Tag: bnr

  • Curs BNR. Cursul valutar al zilei de miercuri, 5 februarie 2020. Euro scade, dolarul creşte puternic

    Cursul BNR de miercuri, 5 februarie:

    Euro

    4.7768

    -0.0011

    -0.02 %

    Dolar american

    4.3347

    +0.0120

    +0.28 %

    Francul elveţian

    4,4566

       

     

     

     

     

     

     

    Notă ZF: Cursul afişat este calculat şi anunţat de Banca Naţională pe baza tranzacţiilor interbancare. 

     

     

  • Curs BNR. Cursul valutar al zilei de marţi, 4 februarie 2020. Euro scade uşor

    Cursul BNR de marţi, 4 februarie:

    Euro

    4.7779

    -0.0009

    0.02%

    Dolar american

    4.3227

    +0.0046

    +0.11%

    Francul elveţian

    4,4647

       

     

     

     

     

     

     

    Notă ZF: Cursul afişat este calculat şi anunţat de Banca Naţională pe baza tranzacţiilor interbancare. 

     

     

  • Rezervele valutare de la BNR au crescut în ianuarie cu 2,6 miliarde euro, până la 35,5 miliarde euro

    Rezervele valutare de la BNR au crescut în luna ianuarie cu 2,6 miliarde euro, la 35,5 miliarde euro, faţă de 32,9 miliarde euro la finalul lunii decembrie 2019, potrivit datelor transmise luni de banca centrală.

    “Pe parcursul lunii ianuarie au avut loc intrări de 4,5 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, inclusiv suma rezultată din emisiunile de euroobligaţiuni ale MFP în valoare nominală de 3.000 milioane euro, alimentarea contului Comisiei Europene”, transmite BNR.

    În paralel au avut loc ieşiri de 2 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4,7 mld. euro.

    La 31 ianuarie 2020, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur)  au fost de 40,2 mld. euro, faţă de 37,4 mld. euro la 31 decembrie 2019.
        
    Plăţile scadente în luna februarie 2020 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 216 milioane euro.

    Ministerul Finanţelor a împrumutat în ianuarie 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, în prima emisiune de obligaţiuni în euro din 2020, structurată pe două tranşe, una cu scadenţa pe 12 ani, iar cealaltă pe 30 de ani.

    Pe tranşa de 12 ani, dobânda este formată din nivelul mid swap plus 180 de puncte de bază, respectiv 2,04% pe an, iar pe tranşa de 30 de ani, nivelul mid swap plus 285 puncte de bază, adică o dobândă de 3,41% pe an.

     

  • Curs BNR. Cursul valutar al zilei de marţi, 21 ianuarie 2020. Cum evoluează valutele

    Cursul BNR de marţi, 21 ianuarie:

    Euro

    4.7790

    +0.0002

    +0.00%

    Dolar american

    4.3042

    -0.0063

    -0.15%

    Francul elveţian

    4,4503

       

     

     

     

     

     

     

    Notă ZF: Cursul afişat este calculat şi anunţat de Banca Naţională pe baza tranzacţiilor interbancare. 

     

     

  • Curs BNR. Cursul valutar al zilei de miercuri, 15 ianuarie 2020. Euro creşte în continuare

    Cursul BNR de miercuri, 15 ianuarie:

    Euro

    4.7798

    +0.0004

    +0.01%

    Dolar american

    4.2932

    +0.0004

    +0.01%

    Francul elveţian

    4,4445

       

     

     

     

     

     

     

    Notă ZF: Cursul afişat este calculat şi anunţat de Banca Naţională pe baza tranzacţiilor interbancare. 

     

     

  • Cum vor giganţii de la Bank of China să cucerească România

    Cu active de peste 21.000 miliarde de yuani, respectiv 3.000 de miliarde de dolari, Bank of China este una dintre cele mai mari patru bănci chinezeşti deţinute de stat şi a patra cea mai mare bancă din lume. Comparativ, întregul sistem bancar românesc are active de numai 110 miliarde de dolari. Intrarea unui asemenea gigant bancar pe piaţa bancară românească este o premieră.

    Istoria Bank of China începea în 1912, aceasta fiind singura bancă care a funcţionat în mod continuu de mai bine de un secol. Bank of China, o bancă de importanţă sistemică, considerată cea mai globalizată şi mai integrată bancă din China, are 320.000 de angajaţi, 11.000 de puncte de lucru şi profit net de 30 de miliarde de dolari.

    Gigantul bancar cu sediul central la Beijing a ajuns să ofere servicii financiare în 60 de ţări şi regiuni din întreaga lume, inclusiv 25 de ţări situate de-a lungul Noului Drum al Mătăsii, ceea ce o face să fie banca chinezească cu cea mai extinsă structură atât de pe glob, cât şi de-a lungul iniţiativei Noul Drum al Mătăsii.

    În ultima perioadă, regiunea Europei Centrale şi de Est pare să fi devenit o piaţă importantă pentru Bank of China, iar instituţia financiară urmăreşte să-şi crească serviciile în această regiune, urmând să direcţioneze companii chinezeşti sa investească în Europa Centrală şi de Est, precum şi să susţină companiile locale să se extindă pe piaţa din China, după cum a declarat Liu Liange, preşedintele gigantului Bank of China, la lansarea sucursalei băncii de la Bucureşti din luna decembrie 2019.

    „Europa Centrală şi de Est este o piaţă deosebit de importantă pentru noi. Se înfiinţează sucursala din Bucureşti a Bank of China. În România este a 60-a unitate a Bank of China peste hotare. Sperăm că vom creşte serviciile noastre în Europa Centrală şi de Est. Vom direcţiona companii chinezeşti să investească în Europa Centrală şi de Est şi vom susţine companiile locale să se extindă pe piaţa din China”, a declarat Liu Liange, preşedintele gigantului Bank of China.
    La evenimentul de lansare a Bank of China în România au participat mai mult de 300 de oameni de afaceri, bancheri, executivi şi diplomaţi. Discursuri au fost susţinute de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, Antonel Tănase, secretar general al guvernului, Liu Liange, preşedintele Bank of China, şi Jiang Liu, ambasadorul Chinei în România.
    Liu Liange a dat asigurări că Bank of China a venit în România pe termen lung pentru că există un potenţial mare şi va susţine, printre altele, proiectele de infrastructură în parteneriat public-privat, banca fiind pregătită să ofere finanţări pe maturităţi pe termen lung.
    Liu Liange, 58 de ani, este preşedinte al Bank of China din iulie 2019, după ce anterior a fost vicepreşedinte timp de aproximativ un an.
    Sucursala Bank of China din România a fost înregistrată în registrul instituţiilor de credit de la BNR în 17 octombrie cu denumirea „Bank of China (Hungary) Budapesta Sucursala Bucureşti“ şi are sediul în Piaţa Presei Libere, nr. 3-5, în sectorul 1. Iar deschiderea operaţională a sucursalei este programată cel mai târziu la data de 1 aprilie 2020, după cum indică datele BNR. Banca va activa în România pe segmentul corporate. Directorul general al sucursalei Bank of China de la Bucureşti va fi Guo Lixin.
    Chinezii au venit la Bucureşti ca sucursală a Bank of China Hungary, pe baza paşaportului pentru prestarea de servicii financiare în interiorul Uniunii Europene.
    La categoria „sucursale ale instituţiilor de credit” prezente în România şi înregistrate în registrele BNR se mai regăsesc ING Bank Amsterdam sucursala Bucureşti, Blom Bank France Paris sucursala România, Citibank Europe Dublin sucursala România, TBI Bank EAD Sofia sucursala Bucureşti, Alior Bank Varşovia sucursala Bucureşti, BNP Paribas Paris sucursala Bucureşti şi BNP Paribas Personal Finance Paris sucursala Bucureşti.
    Intrarea Bank of China pe piaţa românească vine după ce o delegaţie a BNR a fost la începutul primăverii anului 2019 la Beijing la invitaţia guvernatorului băncii centrale a Republicii Populare Chineze, Yi Gang. Concret, în luna martie 2019, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a fost într-o vizită oficială în Republica Populară Chineză, delegaţia BNR având întâlniri atunci şi cu conducerea băncii centrale chineze, cu conducerea Bank of China şi cu cea a Asian International Infrastructure Bank. „Discuţiile au vizat subiecte de importanţă deosebită, dintre care doresc să menţionez promovarea cooperării financiare bilaterale, evoluţiile economice şi financiare globale, precum şi alte teme conexe“, a spus după vizita în China guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
    Bank of China a derulat începând din vara anului 2019 un proces de recrutare de personal pe piaţa locală, banca căutându-şi noii angajaţi prin intermediului grupului Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar. În procesul de recrutare, Bank of China a căutat preferabil candidaţi familiarizaţi cu limba şi cultura chineză, vorbirea limbii chineze fiind un atu la angajare, potrivit anunţurilor de recrutare pentru poziţii precum cea de office manager. Totodată, printre cerinţele adresate candidaţilor s-a aflat şi atitudinea proactivă („can-do“ attitude), să lucreze eficient sub presiunea termenelor limită şi să poată desfăşura mai multe activităţi şi proiecte simultan. Pe piaţa românească mai sunt prezente companii chineze în sectorul telecom, prin Huawei şi ZTE, dar şi indirect, în industrie, prin Pirelli sau Smithfield. Anul trecut, un fond de investiţii din China a preluat firma de cereale Brisegroup, iar un alt fond de investiţii chinezesc focalizat pe Europa de Est, Sino CEEF, a intrat în negocieri pentru preluarea reţelei de clinici medicale Regina Maria. Până la venirea chinezilor, cea mai mare parte a sistemului bancar românesc a fost deţinută de capitalul străin, iar cele mai mari deţineri au fost înregistrate anul trecut de grupurile financiare din Austria, Franţa, Italia, Olanda şi Grecia. Austria, Franţa şi Italia au o expunere de aproximativ 70% pe bankingul românesc, iar expunerea cumulată a băncilor din cinci ţări – Austria, Franţa, Italia, Olanda şi Grecia – pe sistemul bancar local a ajuns la circa 90%.
    Investitorii austrieci sunt cei mai vizibili dintre străini în sectorul bancar local, cu o expunere de 36%, iar din plutonul băncilor austriece fac parte BCR, a doua cea mai mare bancă locală, şi Raiffeisen, plasată pe locul cinci în topul după active.
    Capitalul francez ocupă locul doi pe piaţa bancară românească, după cel austriac, adunând o cotă de circa 18%. Francezii sunt prezenţi în bankingul din România cu BRD-SocGen, precum şi cu Crédit Agricole, BNP Paribas şi Blom Bank France, bănci de talie mică. Société Générale, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din Franţa, controlează în România BRD – a treia cea mai mare bancă în topul după active.
    La o expunere apropiată de cea a băncilor franceze au ajuns şi instituţiile de credit italiene, reprezentate de UniCredit şi Intesa, cu o o felie cumulată de 15% în 2019.
    Olanda are o expunere de 12%. Banca românească cu capital olandez ING Bank a reuşit să urce în 2018 pe locul şase în topul celor mai mari bănci de pe piaţa locală după active.
    Portofoliile băncilor greceşti şi cipriote pe piaţa bancară românească s-au subţiat în ultimii ani. Alpha Bank este singura bancă cu capital elen care rămâne pe piaţa locală, după ce Bancpost a fost cumpărată de Banca Transilvania, Piraeus Bank a ajuns la fondul american de investiţii J.C. Flowers, iar Banca Românească poate ajunge la EximBank, după a doua tentativă de vânzare.


    ●  Bank of China, una dintre cele mai mari patru bănci chinezeşti deţinute de stat şi una dintre cele mai mari bănci din lume, are active de peste 21.000 miliarde de yuani, respectiv 3.000 de miliarde de dolari, potrivit cifrelor aferente anului 2018. 

    ●  Înfiinţată în 1912, Bank of China este singura bancă care funcţionează în mod continuu de mai bine de un secol.

    ●  Gigantul bancar cu sediul central la Beijing oferă servicii financiare în 60 de ţări şi regiuni din întreaga lume, inclusiv 25 de ţări situate de-a lungul Noului Drum al Mătăsii, ceea ce o face banca chinezească cu cea mai extinsă structură atât de pe glob, cât şi de-a lungul iniţiativei Noul Drum al Mătăsii.

    ●  Bank of China este o bancă de importanţă sistemică şi e considerată cea mai globalizată şi mai integrată bancă din China.●  Sucursala de pe piaţa românească a Bank of China, a patra cea mai mare bancă din lume, a fost înregistrată în registrul instituţiilor de credit de la BNR în 17 octombrie cu denumirea de Bank of China (Hungary) Budapesta Sucursala Bucureşti, banca fiind lansată în 16 decembrie 2019. Iar deschiderea operaţională a sucursalei este programată cel mai târziu la data de 1 aprilie 2020.

  • România se îndatorează din ce în ce mai mult: Datoria externă totală a crescut în primele 11 luni din 2019 cu nu mai puţin de 7,2 mld. dolari, la 107,1 mld. dolari

    Datoria externă totală a crescut în primele unsprezece luni din 2019 cu 7,26 miliarde euro, ajungând la 107,1 miliarde euro, din care datoria publică directă se ridică la 39,1 miliarde euro, în creştere cu 13,6% faţă de nivelul înregistrat la finalul lui 2018, arată datele publicate luni de BNR.

    În acelaşi timp, datoria negarantată public, deţinută practic de  bănci şi companii, s-a majorat cu doar 8 milioane euro, la 32 miliarde euro, din care 785 milioane euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei).

    Datoria publică directă are o pondere de 36,5% în datoria externă totală, în timp ce datoria negarantată public deţine o pondere de 30,1%.

    “Creşterea datoriei publice directe în primele unsprezece luni ale anului 2019 a provenit în principal din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 5000 milioane euro şi din influenţa variaţiei preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică în valoare de circa 2 214 milioane euro, diminuate cu rambursările efectuate în contul datorie publice directe în valoare de 2 986 milioane euro”, transmit reprezentanţii BNR.

    În afară de datoria publică şi cea negarantată public, 1,22 miliarde de euro reprezintă datoria BNR (prin alocările de DTS de la FMI).

    În structură, datoria externă pe termen lung s-a ridicat la  72,9 miliarde euro la 30 noiembrie 2019 (68% din totalul datoriei externe), în creştere cu 6,9% faţă de 31 decembrie 2018, în timp ce datoria externă pe termen scurt a fost de 34,13 miliarde euro (31,9% din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,2% faţă de 31 decembrie 2018.  

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,4% în perioada ianuarie – noiembrie 2019, comparativ cu 22,6% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 noiembrie 2019 a fost de 4,7 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2019 a fost de 74%, comparativ cu 74,1% la 31 decembrie 2018.

     

  • Curs BNR. Cursul valutar al zilei de luni, 13 ianuarie 2020. Euro revine pe scădere

    Cursul BNR de luni, 13 ianuarie:

    Euro

    4.7791

    -0.0004

    0.01%

    Dolar american

    4.2993

    0.0095

    0.22%

    Francul elveţian

    4,4192

       

     

     

     

     

     

     

    Notă ZF: Cursul afişat este calculat şi anunţat de Banca Naţională pe baza tranzacţiilor interbancare. 

     

     

  • Statistici BNR: Cum au evoluat liniile de finanţare acordate de acţionarii străini băncilor deţinute în România în ultimul deceniu: finanţările au scăzut sub 4 mld. euro

    ♦ Reducerea liniilor de finanţare externe nu a fost de natură să provoace probleme de lichiditate ca urmare a caracterului progresiv al ajustării şi a înlocuirii în totalitate a acestor surse cu depozite provenind din sectorul privat, în special de la populaţie, în viziunea BNR.

    Finanţările acordate de băncile-mamă instituţiilor de credit de pe piaţa locală s-au diminuat semnificativ coborând până la 3,9 mld. euro în septembrie 2019, iar totalul finanţării a atins 8 mld. euro, faţă de un maxim istoric de 26 mld. euro la sfârşitul anului 2008, potrivit datelor BNR.

    „Evoluţia structurii de finanţare a sectorului bancar a cunoscut unele ajustări graduale în ultimii ani, cea mai importantă fiind scăderea importanţei pasivelor externe, fapt ce a contribuit la reducerea costurilor băncilor. Finanţarea de la băncile-mamă s-a diminuat la 3,9 mld. euro, iar totalul finanţării a atins 8 mld. euro în luna septembrie 2019, faţă de un maxim istoric de circa 26 mld. euro la finalul anului 2008“, se arată în cea mai recentă ediţie a Raportului asupra stabilităţii financiare realizat de banca centrală.

    Reducerea liniilor de finanţare externe nu a fost de natură să provoace probleme de lichiditate ca urmare a caracterului progresiv al ajustării şi a înlocuirii în totalitate a acestor surse cu depozite provenind din sectorul privat, în special de la populaţie, în viziunea BNR.

    La începutul anilor 2000, fluxurile externe de capital pentru băncile locale oscilau în jurul a 1-2 mld. euro, iar până în 2008 s-au majorat de mai mult de zece ori, depăşind pragul de 20 mld. euro. Pe baza resurselor externe, băncile au intensificat creditarea începând din 2004, astfel că împrumuturile pentru populaţie şi companii s-au majorat până în 2008 la circa 50 mld. euro, iar în prezent împrumuturile totale oscilează în jurul a 56 mld. euro.

    Băncile străine şi-au păstrat relativ constante liniile de finanţare acordate filialelor din România până la începutul anului 2012, după expirarea acordului Vienna Initiative privind menţinerea expunerilor principalelor grupuri bancare prezente pe piaţa locală. Procesul de dezintermediere din partea băncilor-mamă a fost relativ ordonat, însă în ultimii ani a accelerat ritmul de scădere al expunerii băncilor-mamă, astfel că resursele externe s-au ajustat.

    Pasivele externe totale ale băncilor, care includ finanţările de la băncile-mamă, s-au diminuat în ultimii ani. De exemplu, în martie 2009, pasivele externe ale băncilor ajungeau la circa 24,5 mld. euro, din care mai mult de 80% erau finanţări de la băncile-mamă, respectiv 20,5 mld. euro. Iar în ultimii ani pasivele externe totale au coborât sub 10 mld. euro, finanţările de la băncile-mamă reprezentând mai puţin de 50%, conform statisticilor BNR.

    Banca centrală a remarcat o modificare a pasivului bilanţier agregat, cu o întărire a finanţării bazate pe capital şi depozite atrase de pe piaţa locală, în detrimentul finanţării atrase de la băncile-mamă.

    Deşi dezirabilă din perspectiva riscului de lichiditate, această evoluţie trebuie dublată de o întărire a elementelor eligibile pentru conversia în capital, în eventualitatea unor evoluţii nefavorabile ale capitalului unor instituţii de credit.

    Procesul de dezintermediere a forţat băncile să atragă mai multe resurse locale, depozitele de la clientelă majorându-se de la un an la altul. Practic, retragerea resurselor străine din bănci din ultimii ani a fost compensată de creşterea substanţială a economisirii interne.

    În ultimii ani, depozitele atrase de bănci de pe plan local au reuşit să depăşească volumul creditelor acordate, ceea ce a diminuat dependenţa instituţiilor de credit de finanţarea externă de la băncile-mamă.

    Dacă în anii 2000-2003 depozitele atrase de la clienţii rezidenţi erau cuprinse între 7 şi 10 mld. euro, până în 2008 s-au majorat la 38 mld. euro, pentru ca în 2018 resursele atrase de pe piaţa locală să ajungă la circa 75 mld. euro.

    În primăvara anului 2009, BNR şi Fondul Monetar Internaţional, alături de BERD, BEI, Comisia Europeană au negociat angajamentul supranumit „Iniţiativa de la Viena“ cu nouă grupuri financiare străine, care aveau atunci o prezenţă semnificativă pe plan local, privind menţinerea expunerii pe România. Prin acest acord grupurile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin – Erste Bank, Raiffeisen, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit Group, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank International şi Piraeus Bank – se angajaseră să menţină nivelul expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie 2009 şi al ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%. Cu toate că primul acord de la Viena a fost de tipul „gentlemen“s agreement“, România şi alte ţări din zonă au rămas protejate de riscul unor retrageri masive de capital. Acordul a expirat în primăvara lui 2011, însă nu a produs niciun şoc imediat la nivelul expunerilor, ci traptat din a doua jumătate a lui 2011 conturându-se din ce în ce mai vizibil faimosul Ñdeleveraging“.

    Diminuarea finanţărilor străinilor de pe piaţa din România poate fi pusă şi pe seama faptului că volatilitatea de pe unele pieţe din Europa a determinat unele grupuri bancare străine să retragă bani şi să îi repatrieze în ţările de origine.

    Băncile străine confruntate cu probleme de lichiditate pe pieţele de origine au încercat să determine filialele din România să se bazeze mai mult pe depozitele atrase de la clienţii locali, în special de la populaţie.

    Evoluţia datoriei externe a băncilor este legată şi de evoluţia creditării în România. Băncile străine, confruntate cu reglementări mai stricte privind lichiditatea şi capitalul pe pieţele de origine, au preferat să-şi retragă liniile de finanţare, mai ales că până în ultimii ani băncile locale s-au plâns de lipsa cererii de credite în valută.

    În ultimii ani, creditarea în valută a fost pe un trend descendent, în condiţiile în care costul împrumuturilor în lei s-a apropiat de dobânzile la cele în valută, iar clienţii potenţiali au preferat să nu îşi mai asume riscul valutar. În condiţiile în care nu au găsit cerere solvabilă, instituţiile de credit au avut posibilitatea să decidă să ramburseze o parte din resurse la băncile-mamă. Şi BNR a aplicat măsuri prudenţiale pentru limitarea riscurilor asociate creditelor în valută acordate debitorilor neacoperiţi la riscul valutar.

    În ultimii ani, depozitele atrase de bănci de pe plan local au reuşit să depăşească volumul creditelor acordate, ceea ce a diminuat dependenţa instituţiilor de credit de finanţarea externă de la băncile-mamă. Dacă în anii 2000-2003 depozitele atrase de la clienţii de pe piaţa românească erau cuprinse între 7 şi 10 mld. euro, până în 2008 s-au majorat la 38 mld. euro, pentru ca în 2018 resursele atrase de pe piaţa locală să ajungă la circa 75 mld. euro.

     

     

  • Curs BNR. Cursul valutar al zilei de vineri, 10 ianuarie 2020. Euro creşte uşor

     

    Cursul BNR de vineri, 10 ianuarie:

    Euro

    4.7795

    +0.0021

    +0.04 %

    Dolar american

    4.3088

    +0.0087

    +0.20 %

    Francul elveţian

    4,4175

       

     

     

     

     

     

     

    Notă ZF: Cursul afişat este calculat şi anunţat de Banca Naţională pe baza tranzacţiilor interbancare.