BusinessMagazin

Tag: birouri

  • De la „Trafic Greu“ la pol imobiliar. Şoseaua Progresului din sectorul 5 s-a transformat în pol de dezvoltare de 1 miliard de euro pentru birouri, locuinţe şi centre comerciale

    Aflată în imediata vecinătate a cariterelor Cotroceni şi Unirii, dar care merge către Rahova şi spre Berceni, Şoseaua Progresului, cunos­cută drept Trafic Greu înainte de 1989, atrage tot mai multe proiecte imobiliare, dezvolta­torii mizând pe linia de tramvai existentă, dar şi pe noua staţie de metrou de la Răzoare.

    ♦ Ultimii şapte ani şi următorii patru au atras şi vor atrage construirea unui total de peste 5.000 de apartamente, peste 180.000 mp de birouri şi 65.000 mp de spaţii de retail, fără a mai lua în calcul Liberty Center, inaugurat în 2008.

    Aflată în imediata vecinătate a cariterelor Cotroceni şi Unirii, dar care merge către Rahova şi spre Berceni, Şoseaua Progresului, cunos­cută drept Trafic Greu înainte de 1989, atrage tot mai multe proiecte imobiliare, dezvolta­torii mizând pe linia de tramvai existentă, dar şi pe noua staţie de metrou de la Răzoare.

    „În total, vorbim de un nou ecosistem cu o valoare de peste un miliard de euro doar în zona Progresului – Viilor. AFI şi One United au dezvoltat şi vor dezvolta clădiri de birouri. A fost dezvoltat un proiect comercial amplu, iar acum sunt în construcţie proiecte rezidenţiale de calibru. Sunt investiţii care redau zona oraşului, o readuc la viaţă şi o introduc într-un circuit urban – şi sunt investiţii care la rândul lor atrag alte investiţii, de la furnizori de materiale, finisaje, afaceri care se deschid în zonă, companii care îşi aduc echipele şi sediile în zonă şi multe altele“, a spus Ionuţ Nicolescu, preşedinte al companiei de consultanţă imobiliară SVN România.

    One United, AFI Europe, NEPI-Rockastle, Dedeman şi Novum sunt cei mai mari investitori care au cumpărat terenuri şi cei mai mulţi au şi demarat noi investiţii în transformarea fostului Trafic Greu într-una dintre cele mai căutate zone ale Bucureştiului pentru locuinţe sau birouri.

    „Cu AFI Tech Park am fost printre primii care am investit în zona Progresului şi formăm un nou centru de interes. Zona este una aproape de centru, se dezvoltă şi tramvaiul deja existent şi separat de drum ajută, mai ales dacă vor intra pe aceste linii şi noi tramvaie“, a explicat în cadrul unui interviu pentru ZF Doron Klein, CEO al AFI Europe pentru România şi Cehia. AFI a dezvoltat deja două faze ale proiectului de birouri, iar o a treia va urma pentru a ajunge la un total de 71.000 mp de office.

    „Autorităţile ar trebui să vină la rândul lor şi să contribuie la dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii generale din zonă dar şi din Capitală, de la mijloace de transport în comun moderne la trasee eficiente şi predictibilitate maximă. Premisele sunt însă bune iar zona Progresului va fi un pol semnificativ pe termen mediu“, a explicat Ionuţ Nicolescu.

    Zona a revenit în prim-plan după tranzacţia de 35 mil. euro a celor de la One United prin care au cumpărat de la Adriean Videanu terenul fostului Vulcan şi unde va fi dezvoltat proiectul mixt One Cotroceni Towers

    Cu o valoare brută de dezvoltare (GDV) estimată la 400 de milioane de euro, One Cotroceni Towers va fi o importantă dezvoltare mixtă şi un exemplu emblematic de regenerare urbană, care va creşte gradul de atractivitate a traiului, muncii şi a petrecerii timpului liber în Bucureşti. Componenta rezidenţială va cuprinde 1.296 de unităţi dispuse în cinci turnuri. Două turnuri vor avea 33 de etaje, devenind astfel cea mai înaltă dezvoltare rezidenţială din Bucureşti şi din regiune. Alte două turnuri vor avea 23 de etaje, în timp ce o clădire va avea 16 etaje. În plus, dezvoltarea mixtă va include şi o clădire de birouri de sine stătătoare, cu o suprafaţă închiriabilă totală (GLA) de aproximativ 48.000 mp, care va fi denumită One Cotroceni Park Office Faza III, continuând povestea de  primelor două faze, care au un GLA cumulat de 81.000 mp.

  • Petre Niculae, unul dintre cei mai discreţi dezvoltatori imobiliari, a investit 18 mil. euro într-o clădire de birouri pe Iuliu Maniu, în proximitatea Plaza România şi a proiectelor rezidenţiale pe care le-a dezvoltat acolo

    PEDRO Construct, compania controlată de omul de afaceri Petre Niculae a investit 18 mil. de Euro în clădirea de birouri Politehnica Business Tower. Proiectul are 9 niveluri, dispune de spații comerciale la parter, iar la etaje de spații de birouri pentru închiriat şi vânzare, însumaând peste 9.500 de metri pătrați construiti. De asemenea, clădirea dispune de acces la 90 locuri de parcare supraterane şi subterane.

    “Am reuşit să ridicăm PBTower în mai puţin de un an. Întregul proiect este gândit să ofere atât clienţilor, cât şi partenerilor şi colaboratorilor, toate facilităţile de care au nevoie. Geometria clădirii şi suprafeţele etajelor oferă o compartimentare flexibilă, astfel încât fiecare etaj să poată acomoda până la patru chiriaşi. Strategia de închiriere ia în calcul şi găzduirea în clădire a unor servicii adiacente, foarte importante pentru zonă şi pentru proiect: restaurant, clinică medicală, bancă, farmacie, spălătorie ecologică”, spune Petre Niculae, fondator PEDRO Construct.

    Amplasat în partea de Centru–Vest a Bucureștiului, în zona Politehnica–Lujerului, pe Bulevardul Iuliu Maniu nr. 15, Politehnica Business Tower beneficiază de o panoramă extinsă pe o rază de câteva sute de metri.

    Accesul auto este unul facil, iar localizarea în apropierea celor 2 stații de metrou Politehnica şi Lujerului, precum şi proximitatea față de stațiile de autobuz fac din noua clădire de birouri un spaţiu potrivit pentru afacerile care pun accent pe condiţiile şi accesibilitatea oferite angajaţilor. De asemenea, în vecinătate sunt 3 mari centre comerciale (Plaza Romania, Afi Palace Cotroceni, Cora Lujerului) şi Universitatea Politehnica.

    “Este prima clădire de birouri pe care PEDRO Construct a dezvoltat-o până în prezent şi se adaugă unui palmares impresionant de dezvoltări imobiliare realizate în cei 30 de ani de activitate ai companiei. Alături de tatăl meu, Petre Niculae, şi de noul partener al afacerii, Florin Ababe, avem planuri importante de investiţii pentru următorii ani, iar proiectele pe care le vom dezvolta vor aduce o nouă viziune şi abordare business-ului nostru, dar şi întregului sector imobiliar”, a spus Lucia Niculae, Business Development Director, Pedro Construct.

    Procesul de închiriere al imobilului este coordonat de compania internaţională Avison Young, prezentă pe piaţa din România din 2017.

    “Zona de Centru-Vest a devenit cea mai importantă zonă de afaceri, atât din punct de vedere al stocului de spaţii moderne cât şi a  activităţii de închiriere. Amplasarea strategică pe Blvd Iuliu Maniu, în imediata vecinătate a Universităţii Politehnice, la mai puţin de 500 m de staţia de metrou Lujerului, ne oferă toate premizele pentru un proces rapid de închiriere al întregului proiect” a subliniat Otilia Bordei, Head of Office Agency, Avison Young România.

     

     

  • Piaţă imobiliară suferă schimbări la ordinea zilei: care este motivul pentru care unul dintre cei mai mari magnaţi imobiliari din New York, se pregăteşte să cedeze creditorilor o parte dintre birourile pe care le deţine

    Scott Rechler a investit miliarde de dolari în clădiri de birouri din Manhattan după criza financiară din 2008, acumulând unul dintre cele mai mari portofolii din oraş printr-o avalanşă de tranzacţii. Acum Rechler, directorul executiv al dezvoltatorului imobiliar RXR, se pregăteşte să cedeze o parte din birourile sale creditorilor, potrivit Financial Times.

    Decizia vine după o analiză exhaustivă a proprietăţilor RXR, reprezentând o recunoaştere a faptului că deţinerea unora dintre centrele care au generat randamente constante, deşi nespectaculoase, nu mai face sens din punct de vedere economic într-o nouă eră a muncii la distanţă şi a creşterii ratelor dobânzilor.

    „În cazul unora dintre aceste proprietăţi, nu cred că mai putem face ceva cu ele”, a declarat Rechler. Singura alternativă, a explicat el, a fost să „dăm cheile înapoi băncii”.

    La aproape trei ani după ce pandemia Covid a închis New York-ul şi a schimbat fundamental modul în care oamenii lucrează, planurile RXR reflectă un consens din ce în ce mai solid potrivit căruia cea mai mare piaţă de birouri din lume se îndreaptă spre o perioadă tumultoasă. Clădirile învechite vor ajunge să-şi piardă utilitatea, dacă nu vor putea fi reamenajate pentru alte scopuri. Între timp, dezvoltatorii pariază că cele mai bune şi mai avansate turnuri – bine dotate tehnologic şi situate în apropierea mijloacelor de transport în comun – vor prospera.

    Cel mai bun exemplu în acest sens ar putea fi One Vanderbilt al SL Green, care se înalţă deasupra Grand Central Station, obţinând chirii record, chiar şi în mijlocul pandemiei. Rechler speră că viitoarea 175 Park a RXR, care va fi cea mai înaltă clădire din emisfera vestică atunci când va fi finalizată, o va depăşi în cele din urmă ca nivel de profitabilitate.

    „Am avut mai multe prezentări pentru acea clădire în ultimele 60 de zile decât am avut pentru restul portofoliului nostru”, a declarat Rechler. Acesta are, de asemenea, mari speranţe pentru 5 Times Square, fostul sediu al EY. RXR şi partenerii săi cheltuiesc aproximativ 300 de milioane de dolari pentru a moderniza clădirea.

    Aceste pariuri s-ar putea să dea roade. Dar Rechler, care este şi membru al consiliului de administraţie al Rezervei Federale din New York, se aşteaptă la o perioadă dificilă în lunile următoare. Creşterea bruscă a ratelor dobânzilor ameninţă un spactrul larg de afaceri care se bazau pe capital ieftin şi uşor disponibil, a remarcat el. Chiar şi companiile de tehnologie, una dintre puţinele surse rămase de expansiune a pieţei de birouri, se debarasează acum de mii de angajaţi. Reducerile acestora, la rândul lor, par să se răsfrângă asupra Wall Street.

  • Ritmul revenirii la birou în nordul Capitalei este lent. Corporatist: Nu am văzut să fie mai aglomerat în ultimele luni

    Dacă în lunile octombrie-noiembrie 2019, premergă­toare pandemiei, la staţia de metrou Aurel Vlaicu, „staţia corporatiştilor“, se validaseră între 750.000 şi 800.000 de cartele, trei ani mai târziu, în octombrie-noiembrie 2022, nu se înregistrau mai mult de 472.000 de validări. Situaţia este similară şi la staţia Pipera, după cum arată datele furnizate de Metrorex la solicitarea ZF.

    Cele două staţii de metrou sunt relevante în ceea ce priveşte dinamica revenirii la lucratul din birou, în condiţiile în care sunt staţiile care deservesc cea mai mare aglomerare de clădiri de tip office din Bucureşti, polul din nordul Capitalei.

    „Am reînceput să merg la birou în aprilie 2022, iar compania la care lucrez are sediul la Pipera. Nu am văzut să fie mai aglomerat în ultimele luni, este cam la fel în fiecare zi“, spune Cătălin, un tânăr corporatist din Bucureşti.

    Potrivit unui raport Google Mobility, prezenţa la locul de muncă în Bucureşti, la jumătatea lunii mai 2022, era cu 23% mai scăzută comparativ cu aceeaşi perioadă prepandemie.

  • Dezvoltatorul imobiliar belgian Atenor a semnat un contract pentru vânzarea complexului de birouri @Expo din zona Expoziţiei din Bucureşti către Adventum Group. Tranzacţia ar putea fi finalizată în T1 2023

    Dezvoltatorul imobiliar Belgian Atenor a semnat un contract privind intenţia de vânzare complexul de birouri  @Expo din zona Expoziţiei din Bucureşti către Adventum Group.

    Contractul semnat de cele două companii prevede încheierea tranzacţiei până la finalul trimestrului 1 din 2023.

    Fondul de investiţii „boutique“ Adventum, condus de o echipă maghiară, dar cu sediul oficial în Malta, a cumpărat în 2021 şi birourile Hermes Business Campus din Capitală, tot de la Atenor, contra sumei de 150 mil. euro.

    Complexul @Expo conţine trei clădiri de birouri cu o suprafaţă totală închiriabilă de 48.900 mp, incluzând şi spaţii de retail.

    Primele două clădiri au fost finalizate în 2022, iar a treia are ca termen primul trimestru din 2023. Printre chiriaşii actuali se numără Deutsche Telekom şi GameLoft.  

    ”Tranzacţia va avea un impact pozitiv asupra rezultatelor financiare ale Atenor şi a poziţiei de cash. În plus, impactul ar putea fi imbunătăţit ulterior printr-un contract de închiriere a clădirii”, se arată într-un comunicat al Atenor.

    Dezvoltatorul belgian a vândut în 2021 şi proiectul Dacia One către Pavăl Holding, proprietarul afacerii româneşti de bricolaj Dedeman, într-o vânzare cu un impact financiar de 50 mil. euro. Proiectul include două clădiri – una istorică de 1.500 mp şi una nouă de 13.500 mp.


     

     

     

  • Noua zonă imobiliară fierbinte din Bucureşti. Investitorii se bat să arunce cu milioane

    SIF SPV TWO SA, parte a Grupului SIF Banat-Crişana, a devenit proprie­ta­rul terenului, potrivit CITR. Contestaţiile au fost respinse de Tribunalul Bucureşti şi contractul a fost semnat.

    Tabogo Property, companie deţi­nută de investitorul canadian Michael Topolinski, a depus în data de 23 mai 2022 la Bucureşti o contestaţie împo­triva licitaţiei adjudecate de SIF Banat-Crişana cu o săptămână înainte pentru Fabrica de ţigări Belvedere, la suma de 33,59 milioane de euro.

    Proprietatea aferentă fostei fabrici de industrializare a tutunului este loca­lizată în zona centru-vest a Capitalei, care cuprinde perimetrul Orhideea – Pasajul Basarab şi împrejurimile staţii­lor de metrou Grozăveşti, Petrache Poenaru şi Politehnica. Anterior, pro­prietatea s-a aflat în patrimoniul societăţii Interagro SA controlată de Ioan Neculaie, societate aflată în reorganizare.

    Terenul aferent fostei fabrici „Tu­tunul românesc“ situat în Bulevardul Regiei nr. 2, în suprafaţă de 62.491mp a fost tranzacţionat în luna mai 2022, în cadrul licitaţiei publice organizate de CITR, pentru suma de 33,59 mili­oane de euro sau 537 euro/mp.

    Prin urmare, tranzacţia a fost fi­nalizată în data de 12 decembrie 2022, când contractul a fost semnat şi astfel SIF SPV TWO SA a devenit proprie­tarul terenului. Această tranzacţie ges­tionată de echipa CITR este cea mai mare tranzacţie cu terenuri din Bu­cureşti din ultimii ani şi totodată una dintre cele mai mari tranzacţii în in­solvenţă de anul acesta.

    Tranzacţia este una dintre cele mai mari care implică terenuri din Bu­cureşti în ultimii ani şi va „debloca“ ultimul mare lot din zona Grozăveşti, una dintre cele mai fierbinţi zone ale Ca­pitalei. Terenul este amplasat vizavi de cel al lui Ion Ţiriac, unde miliar­da­rul deja a demarat procedura pentru construirea unui proiect rezidenţial.

    Aceasta este a doua mare fostă platformă industrială vândută în ulti­mul an după ce în decembrie 2021 cei de la Speedwell anunţau achiziţia platformei Griro din Capitală.

    Zona Grozăveşti din Bucureşti atrage tot mai multe proiecte rezidenţiale, fiind atât în proximitatea zonei de birouri de la Orhideea, cât şi pe un drum ce urmează a fi modernizat şi care va fi extins atât până în centura actuală a Capitalei cât şi spre viitoarea A0 printr-un drum radial care va avea statut de drum expres.

    Dincolo de teren, pe lotul respectiv sunt mai multe construcţii încadrate la monumente istorice. Potrivit CITR, din totalul suprafeţei, 42.568 mp de teren poate fi curăţat, în timp ce 19.923 mp reprezintă teren ocupat de monumente istorice care nu pot fi demolate.

    Pe terenul de 6,2 hectare efectiv se poate construi pe o suprafaţă de patru hectare, iar luând în calcul o înălţime medie de opt etaje, un dezvoltator ar putea livra până la 180.000 de metri pătraţi suprafaţă construită, un proiect ce ar putea fi evaluat la circa 400 mil. euro. Având în vedere dimensiunile terenului, acolo ar putea fi dezvoltat un proiect imobiliar mixt, care să includă atât birouri, cât şi rezidenţial. În plus, şi Ion Ţiriac, care deţine terenul de la Ascensorul, vizavi de Tutunul Românesc, are în plan dezvoltarea unui proiect rezidenţial.

    În ultimii cinci ani zona Orhideea a înregistrat o creştere explozivă – a fost finalizat proiectul Business Garden Bucharest de 43.000 mp, Forte a finalizat clădirile The Bridge I, II şi III – cele trei fiind deja cumpărate de Dedeman, iar CA Immo a dezvoltat proiectul Orhideea Towers Ð deţinut acum tot de Pavăl Holding. Tot în aceeaşi zonă cehii de la PPF au cumpărat un teren pentru construcţia unei clădiri de birouri lângă pasajul Basarab.

    Interagro a fost desemnată la începutul anului 2000 câştigătoarea licitaţiei de privatizare a Societăţii Naţionale Tutunul Românesc organizată de Ministerul Agriculturii, dar în urma unui litigiu, compania de ţigarete a revenit în proprietatea statului, iar procesul deprivatizare a fost reluat. În 2004, compania CTS a cumpărat pachetul majoritar al GalaxyTobacco, Interagro rămânând cu sub 1% din acţiuni. În urma unor majorări de Capital, Ioan Niculae a preluat ulterior compania de tutun.

  • De la „Bring Your Own Device”, la spaţii adaptate tehnic nevoilor angajaţilor, noua normă în materie de birouri

    „Ca să atragi talente, trebuie să le oferi un anumit spaţiu de lucru – modern. Acesta este un spaţiu în care ai tehnologie, unde angajatul poate să lucreze de oriunde. Modul de lucru este evident că s-a schimbat exponenţial – unii dintre noi lucrăm remote, toţi specialiştii spun că nu ne vom întoarce la modul de lucru de dinainte. În prezent, dacă nu eşti tehnologizat, nu exişti. Unul dintre factorii de retenţie a angajaţilor este tehnologia care îi este pusă la dispoziţie ”, a observat Doru Ristea, Country General Manager al Lenovo România, în cadrul conferinţei de lansare a ThinkSmart One, prima consolă de videoconferinţă din lume All-in-One bazată pe Windows, concepută pentru săli de conferinţă de dimensiuni mici şi mijlocii sau spaţii dedicate home office. 

    Orice angajat din corporaţie (şi nu numai), s-a confruntat cu frustrările pandemice în materie de conectivitate – iar aceasta nu surprinde, având în vedere că 90% dintre utilizatorii echipamentelor „de acasă” nu sunt tehnici, potrivit datelor oferite de reprezentanţii Lenovo România, care au mai spus şi că majoritatea companiilor au funcţionat pe principiul „Bring Your Own Device” (adu-ţi propriul dispozitiv n.red), atunci când a venit vorba de munca în regim hibrid. 

    În acest context, reprezentanţii Lenovo România se aşteaptă la o creştere de până la şase ori a echipamentelor vândute dedicate zonei de conferinţe. „21% dintre angajaţi sunt stresaţi când trebuie să participe la întâlnirile online, fiindcă au sentimentul că nu sunt auziţi sau consideraţi ca parte a grupului de către cei din sală.”

    Potrivit reprezentanţilor Lenovo, colaborarea în modul hibrid trebuie să funcţioneze pentru oricine, prin caracteristici ale echipamentelor tehnologice precum:

    • adopţie rapidă prin operare intuititvă:
    • calitate înaltă audio-video;
    • includerea de camere şi sisteme audio ajutate de AI;
    • funcţii şi operare interactivă;
    • depăşirea aşteptărilor angajaţilor.

    Reprezentanţii companiilor din tehnologie şi-au propus să rezolve aceste frustrări – iar soluţiile lor reprezintă o piaţă cu potenţial substanţial de creştere în anii ce urmează. 

    „Colaborarea în modul de lucru hibrid este alimentată de soluţii adaptabile ce sunt omniprezente, echitabile, disponibile. Încercarea producătorilor de tehnologie este să replice o întâlnire din viaţa reală – ei încearcă să producă echipamente extrem de robuste, cu multă tehnologie în spate, care încearcă să nu facă tehnologia obstructivă”, a spus şi Tudor Bercan, BDM Smart Collaboration CSEE, Lenovo, în cadrul evenimentul. 

    Potrivit studiului Frost & Sullivan post-pandemie citat de el şi axat pe modul de lucru de la birou, 80% dintre firme se aşteaptă să rămână în modul de lucru hibrid, astfel că va exista o creştere de cinci ori a sălilor de conferinţă până în 2025; cu alte cuvinte, 37% dintre firme vor crea mai multe săli/spaţii de întâlniri. „Se trece într-un mod în care spaţiile se recompartimentează pentru a permite echipelor mici şi medii să interacţioneze cu oamenii de acasă sau de la distanţă. Sălile de întâlniri trebuie echipate cu tehnologie audio şi video. 10% dintre săli sunt dotate cu echipamente de tehnologie audio şi video, astfel potenţialul este mare.”

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Tranzacţiile-fulger făcute de fraţii Pavăl îi fac cei mai mai puternici români într-un domeniu care nu are nicio legătură cu afacerea iniţială

    În 2018 Dragoş şi Adrian Pavăl făceau prin Dedeman primii paşi pe piaţa de birouri. Cumpărau birourile The Bridge într-o tranzacţie-record de
    200 de milioane de euro. La aproape cinci ani de atunci, în birourile AFLATE acum ÎN proprietatea Pavăl Holding lucrează peste 35.000 de corporatişti angajaţi ai IBM, Orange, Thales sau Bitdefender.

     

    Dedeman, proiectul de suflet al lui Dragoş şi Adrian Pavăl este primul business antreprenorial românesc care în 2016 trecea pragul de 1 miliard de euro cifră de afaceri. Retailul în România este dominat aproape exclusiv de jucători străini, mai puţin partea de bricolaj, unde Dedeman s-a impus puternic printr-o extindere constantă a reţelei, atât în oraşe mari cât şi în oraşe mai mici. În 2017 fraţii Pavăl aveau să demareze un amplu proces investiţional.

    Primul pas – birourile AFI Park din Bucureşti, portofoliul de cinci clădiri amplasate în imediata vecinătate a mallului AFI Cotroceni. Cu toate că a fost declarată „semnată”, israelienii au retras clădirile de la vânzare şi „dealul” de 90 mil. euro a fost anulat. La doar un an, tot în zona de vest a Capitalei, fraţii Pavăl parafau cea mai mare tranzacţie pe piaţa office – 200 mil. euro pentru cele trei clădiri ale proiectului The Bridge dezvoltat de Forte Partners. Tranzacţia era parafată cu toate că doar prima din cele trei clădiri era gata, a doua era în construcţie iar a treia nici măcar nu era demarată. La aproape cinci ani de atunci, fraţii Pavăl au ajuns să deţină integral colţul dintre Splaiul Independenţei şi Şos. Orhideea prin achiziţia Orhideea Towers, odată cu întreg portofoliul CA Immo.

    În primăvara lui 2019 fraţii Pavăl făceau şi prima mutare în afara Bucureştiului – cumpărau de la NEPI şi Ovidiu Şandor birourile The Office din Cluj, proiect evaluat la acea vreme la 130 mil. euro.

    A urmat Dacia One, un proiect-emblemă pe Calea Victoriei, aproape de CBD dar cu o componentă istorică – fostul Casino Victoria, fosta Legaţie Germană din perioada interbelică.

    Acum Bitdefender, Thales, MassMutual, BAT, London Stock Exchange, NN sunt doar câteva nume care intră în portofoliul de chiriaşi ai Pavăl Holding odată cu achiziţia portofoliului de birouri al CA Immo din România.

    Fraţii Pavăl au achiziţionat numai proiecte de birouri închiriate integral, cu portofolii care includ companii de tip „blue chip“ – chiriaşi internaţionali sau locali pentru care de obicei proprietarii de birouri „se bat“ pentru a-i avea în clădire.

    Spre exemplu, în cea mai recentă tranzacţie, principalul chiriaş al U Center este compania Endava alături de booking.com.

    În premieră, numele Karinei Pavăl, fiica de 29 de ani a lui Dragoş Pavăl, a apărut menţionat şi citat în cea mai mare tranzacţie realizată de fraţii Pavăl pe piaţa de birouri, cea în care cumpără cu 377 mil. euro birourile CA Immo din România.

    Ea s-a născut în septembrie 1993 la Bacău. A studiat la Londra, întâi la Queen Mary University of London şi apoi la University of Cambridge, unde a absolvit un master în finanţe şi real estate. După terminarea studiilor, s-a întors în România, pentru a se implica în businessul familiei.

    În proiectul The Bridge, primul din zona Orhideea din Capitală şi cel care a dus în prim-plan piaţa de centru-vest a Bucureştiului, chiriaşul-cheie era BCR, iar ulterior au venit cei de la IBM şi Molson Coors. Acum prin preluarea portofoliului CA Immo, Pavăl Holding deţine şi Orhideea Towers, clădirea din faţa The Bridge unde sunt companii precum Bitdefender, Thales, MassMutual şi Finastra.

    Prin achiziţia portofoliului, Pavăl Holding consolidează puternic prezenţa românilor pe piaţa locală de birouri, care până acum era puternic dominată de fonduri internaţionale.

    „Cu siguranţă putem vorbi despre o nouă etapă în dezvoltarea pieţei din România. O investiţie 100% românească, care este şi cea mai mare făcută vreodată în România de un investitor pe segmentul de clădiri de birouri, transmite un sentiment de stabilitate şi în acelaşi timp încurajeaza investiţiile noi. În plus, este un motiv extraordinar de mândrie să vedem cum un jucător local şi-a crescut treptat portofoliul până în punctul în care devine al doilea proprietar de clădiri de birouri din piaţă. Investiţiile în acest segment de piaţă înregistrează în continuare cea mai mare lichiditate, acestea putând depăşi 60% din tranzacţiile ce vor fi înregistrate în 2022“, a spus Răzvan Iorgu, managing director, CBRE România.

    CBRE a consiliat CA Immo în procesul de vânzare a portofoliului său de clădiri de birouri din România, compus din şapte proprietăţi de clasă A, situate în Bucureşti, către Pavăl Holding, care a preluat şi echipa de management. Grupul deţinut de fraţii Pavăl a devenit astfel cel de-al doilea cel mai mare proprietar de clădiri de birouri de pe piaţa locală.

    „Prin această achiziţie reconfirmăm încrederea noastră în potenţialul pe termen lung al sectorului imobiliar, securizând clădiri performante de birouri, de clasa A, în locaţii ireplicabile din Capitală“, a spus Karina Pavăl, vicepreşedinte, Pavăl Holding, într-un comunicat al avocaţilor de la KPMG Legal-Toncescu referitor la tranzacţie.

    În primele nouă luni ale anului 2022, pe piaţa de investiţii din România au fost încheiate tranzacţii cu un volum total de 650 mil. euro, cu 16% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2021, potrivit celor mai recente date de la CBRE Research.

    Se estimează că până la sfârşitul anului 2022, volumul total al tranzacţiilor va ajunge la 1,2 mld. euro, cu aproximativ 30% mai mult decât anul trecut.   

    Atenor a încheiat în vara lui 2021 procesul de vânzare a proiectului Dacia One către Pavăl Holding, într-o vânzare cu un impact financiar de 50 mil. Euro. Încheierea tranzacţiei a avut loc după livrarea, construcţia şi renovarea clădirilor şi după ce chiriaşii au ocupat birourile. Proiectul include două clădiri – una istorică de 1.500 mp şi una nouă de 13.500 mp.

    Dacia One este închiriat integral de către companii precum ING Tech, avocaţii de la Nörr, care vor ocupa Casa Cesianu – componenta istorică, sediul Legaţiei Germane în perioada interbelică şi ESS – Expert Service Supply, restaurantul.

  • “Cum să fie cel mai bun an economic pentru România când soţia mea are 3.000 de lei pe lună, eu iau puţin peste 3.000 de lei şi nu ne ajung banii şi trebuie să fac acum Uber? Poate o fi pentru cei din clădirile de birouri care au salarii mari, dar ca să lucrezi acolo trebuie să ai şcoală, iar noi nu avem.”

    Discuţiile cu şoferii de pe Uber sunt întotdeauna foarte bune idei de articole.

    Într-o seară am ajuns cu discuţia, cu un şofer de pe Uber (partener, cum li se spune), la faptul că viaţa este grea, că lucrurile merg din ce în ce mai prost în ţara asta, că cei de la guvern nu fac nimic să-i ajute pe oamenii de rând, că preţurile sunt mari iar parlamentarii nu-i ajută pe oameni,că nu mai avem industrie, că populaţia are datorii la bănci iar dobânzile sunt mari etc.

    Dar ştiţi că România este una dintre cele mai industrializate ţări din Europa (după ponderea industriei în PIB, noi avem 21-22%, iar media europeană este 17-18%)? Cum mai avem industrie, când nu mai avem fabrici pentru că s-au demolat toate?, a fost replica lui. Poate o fi, cum spuneţi dumneavoastră, dar sigur nu mai este a noastră, este a străinilor. Spuneţi-mi, ce fabrici mai avem noi? Străinii ne-au luat fabricile, iar acum noi lucrăm pentru alţii.

    Dacă ţi-aş spune că România este acum în cea mai bună situaţie economică din istoria ei?

    Cum să fie acest lucru, când soţia mea ia 3.000 de lei pe lună, eu câştig puţin peste 3.000 de lei şi nu ne ajung banii, avem şi un copil, iar acum trebuie să fac Uber? Poate o fi pentru cei care lucrează în clădirile de birouri şi au salarii mari, dar ca să lucrezi acolo trebuie să ai şcoală, iar noi nu avem.

    În Bucureşti salariul mediu a ajuns la 5.200 de lei – datele din septembrie 2022 -, faţă de o medie naţională de aproape 4.000 de lei net. Pe medie şi statistic, România este în cea mai bună situaţie din istorie, cu un PIB de 280 de miliarde de euro şi cu un salariu mediu de 800 de euro. Acum zece ani salariul mediu era de 400 de euro, iar PIB-ul era la jumătate faţă de acum.

    La nivelul străzii, aceste date statistice macroeconomice nu se văd, nu se simt, aşa cum sunt speranţele de mai bine ale oamenilor.

    Şoferul de pe Uber avea în jur de 35-40 de ani. Nu cred că a apucat să lucreze într-o fabrică, iar faptul că România nu mai are industrie sigur a auzit de la părinţi, care cel mai probabil au lucrat într-o fabrică.

    Acum câţiva ani a lucrat în străinătate, dar nici acolo nu este aşa de bine: munceşti ca să strângi bani şi să-ţi iei o casă.

    Şansa lui este că are propriul apartament şi că nu trebuie să plătească rate la bancă. Dacă ar fi fost în poziţia de a avea un credit, ar fi simţit din plin creşterea dobânzilor din ultimul an, ceea ce i-ar fi diminuat foarte mult suma rămasă disponibilă.

    Creşterea preţurilor din supermarketuri este pe buzele tuturor, iar preţul la ulei este etalonul. Mai toată lumea îl ştie pe de rost şi că a crescut foarte mult (conform datelor statistice, preţul uleiului a crescut cu 40% în ultimul an).

    Toată lumea se uită cu invidie la clădirile de birouri, unde cei care lucrează acolo au salarii mari, ca să-l cităm pe partenerul Uber. Dar ca să lucrezi acolo trebuie să ai şcoală.

    În IT salariul mediu a ajuns undeva la 8.000-9.000 de lei, adică 1.600-1.800 de euro net pe lună. Dar nu toată lumea se poate transforma peste noapte în IT-ist ca să aibă acces la acel salariu.

    După Revoluţie, şcoala şi-a pierdut importanţa în societate, mai ales după ce au apărut cei fără şcoală care au făcut bani.

    Înainte de criza din 2008 IT-iştii nu au fost în prim-plan, ci bancherii. Acum însă bancherii au rămas pe loc, iar IT-iştii şi-au dublat salariile

    Nici cei care lucrează la stat în Bucureşti nu ar putea să se plângă că au salarii mici, având în vedere că salariile din administraţia centrală depăşesc 5.000 de lei pe lună.

    Este foarte greu să discuţi în termeni macroeconomici, statistici, cu cei din afara economiştilor şi analiştilor despre situaţia economică din România.

    O bună parte dintre români crede că o duce mai prost ca înainte, conform sondajelor. Reperul la care se raportează este legat de industrie, de şcoală, de spitale, de drumuri, de preţurile mari raportate la câştigurile pe care le au.

    Nu ştiu cum vom traversa următorii ani din punct de vedere economic, sper să evităm recesiunea, dar oamenii de pe stradă văd altfel lucrurile faţă de cum se văd la nivel macro.

    Noroc cu Uber, care a deschis o piaţă pentru cei care vor să facă un ban în plus când au nevoie de bani. În caz contrar, ne-am trezi cu o nemulţumire din ce în ce mai mare.

  • Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Politicile de HR din birourile de reprezentanţă, praf în ochi. Furt de angajaţi, instructaje pe fugă, dezvoltare personală zero, evaluări de mântuială, salarii mari, “ţin poziţia ocupată, să nu mi-o taie la anul”. Oare până când, e întrebarea

    Romania are un deficit fenomenal de resurse umane calificate pentru ca liceele si facultatile nu pregatesc absolventi necesari pietei muncii ci isi vad de treaba si continua cultura de catedre inutile, capturate de familii sau sinecuri. Chiar daca se fac pasi de remediere la unele facultati unde exista o cerere in crestere pentru anumite specialitati (medicina, inginerie) in marea lui majoritate sistemului academic nu-i pasa de pregatirea de specialisti dedicati nevoilor pietei muncii. Asa este cand nu lucrezi cu indicatori de perfomanta si curg banii de la buget prin conexiuni politice…

    Acest deficit obliga companiile ca prin forte proprii sa atraga, recruteze, pregateasca si sa califice la locul de munca angajatii pentru pozitiile vacante. Din pacate insa, sunt putine companiile care sunt implicate cu trup si suflet in dezvoltarea resursei umane, iar marea majoritate a corporatiilor care lucreaza prin birouri de reprezentanta fura angajatii gata pregatiti; chiar daca dau un salariu mai mare ies in castig pe un orizont de 5 ani pentru ca nu investesc nimic pentru instruire.

    Sa luam exemplu din industria farmaceutica, unde marile companii internationale spun povesti de PR gen ESG, incluziune, diversitate, etc., dar de fapt nu investesc in instruire ci fura la greu angajatii de la competitie. Impactul acestor manevre in viata reala este ca managerii din zona comerciala sunt tot mai slab pregatiti pentru ca se ocupa mai mult cu saritul dintr-o barca in alta pe un salariu mai mare decat de propria dezvoltare profesionala si evolutie in cariera.

    Birourile de reprezentanta ale industriei, in loc de a crea specialisti bine pregatiti abunda de exemplu in brand manageri (directori de produse) si regulatory manageri (specialistii in reglementare) care fie sunt simpli traducatorii de materiale promotionale create de centralele internationale si ghizi turistici la congresele internationale (primii) fie curieri “de lux” care duc la agentia medicamentului dosarele de inregistrare pregatite tot la centrala (cei din urma). Cu toate acestea, sunt tranzactionati la peste 2000 Euro net / luna, pentru simplu motiv ca sunt in deficit sau ca sunt recrutati de firmele care externalizeaza forta de munca (BPO) unde sunt platiti la negru cu sume enorme.

    Iar in zona industriala nu exista instructaj decat la fabricile deja existente, de unde se servesc ca la bufet suedez cei care deschis fabrici noi. Adica nici un instructaj, nici o dezvoltare profesionala, nimic care sa substantieze “angajamentele” de HR. Bursele pentru invatamant dual si faculatati, alte povesti de PR.

    Trei mari alte probleme sunt sesizate de catre cei care cauta angajati in piata de munca din Romania.

    1.  Lipsa de scrupule a companiilor de recrutare si plasare de forta de munca, fuga lor dupa castiguri facile si festival de siretlicuri: mint la recrutare angajatii sau angajatorii despre ce are de oferit cealalta parte sau plaseaza angajati la angajator iar dupa expirarea contractului de confidentialitate ii revand altuia – alternativ, isi paseaza ponturi intre ei si revand “incrucisat” angajatul plasat.
    2.  Cresterile absurde ale salariilor in mediul public, fara nici o ratiune, la care se adauga sistemele de facilitati fiscale practicate in sectoare economice, evident pe criterii de clientelism politic, sunt tot atatea surse de dezechilibre si distorsiuni in piata muncii.
    3.  Plasarea unor noi investitii (in special industriale) prin reshoring, transfer din Rusia si Ucraina, etc., va agrava criza fortei de munca. O sa fie tot mai multe situatii in care deschiderea unei fabrici va duce la inchiderea alteia, din cauza deficitului de mana de lucru. E de domeniul tragi-comicului cazul din Bucuresti, cand s-a deschis un retailer langa o fabrica de medicamente cauzand migrarea a zeci de angajati care, ulterior, in pandemie, din cauza ca retailer-ul s-a inchis, au migrat la loc.

    Si, pentru alta demonstratie a “super-eficientei” echipelor inimoase de HR din birourile de reprezentanta, sa mergem si la nivelul urmator: cati executivi care provin din birourile de reprezentanta din Romania au devenit lideri regional sau chiar globali? Putini, ii numeri pe degete. Polonezii domina piata de retail, IT si sanatate cu scoli exceptionate, adevarate incubatoare de leadership.