BusinessMagazin

Tag: Birou

  • Firma internaţională de avocatură CMS o promovează pe Cristina Popescu partener în cadrul biroului din România

    CMS România anunţă promovarea Cristinei Popescu în poziţia de Partener începând cu data de 1 mai 2022. Coordonatoare a grupului de practică privind dreptul asigurărilor pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul CMS, Cristina Popescu devine cel de-al optulea partener local al firmei.

    „Această promovare, venită într-un context internaţional complicat, este o dovadă în plus a faptului că CMS continuă să investească în oamenii săi pe termen lung, crede în puterea echipei şi în capacitatea acesteia de a depăşi chiar şi cele mai dificile circumstanţe.”, spune Horea Popescu, Managing Partner al biroului CMS din Bucureşti.

    Cristina Popescu are o experienţă de peste 15 ani în proiecte complexe în domeniul asigurărilor, achiziţiilor publice şi dreptului muncii, fiind specializată în consiliere juridică pe aspecte de reglementare, conformitate şi drept comercial. De asemenea, practica ei include domenii precum protecţia datelor, proprietate intelectuală şi dreptul concurenţei.

    De-a lungul carierei, Cristina Popescu s-a concentrat pe o multitudine de domenii juridice, inclusiv dreptul asigurărilor şi reasigurărilor, în special asistând asiguratorii, reasiguratorii şi brokerii cu privire la provocările generate de reglementările şi mediul de afaceri din România, de la probleme complexe de reglementare, până la mediere şi dispute privind daune, precum şi în tranzacţii corporative şi comerciale, inclusiv transferuri de portofolii de asigurări.

    De asemenea, a asistat clienţii cu privire la contracte atribuite de autorităţi guvernamentale sau de achiziţii publice, atât în ceea ce priveşte consultanţa juridică comercială, cât şi reprezentarea acestora în litigii, cu un accent special pe industrii precum construcţii, tehnologie, software şi telecomunicaţii, industria farmaceutică şi alte bunuri şi servicii legate de industria medicală.

    În ceea ce priveşte activitatea ei în domeniul dreptului muncii, Cristina Popescu a fost implicată în negocieri ale contractelor colective de muncă, proceduri individuale sau colective de concediere şi negocieri pentru soluţionarea disputelor în legătură cu încetarea raporturilor de muncă, drepturile angajaţilor ca urmare a unui transfer de întreprinderi, convenţii de neconcurenţă şi confidenţialitate, pachete de beneficia.

    CMS a promovat recent 60 de noi parteneri, reprezentând cea mai mare rundă de promovare globală a companiei. Numirile acoperă 33 de oraşe din Europa, Orientul Mijlociu, America Latină şi Africa. Femeile reprezintă 43% din promovările la nivel global.

     

  • Companiile vor să îşi aducă angajaţii înapoi la birou, dar aceştia preferă în continuare flexibilitatea: 7 din 10 angajaţi optează pentru un mod de lucru hibrid, iar 1 din 4 şi-ar da demisia dacă angajatorul le-ar impune întoarcerea integrală la birou

    Ridicarea restricţiilor anti-Covid 19 trasează noi direcţii în legătură cu modul de lucru al angajaţilor, tot mai multe companii optând pentru reîntoarcerea echipelor la birou. Totuşi, dacă în urmă cu aproape un an o treime dintre angajaţi erau nehotărâţi cu privire la întoarcerea la birou, iar 24% preferau să lucreze în continuare remote, acum 67% dintre angajaţi ar prefera un mod de lucru hibrid, care să le ofere posibilitatea de a alege câte zile lucrează de la birou, notează cel mai recent sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs

    În plus, 26% declară că dacă angajatorul le-ar impune întoarcerea integrală la birou, şi-ar da demisia şi ar căuta un loc de muncă mai flexibil.

    „Odată ce restricţiile anti-Covid au fost ridicate, angajatorii pregătesc terenul pentru întoarcerea la birou a angajaţilor, iar unii chiar au reluat complet munca de la birou. Acum, angajaţii vor mai multă flexibilitate şi un sistem de lucru care să le împace cât mai bine nevoile actuale”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs

    În prezent, conform sondajului realizat de BestJobs, 46% dintre angajaţii white collar îşi desfăşoară munca exclusiv de acasă, în timp ce doar 32% îşi împart activitatea între casă şi sediul companiei.

    După ce au descoperit avantajele muncii de la distanţă, angajaţii valorifică altfel timpul. Astfel, 64% dintre participanţii la sondaj spun că unul dintre principalele motive pentru care nu ar dori să revină complet la munca de la birou ar fi timpul alocat deplasării între sediu şi domiciliu. Organizarea lejeră a programului şi timpul petrecut alături de familie sunt principalele beneficii pe care le iau în considerare angajaţii atunci când aleg un mod de lucru flexibil.

    Angajaţii vor să aleagă când şi pentru ce merg să lucreze de la birou, avantaj pe care îl au datorită modului de lucru hibrid. Principalele motive care i-ar aduce una sau mai multe zile pe săptămână la birou sunt proiectele unde este nevoie de alinierea cu toţi membrii din echipă (43%), nevoia de socializare (26%), posibilitatea de a face mai multă mişcare datorită ieşitului din casă (23%) şi separarea mai bună între viaţa personală de cea profesională (28%).

    Revenirea la birou, chiar şi parţială, ar aduce schimbări mari în viaţa angajaţilor obişnuiţi cu munca 100% remote. Pentru o trecere mai uşoară la lucrul de la birou, aceştia spun că ar avea nevoie de o mai mare flexibilitate în timpul zilei de lucru, astfel încât să pot gestiona în paralel şi nevoile familiei (35%), decontarea transportului (12%), mai multe zile libere (11%) şi ajutor în gestionarea volumului de muncă (10%).

    „Munca de la birou vine şi ea cu avantaje, pe care angajaţii au ajuns să le prefere, cum ar fi interacţiunile cu colegii sau predictibilitatea unui program de lucru, însă cei mai mulţi vor să poată alege de unde să lucreze şi favorizează astfel un mod de lucru hibrid”, adaugă Ana Vişian.

    Din tabăra recrutorilor, 65% spun că ar fi de preferat ca angajaţii să revină complet la birou, iar 20% consideră că acest proces are nevoie de o tranziţie lină şi estimează că se va realiza treptat în următoarele 3 luni.

    În plus, mai mult de jumătate sunt de părere că angajaţii ar trebui lăsaţi să aleagă singuri câte zile lucrează de acasă şi câte de la birou.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 02 – 24 martie pe un eşantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

     

  • Sondaj Genesis Property: 45% dintre angajaţi s-au întors complet la birou şi peste 70% spun că vor să lucreze de la birou sau în sistem hibrid în 2022

    Aproape 45% dintre angajaţi lucrează în prezent doar de la birou, ca urmare a politicilor companiei privind modul de lucru stabilit pentru acest an, iar alţi aproape 16% trebuie să meargă săptămânal la sediu, fără ca angajatorul să impună o anumită frecvenţă, arată un sondaj realizat de Genesis Property.

    Cei mai mulţi îşi doresc să lucreze alături de echipă, la birou, cel puţin trei zile pe săptămână (39%) şi doar 3 din 10 angajaţi preferă în continuare lucrul de la distanţă.

    „Flexibilitatea modului de lucru din ultimii doi ani a transformat fundamental viaţa profesională a oamenilor şi relaţia lor cu biroul. Lucrul de la distanţă a venit cu soluţii la provocările pentru sănătate, dar în acelaşi timp şi cu nostalgia interacţiunilor la birou de dinainte de pandemie. Oamenii vor înapoi la birou cel puţin în sistem hibrid şi au nevoie de spaţii de lucru mai sigure pentru sănătate, adaptate modului de lucru al viitorului”, spune Ştefan Tudos, vicepreşedinte Genesis Property.

    Potrivit sondajului realizat recent în rândul a 1073 de angajaţi, aproape 60% dintre ei spun că politica de lucru în compania unde lucrează prevede desfăşurarea activităţii doar de la birou sau în sistem hibrid cu prezenţă în principal fizică, în timp ce alţi aproape 30% merg la sediu când au nevoie să interacţioneze cu colegii sau simt nevoia să socializeze. Peste 70% vor să lucreze de la birou în 2022 sau cel puţin în sistem hibrid.

    În acelaşi timp, doar 34% dintre angajaţi consideră că biroul lor este mai sigur pentru sănătate acum decât în urmă cu un an, iar 16% spun că sunt în continuare îngrijoraţi pentru starea lor de sănătate atunci când sunt la birou, în contextul evoluţiei cazurilor la începutul acestui an. Aproximativ 90% apreciază că, la birou, colegii lor respectă cel puţin parţial normele sanitare. În acelaşi timp, peste 26% consideră că drumul până la birou reprezintă un risc la fel de mare pentru sănătatea lor cum este şi lucrul la birou, în contextul în care peste 28% folosesc transportul în comun.

     Sondajul Genesis Property privind percepţia angajaţilor despre sănătatea clădirilor a fost desfăşurat, la nivel naţional, în februarie 2022 prin platforma iVox, pe un eşantion total de 1.073 de utilizatori de internet din România. Circa 57% dintre participanţi sunt femei, peste 60% au vârsta cuprinsă între 20 şi 40 de ani, iar 60% au un venit net mai mare de 3.000 de lei.

    Genesis Property este unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori de birouri de clasa A din România şi deţine şi administrează peste 150.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri ocupate de companii precum HP, Accenture, Societe Generale, Citibank, Ericsson, Garanti BBVA, Infineon, Luxoft, Yokogawa, Siemens şi Alpha Bank, unde lucrează peste 20.000 de angajaţi.

  • Ridicarea restricţiilor Covid-19 accelerează perspectivele de revenire a angajaţilor la birou

    Ridicarea restricţiilor Covid-19 accelerează perspectivele de revenire a angajaţilor la birou, cu opţiunea de lucru remote doar atunci când e convenabil, relevă un sondaj BestJobs.

    Ziua de 8 martie reprezintă finalul stării de alertă în România, la doi ani de la declanşarea pandemiei. Această perioadă a adus multe schimbări pe piaţa muncii şi în viaţa angajaţilor, care au experimentat modul de lucru de la distanţă, dar şi hibrid, iar acum au posibilitatea de a alege cum vor să lucreze. După doi ani în care au fost privaţi de interacţiunile directe cu colegii şi afectaţi de lipsa de separare a timpului personal de cel alocat activităţii profesionale, 62% dintre candidaţii români au declarat în ultimul sondaj BestJobs că ar alege să lucreze de la birou sau cel puţin în format hibrid, în timp ce 38% ar prefera exclusiv remote.

    În prezent, 48% dintre angajaţi au declarat că lucrează de la sediu, 42% exclusiv de la distanţă, iar 10% într-un format hibrid. Chiar dacă se va reveni la munca de la birou ca normă, 24% dintre angajaţi spun că posibilitatea de a lucra remote reprezintă un beneficiu de luat în calcul atunci când îşi negociază contractul de muncă.

    Atunci când evaluează un nou loc de muncă în vederea angajării, doar 7% dintre candidaţi mai consideră că lucrul exclusiv de la birou ar reprezenta un compromis pe care ar trebui să îl facă, în timp ce 14% au declarat că ar accepta mai greu o poziţie care implică lucrul exclusiv remote.

    „Schimbările în modul de lucru din ultimii doi ani au transformat stilul nostru de viaţă, am fost nevoiţi să ne reorganizăm toate aspectele vieţii în funcţie de modul de desfăşurare a activităţii de la locul de muncă. Pentru unii, modul de lucru remote a fost o soluţie potrivită şi rămâne opţiunea preferată, în timp ce pentru alţii a însemnat un compromis greu de acceptat. Vedem deschiderea tot mai mare a angajaţilor de a se întoarce la birouri, mai ales în contextul în care restricţiile vor fi eliminate, păstrând totuşi posibilitatea fermă din partea angajatorului, de a lucra remote”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs România.

    Interesul pentru joburile remote este foarte mare în continuare, întrucât candidaţii au înregistrat în ultimele 30 zile peste 62.000 de aplicări, cele mai multe dintre ele pentru oportunităţi în Vânzări, IT/ Telecomunicaţii şi Management.

    În luna februarie 2022, pe platforma de recrutare au fost deschise aproximativ 3.500 de poziţii care oferă posibilitatea muncii exclusiv de la distanţă, de două ori mai multe decât în februarie 2021 şi cele mai multe de la începutul pandemiei.

    În plus, alte peste 1.000 de joburi care presupun un mod de lucru hibrid sunt disponibile candidaţilor de pe platformă. În ultimele 30 zile, cele mai multe dintre poziţiile remote disponibile pe platformă au fost în IT / Telecomunicaţii, Management şi Inginerie.

  • Germanii de la SAP, cu circa 640 de angajaţi pe piaţa naţională, au închis biroul din Kiev. „Suntem în contact strâns cu angajaţii din Ucraina şi lucrăm pentru a le asigura siguranţă şi pentru a le oferi ajutor”

    Producătorul german de soluţii software de business SAP, unul dintre cei mai puternici jucători europeni din industria de tehnologie, prezent şi pe piaţa din România, a decis să închidă biroul din Kiev în urma conflictelor dintre Rusia şi Ucraina.

    „SAP urmăreşte îndeaproape criza care se desfăşoară în Ucraina. Suntem în contact strâns cu angajaţii noştri de pe teren şi lucrăm pentru a le asigura siguranţă şi pentru a le oferi ajutor acolo unde este necesar. Am închis biroul SAP din Kiev”, au transmis reprezentanţii SAP pentru ZF.

    Aceştia nu au furnizat informaţii despre numărul de angajaţi pe care compania îi are în Ucraina.

    SAP România, subsidiara locală a producătorului german, a închis anul 2020 – ultimul pentru care sunt date publice – cu afaceri de 431,8 milioane de lei, înregistrând o scădere de aproximativ 16%, potrivit informaţiilor publice de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Compania înregistra un număr de circa 642 de angajaţi la nivel naţional, la finalul anului 2020, arată sursa citată anterior.

     

  • Obligaţi să stea acasă şi neputând să se vadă cu clienţii, diverşi designeri şi arhitecţi şi-au îndreptat creativitatea spre propriile spaţii. Ce a rezultat

    Obligaţi să stea acasă şi neputând să se vadă cu clienţii ca înainte, diverşi designeri şi arhitecţi şi-au îndreptat creativitatea spre propriile spaţii, scrie New York Times. Pe lângă faptul că au avut mai mult timp la dispoziţie decât de obicei, aceştia au avut şi problema adaptării unor proprietăţi în care se refugiau din oraş pentru relaxare utilizării ca locuinţă principală pentru o familie întreagă, cu copii şi chiar nepoţi în unele cazuri.

    Diverşi arhitecţi şi designeri şi-au pus astfel talentele la lucru, construind spaţii unde să poată lucra nederanjaţi, ca în cazul a trei arhitecţi newyorkezi care împărţeau o proprietate şi care şi-au construit trei studiouri de creaţie unite de spaţii comune. Clădirea din lemn are privelişte spre o livadă şi a fost vopsită în culori care amintesc de scoarţa copacilor din jur, iar utilizatorii ei pot lucra la proiecte pentru clienţi din alte ţări.

    Rămas cu mai mult timp liber, un arhitect şi profesor al Parsons School of Design din New York, Peter Matthiesen Wheelwright, şi-a dorit un spaţiu liniştit în care să poată lucra, fie la proiecte din domeniul său de activitate, fie la cărţile pe care dorea să le scrie. A rezultat astfel o mică clădire cât de departe posibil de cea în care locuia familia, cu birou şi loc de dormit, unde proprietarul să se poată bucura de clipe de singurătate.

    Refugiat şi el în afara oraşului, Constantin Boym, proprietar al firmei de design Boym Partners, care a proiectat de la ceasuri pentru Swatch la veselă şi magazine pentru alte companii, şi-a amenajat un mic pavilion în care expune un fals trofeu de vânătoare (cerb), confecţionat din lemn găsit, o expoziţie de căsuţe de păsări în diverse stiluri arhitecturale sau o grădină de roşii. Un arhitect de la firma de arhitectură NBBJ din Seattle, Ryan Mullenix, s-a refugiat în spatele casei sale din suburbiile oraşului din apropiere, Bellevue, unde şi-a construit un birou ca să poată lucra liniştit. Construit în trepte, din lemn şi sticlă, şi aşezat între copaci, biroul poate fi în continuare îmbunătăţit, consideră proiectantul şi constructorul său.

  • Pandemia are şi avantaje: Angajaţii care îşi iau concediu medical din cauza COVID-19 pot câştiga mai bine decât dacă ar sta la birou VIDEO

    Angajaţii încearcă să evite concediul medical atunci când se îmbolnăvesc de COVID-19, pentru că se tem că vor câştiga mai puţin la salariu. Cu toate acestea, potrivit Andreei Gaşpar, schema de calcul a salariilor îi poate avantaja din punct de vedere al venitului în carantină.

    „Concediul medical pentru COVID şi de carantină sunt plătite exclusiv cu 100%, iar un concediu medical este calculat ca media veniturilor pe ultimele şase luni. Asta înseamnă că vom face baza de calcul raportându-ne la ultimele şase luni ale angajatului şi poate că angajatul respectiv a avut şi bonusuri încasate, poate a avut şi nişte alte avantaje în natură incluse în baza de calcul şi chiar se întâmplă des să primească mai mulţi bani în concediu medical decât dacă ar fi fost în mod obişnuit la muncă”, a declarat Andreea Gaşpar, HR & Payroll Manager, Mazars, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

     

  • O noua boală este tot mai des întâlnită în lume după ce pandemia a obligat oamenii la izolare. Ce măsuri iau specialiştii pentru a combate această problemă

    Însingurarea este, poate, unul dintre efectele colaterale cele mai puternice ale pandemiei. Distanţa dintre oameni – emoţională, pe lângă cea fizică – nu poate fi mereu compensată de tehnologie, iar asta se vede în volumul tot mai mare de muncă pe care l-au avut psihologii în ultima vreme.

    Când vine vorba de colectivul de la birou, dispariţia interacţiunii zilnice a adus şi ea sechele pentru angajaţi. Tocmai de aceea, unele companii au ales să abordeze metode de a reda sentimentul de apartenenţă printre oamenii din echipele lor. Metodele sunt variate.

    „Cam o dată pe lună, ne întâlnim toţi colegii din departament online, la prânz, şi povestim despre ce s-a mai întâmplat nou. Comandăm mâncare, păstrăm bonul, iar prânzul este decontat ulterior de companie. Genul acesta de interacţiuni ne ajută mai ales că noi lucrăm în continuare exclusiv de acasă, de când a început pandemia, aşa că e plăcut să mai schimbăm idei între noi, ca şi cum am ieşi la masă împreună, la serviciu”, povesteşte Sandu, un angajat al unei multinaţionale cu o subsidiară în Bucureşti.

    Un „team lunch” online devine astfel un mod de a le transmite angajaţilor că, deşi nu se mai văd zi de zi la sediu, ei fac în continuare parte dintr-o echipă şi nu sunt singuri. Întâlnirile fizice periodice sunt o altă opţiune.

    „În perioada cu vreme caldă, ne-am întâlnit în spaţiile outdoor, pentru că ne era dor de acest lucru. Am făcut workshopuri, ne-am întâlnit după terminarea programului de muncă pentru a povesti despre ce am făcut în concedii. Există o tendinţă în a găsi soluţii de a veni totuşi la birou. Trendul este în direcţia aceasta”, spunea Mirela Radu, community manager, MyHive, la gala După Afaceri Premium din 2021.

    MyHive este brandul de birouri creat de dezvoltatorul imobiliar austriac Immofinanz înainte de pandemie, tocmai pentru a sugera ideea de atmosferă prietenoasă şi de comunitate la serviciu, la fel ca
    într-un stup de albine, tradus, în engleză, prin „hive”. Alte companii au fost chiar şi mai inovative.

    „În contextul pandemiei, multe corporaţii nu au mai putut să meargă în clasicele teambuildinguri şi au fost nevoite să găsească idei alternative de activităţi care să aducă împreună colegii. Aşa că am primit propuneri de ateliere de terarii online, prin Zoom, cu fetele din corporaţii, în loc de cadouri de 8 martie”, povesteşte Alexandra Damian, fondatoarea Crearium, un business în domeniul plantelor suculente.

    Calitatea mediului de lucru din orice echipă, din orice organizaţie este responsabilitatea fiecărui angajat, nu doar a CEO-ului sau a celor care au poziţii de conducere, aşa că menţinerea spiritului de echipă este un efort comun, crede Viorel Panaite, managing partner la Human Invest & Ken Blanchard România, o companie de training şi consultanţă în dezvoltarea organizaţională.

    „Sentimentul de apartenenţă este acelaşi lucru cu sentimentul de afiliere şi conectare autentică. Potrivit cercetărilor lui Edward Deci şi Richard Ryan, angajaţii spun că au un sentiment de apartenenţă atunci când ştiu să-şi regăsească scopul personal în scopul comun şi misiunea echipei sau a organizaţiei din care fac parte, atunci când se simt conectaţi cu cei din jur şi relevanţi pentru aceştia”, spune Viorel Panaite.

    Munca remote cere un efort suplimentar din partea fiecărui angajat – manager sau nu – de a întări constant sentimentul de apartenenţă. Angajaţii care declară un sentiment de apartenenţă ridicat au, în acelaşi timp, un echilibru mental şi emoţional mai bun, un sentiment mai clar de siguranţă, se simt mai autonomi, mai creativi şi au mai multă energie pozitivă.

    „Managerii trebuie să înveţe să asculte mai bine în callurile unu la unu sau în şedinţele virtuale la care participă, să ştie cum să-i conecteze pe oameni între ei ca să se ajute reciproc şi să nu polarizeze interacţiunile virtuale, să ştie cum să sprijine conectarea intereselor profesionale şi personale ale celor din echipă cu priorităţile şi scopul comun al echipei”, adaugă Viorel Panaite.

    Directorii trebuie, totodată, să ştie cum să conecteze valorile comune ale echipei la o lecţie învăţată în urma unui eşec sau de o reuşită semnificativă, să arate preocupare pentru îmbunătăţire continuă, să înveţe să creeze spaţii pentru învăţare în spaţiu colectiv, să exprime mai frecvent aprecierea pentru eforturile făcute şi să-i înveţe pe oamenii din echipă să facă la fel unii cu ceilalţi.

    „Cu atât mai mult, în mediul remote, managerii trebuie să fie atenţi la claritatea proceselor de decizie din echipă: să ofere spaţiu fiecărei voci să se simtă invitată, auzită şi implicată în decizii, cu protocoale diferite de la caz la caz. Atunci când angajaţii ştiu că-şi pot pune amprenta nu doar în activităţile zilnice pe care le realizează, ci şi în procesele organizaţiei, sentimentul de apartenenţă creşte negreşit”, crede Viorel Panaite.

    Din punct de vedere psihologic, pandemia a venit cu o criză a schimbării, după ce izolarea socială şi munca de acasă au produs dezechilibre psihologice.

    „Dacă nu facem pauze regulate pentru a purta o discuţie cu prietenii sau pentru a opta pentru un spaţiu comun de lucru, este posibil să nu ne vedem cu nimeni ore întregi. Poate chiar zile. Patruzeci şi şase la sută dintre oameni se confruntă cu singurătatea în mod regulat. Iar cifrele acestea sunt în raport cu populaţia generală. Angajaţii în telemuncă prezintă un risc şi mai mare de a se confrunta cu singurătatea extremă şi, în cele din urmă, cu alte probleme precum depresia sau anxietatea socială ca urmare a unor perioade lungi de izolare”, spune psihologul Yolanda Creţescu.

    Ea pune pe masă noi aspecte atunci când vine vorba de reconstituirea atmosferei de la birou. Ar trebui companiile să subvenţioneze cumpărăturile de cafea sau wi-fi-ul pentru angajaţii care aleg să lucreze de la o cafenea din apropierea casei? Sau tariful pentru a lucra dintr-un spaţiu de coworking? Compania ar trebui să trimită angajatul să călătorească în diferite oraşe sau locuri pentru a se reînnoi cu noi experienţe? Cum ar trebui companiile să ofere mecanisme pentru ca angajaţii îndepărtaţi de birou să se reconecteze la viaţa de dinaintea pandemiei?

    „Din păcate, o mare parte din discuţiile dintre directorii de astăzi sunt despre costuri. Dar work from anywhere nu înseamnă că poţi economisi. Banii cheltuiţi pentru alte scopuri decât cele anterioare pandemiei sunt o investiţie în bunăstarea angajaţilor, în productivitate şi, în cele din urmă, în rentabilitate.”

    Liniile de suport antianxietate, accesul la specialişti care pot fi accesaţi prin platforme virtuale, screeninguri specializate de evaluare online a anxietăţii sau a depresiei ori a stării de bine sunt alte câteva instrumente care pot veni în ajutorul echipelor de HR şi pot completa suportul angajaţilor.

  • Părinţii credeau că pleacă în fiecare zi la serviciu, dar ea construia în secret un imperiu de milioane de dolari

    Povestea de succes a tinerei Jane Lu, din Australia, a început ca multe alte poveşti: dimineaţa se îmbrăca formal, pentru serviciu, îşi lua la revedere de la părinţi şi pleca spre locul de muncă, relatează dailymail.co.uk.

    Singura diferenţa este că Jane Lu nu avea un birou la care să ajungă, un job cu titlu complicat sau un şef căruia să îi raporteze. Lu a ţinut ascuns de părinţii ei întregul plan de afaceri, crezând că aceştia nu vor fi de acord cu ideea de a porni un business pe cont propriu. Tânără mergea în fiecare zi la o cafenea din centru, deschidea laptop-ul şi contacta diverse companii, organiza evenimente şi punea bazele unei afaceri de milioane de dolari.

    Compania tinerei, ShowPo.com, a generat venituri de peste 10 milioane de dolari în 2014. Ea distribuie haine în 45 de ţări, are 420.000 de fani pe Instagram şi aproape 500.000 pe Facebook. Jane Lu consideră că mare parte a succesului său se datorează modului în care a desfăşurat campaniile de social media.

    Chiar dacă recunoaşte că şi-a minţit pentru o bună perioadă de timp părinţii, Lu spune că aceştia sunt extrem de mândri de felul în care ea a gestionat businessul. “În primă fază nu le-a venit să creadă cât curaj am avut”, povesteşte Lu celor de la dailymail.co.uk.
    ShowPo.com are în momentul de faţă zece angajaţi, iar Jane Lu spune că cel mai important lucru este că poate face zi de zi lucrurile care îi plac. Cât despre lansarea unui business, Jane Lu crede că cea mai mare problemă a tinerilor este teama de eşec: “Merită să-ţi asumi acest risc şi este extrem de important să fii întotdeauna sincer. Nu trebuie să laşi o afacere să te schimbe”, a mai spus Lu.

  • Majoritatea angajaţilor nu se aşteaptă se revină la birou cu normă întreagă. Devine munca de acasă o soluţie de viitor?

    Majoritatea oamenilor nu cred că lucrătorii se vor întoarce la birou cu normă întreagă, sugerează un sondaj realizat de BBC News.

    Un total de 70% din 1.684 de persoane chestionate au prezis că lucrătorii „nu se vor mai întoarce nicidoată la birou în acelaşi număr”.

    Majoritatea lucrătorilor au declarat că preferă să lucreze de acasă, full-time sau part-time.

    În acest context, managerii devin îngrijoraţi de scăderea creativităţii angajaţilor la locul de muncă.

    În cadrul sondajului, jumătate dintre cei 530 de lideri chestionaţi au fost de părere că lucrul de acasă ar putea afecta atât creativitatea angajaţilor, cât şi colaborarea dintre aceştia.

    Şefii marilor firme, cum ar fi banca de investiţii Goldman Sachs şi gigantul technologic Apple, au dat dovadă de ceva mai puţină flexibilitate, numind lucrul de acasă „o aberaţie”.

    Cu toate acestea, atât managerii cât şi angajaţii chestionaţi pentru BBC au fost de acord că nici productivitatea, nici economia nu vor fi afectate de continuarea lucrului la domiciliu.

    Directorul executiv al BT, Philip Jansen, a declarant pentru BBC că intenţionează să-şi lase angajaţii, pe viitor, să lucreze de acasă trei sau patru zile pe săptămână – deşi mii de ingineri nu vor beneficia de aceeaşi flexibilitate.

    Potrivit sondajului, mai mult de trei sferturi dintre angajaţi sunt de părere că, pe viitor, superiorii lor le vor permite să lucreze o parte din timp de acasă.

    Conform celor mai recentre cifre oficiale, proporţia angajaţilor care au lucrat de acasă în 2020 a crescut la 37%, o creştere semnificativă faţă de 27% în anul precedent.

    Aproximativ 60% dintre persoanele chestionate au considerat că tinerii vor avea dificultăţi în a se adapta fără contactul direct cu colegii lor de muncă.

    De asemenea, jumătate dintre lucrătorii chestionaţi au declarat că randamentul femeilor poate fi sporit de munca la domiciliu, sarcinile de îngrijire a copiilor fiind mai puţin un obstacol.

    În Anglia, prim-ministrul Boris Johnson a recomandat o „revenire traptată la muncă” în timpul verii, deoarece măsurile legate de coronavirus s-au mai relaxat. În restul Regatului Unit, oamenii sunt încă sfătuiţi să continue lucru la distanţă, acolo unde este posibil.