interesante, printre care faptul că studenţii îşi aleg zona în care vor să locuiască în funcţie de preţ, accesul la mijloacele de transport şi apropierea de facultate. Am mai aflat, de altfel, că cei mai mulţi studenţi vor locui împreună cu un coleg şi caută apartamente cu un buget lunar de sub 200 de euro”, a declarat Mihai Sava, Real Estate Business Manager OLX Group.

    Studiul a fost derulat pe parcursul lunii septembrie 2019, printr-un chestionar online aplicat vizitatorilor OLX.ro şi a implicat 670 de respondenţi, bărbaţi şi femei, cu vârste de peste 18 ani, din diferite zone ale României.  

     

     

  • Cât cheltuie lunar angajatorii pentru beneficiile extra-salariale pentru angajaţi. Media lunară a acestor beneficii este de aproximativ 355 de lei

    Angajaţii care au folosit platforma de beneficii flexibile BenefitOnline în primul semestru al acestui an au cheltuit 111 milioane de lei, aproape cât bugetele cheltuite pe tot parcursul întregului an 2018 (114 milioane de lei), veniturile platformei majorându-se cu aproximativ 43%.

    Cea mai mare creştere a fost înregistrată de vacanţele în România, Sport & Wellness şi Sănătate, bugetele pe care angajaţii le-au cheltuit în categoria Sport & Wellness, de exemplu, crescând  cu aproape 100% în primul semestru din 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    „Creşterile înregistrate în anumite categorii sunt, pe de-o parte, consecinţa bugetelor mai mari acordate de angajatori, dar, mai ales, sunt determinate de semnarea unor companii client cu mulţi angajaţi tineri (sub 30 de ani), care, statistic, îşi aleg beneficii precum Turism, Sport & Wellness, Sănătate, Tichete Culturale şi, mai nou, fac donaţii”, spune Stelian Bogza, cofondator BenefitOnline.ro.

    Sumele alocate lunar de angajatori pentru beneficiile angajaţilor variază între 200 de lei şi circa 750 de lei per angajat, media lunară in 2018 fiind de aproximativ 355 de lei.

    Citiţi mai mult pe zfcorporate.ro.