BusinessMagazin

Tag: bronz

  • Istoria banilor românilor

    În secolul II înainte de Hristos cucerirea romană a făcut din denar moneda oficială, ulterior trecându-se la monedele bizantine, care au susţinut schimburile comerciale până în secolul XIV. După anul 1000 încep să apară şi monede locale – dinari, ducaţi şi taleri de argint şi şilingi de bronz în ţara Românească, groşi, dinari, taleri de argint şi şilingi de bronz în Moldova şi ducaţi de aur, taleri şi dinari de argint şi şalăi de aramă în Transilvania. În ţările române au circulat şi monede străine: dinar de argint, aspru de argint, gros de argint, ducat de aur, ducat-florin de aur, dinar unguresc de argint, altân-zlot turcesc de aur, taler leu olandez de argint, ducat olandez de aur, taleri olandezi de argint, teston de argint, piastru turcesc de argint, mahmudea de aur, icosar de aur, ducat unguresc de aur, ducat austriac de aur.

    Leul devine monedă naţională o dată cu adoptarea, în 1867, a Legii pentru înfiinţarea unui sistem monetar şi pentru fabricarea monedei naţionale, guvernul român din vremea respectivă comandând baterea monedelor, în valoare totală de 4 milioane de lei, la fabricile Watt & Co. şi Heaton din Birmingham. În lege se preciza că unitatea monetară, leul, se compune din cinci grame argint, din care 835 din 1.000 argint fin şi 165 din 1.000 aliaj. Monedele emise până în 1877 au avut valori de 1, 2, 5 şi 10 bani, fabricate din aramă, 50 de bani (argint), 1, 2 lei de argint, 20 de lei de aur. Între anii 1877 şi 1900, statul român a pus în circulaţie monede atât de aramă, argint şi aur, cât şi de nichel.

    La data de 27 februarie 1880, Guvernul IC Brătianu depunea la Cameră proiectul pentru întemeierea Băncii Naţionale a României, după modelul Băncii din Belgia – 1850. Prin legea monetară din 1867 s-au stabilit normele emisiunii şi circulaţiei monedelor naţionale de aur, de argint şi ale monedelor divizionare, iar prin legea biletelor ipotecare din 1877 s-au introdus temporar în circulaţie banii de hârtie.

    La 27 octombrie 1890, sistemul bănesc al ţării s-a axat exclusiv pe aur, urmând tendinţele băncilor străine. Monedele de aur româneşti aveau valoare egală cu cea a monedelor corespunzătoare din Franţa, Italia, Belgia, Elveţia, Grecia. Printre bancnotele emise de BNR s-au numărat cele de 20 de lei şi de 1000 de lei din 1881, bani de cupru, argint, nichel, cupru-nichel, moneda de aur de 100 de lei, bancnote de 20, 100 şi 1 000 de lei, între 1904-1906, 2 lei de argint şi 50 de bani de argint în 1910, 25 şi 50 de bani de hârtie în 1917, bancnote de 1, 2 şi 5 lei (1917). După primul război mondial, în România circulau în paralel mai multe monede, iar în vederea unificării monetare prin înlocuirea acestora cu leii emişi de BNR s-a decis retragerea din circulaţie a coroanelor şi a rublelor.

    În 1935 a fost emisă şi o monedă de 250 de lei de argint, de 50 de lei de nichel în 1937 şi 100 de lei de nichel în 1938. Între anii 1920-1931 au fost puse în circulaţie bancnote între 1 şi 5 000 de lei, iar în perioada 1939-1944, statul român a emis noi monede de argint, de zinc şi fier placat cu nichel. Tot în anul 1935, s-a hotărât reînfiinţarea Monetăriei Naţionale.

    În 1941 au apărut şi bancnotele de 500 şi 2000 de lei, iar între anii 1944-1948, monedele de 500 de lei de argint, 2000 de lei de alamă, 25.000 de lei de argint, 10.000 de lei de alamă, 100.000 de lei de argint, 50 de bani şi 1 leu de alamă, 2 lei tombac şi 5 lei de aluminiu. După preluarea puterii politice de către comunişti, guvernul a trecut la etatizarea băncilor, la data de 11 august 1948 procesul culminând cu dizolvarea şi trecerea în stare de lichidare a băncilor şi instituţiilor de credit, singurele exceptate fiind BNR şi CEC. Între anii 1945-1947 au intrat în circulaţie bancnotele de 100.000, 1.000.000, 5.000.000 şi 100 de lei, iar după reforma monetară din 1947, bancnota de 1.000 de lei (1948), cea de 500 de lei (1949) şi biletul de 20 de lei emis de Ministerul Finanţelor în 1950.

    O altă bancnotă de 1.000 de lei este pusă în circulaţie în 1950 de Banca Naţională a Republicii Populare Române, iar Ministerul Finanţelor va emite bancnotele de la unu până la 100 de lei (1952). În 1966, Banca Naţională a Republicii Socialiste România emitea bancnotele de 1, 3, 5, 10, 25, 50 şi 100 de lei.

  • Leul românesc împlineşte 147 de ani

    Prima monedă era una bimetalică, cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur şi având 100 de diviziuni, numite bani. Primele unităţi divizionare au fost din bronz, de 1 ban, 2 bani, 5 bani şi 10 bani.

    În 1868 a fost emisă prima monedă românească de aur, având valoarea de douăzeci de lei în doar 200 de exemplare. Primele exemplare au fost realizate în Marea Britanie.

    Începând cu anul 1870, monedele româneşti au fost emise de către Monetăria Statului Român.

  • Elevii români au câştigat două medalii de aur, una de argint şi una de bronz la Olimpiada Internaţională de Informatică

    Multiplu medaliat internaţional, Rareş Darius Buhai, elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu” Bistriţa, şi-a adăugat în palmares o nouă medalie de aur, la fel ca la precedenta ediţie. Laureat cu argint anul trecut, Vlad Alexandru Gavrilă, elev în clasa a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică din Capitală, şi-a îmbunătăţit performanţa, cucerind de această dată medalia de aur, arată Ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • O lacrimă de bronz în memoria defunctului sistem

    Priviţi în stânga fotografiei din pagină; nu, nu vi se pare, statuia îl reprezintă pe Vladimir Putin în costum de judo. “Lucrarea” – pun ghilimele pentru că sensul este oarecum ironic – se cheamă “Trup sănătos, minte sănătoasă” şi îi aparţine unui domn pe nume Zurab Ţereteli, pictor, sculptor şi arhitect, erou al muncii socialiste, al ordinului Lenin, decorat cu medalia Secera şi Ciocanul şi fost preşedinte al Academiei ruse de Artă.

    De origine georgiană, domnul Ţereteli a dat de lucru unei părţi importante din industria metalurgică rusă, pentru că a împânzit, de-a lungul anilor de activitate sub două regimuri, cel comunist, dar şi în capitalismul post-sovietic, lumea cu statui, picturi şi alte orori din bronz. Prietenia cu fostul primar al Moscovei, Lişkov, pe care l-a nemurit în metal cu o mătură în mână, i-a asigurat contracte cât se poate de bănoase pentru tot soiul de năstruşnicii, de regulă intens criticate: un Petru cel Mare de aproape 100 de metri, de exemplu.

    Dar i-a împodobit şi pe americani cu un monument uriaş, o lacrimă din bronz pentru 9/11 – ajunsă într-un mărunt orăşel din Jersey după ce vecinii din Jersey City s-au răzgândit şi au respins amplasarea monumentului în curtea lor. Îl evoc pe Ţereteli pentru că mi se pare un bun exemplu de artist al realismului sovietic reconvertit la valori ce îi sunt străine, un creator de artă fără ideologie, în sens negativ. Omul s-a adaptat pur şi simplu la noua realitate şi, lipsit de har, dar productiv, i-a dat bătăi cu arta.

    La polul opus se află toţi cei pe care Stiglitz îi evocă, majoritatea cetăţenilor lumii occidentale care şi-au văzut vieţile puternic afectate de criză. Cei ce şi-au pierdut slujbele, casele, familiile, speranţele, întreaga viaţă; cei nemulţumiţi de modul în care guvernele sau sistemul financiar au reacţionat la criză sau cei cărora bonusurile plătite pe Wall Street sau în City li se par obscene. Unii, lipsiţi de inhibiţii, îşi spun “indignaţi” şi protestează alături de militanţii anti-globalizare, alţii au bloguri sau aleg varii forme de protest. Dar cei mai mulţi sunt acum presonaje relativ inerte, apăsaţi de griji şi care se mulţumesc să subziste. Dar, lipsiţi de elementele care l-au menţinut pe val pe Ţereteli, de exemplu, cei din clasa de mijloc, cea mai afectată de criză, sunt pe cale să acumuleze masă critică suficientă încât să declanşeze o explozie.

    Semnele s-au tot văzut: prin parcurile New York-ului, în Spania, Grecia, la Paris sau la Londra şi de curând chiar la vecinii bulgari. Concentrată pe Statele Unite, elemente din cartea lui Stiglitz pot fi regăsite în întreaga lume, iar cercul vicios al ineficienţei politice şi administrative, corelată cu desprinderea economicului de social pot schimba din temelii lumea.
    Iar oportunişti ca domnul Ţereteli vor turna urgent o lacrimă de bronz în memoria defunctului sistem.

  • Handbalistele noastre castiga in premiera bronzul european. Nationala Romaniei merge la CM din 2011

    Reprezentativa Romaniei a incheiat participarea la CE din
    Danemarca si Norvegia cu un bilant de cinci victorii si trei
    infrangeri. Tricolorele au invins Spania (30-26) si Serbia (40-28),
    in grupa preliminara A, Croatia (31-22) si Muntenegru (23-21), in
    grupa principala I, si Danemarca (16-15), in finala mica, dar au
    cedat in fata Danemarcei (22-25), in grupa A, a Rusiei (20-35), in
    grupa I, a Suediei (23-25), in semifinale.

    La Campionatul Mondial din 2011 s-au calificat finalistele Norvegia
    si Suedia, plus medaliata cu bronz, Romania.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.