BusinessMagazin

Tag: Bihor

  • Acest oraş din România a reuşit să obţină sute de milioane de euro din fonduri europene. Care este secretul succesului?

    Cu 194 de milioane de euro finanţări nerambursabile, Oradea se plasează în fruntea listei în topul oraşelor care au atras fonduri europene anul trecut. Mai mult, de-a lungul ultimilor cinci ani zeci de investiţii au bombardat oraşul. Trei parcuri industriale cu investiţii de 200 de milioane de euro au creat mii de noi locuri de muncă în IT, automotive, farma, industrie. Peste 60 de companii sunt găzduite în cele două parcuri industriale, iar managerii de la stat au mizat pe strategia facilităţilor fiscale şi a colaborării strânse cu investitorii, deopotrivă străini şi locali. Zeci de milioane de euro au fost investiţi şi în turism, iar oraşul mizează pe o creştere de peste 10% a numărului de turişti anul acesta. Treaba managerilor, de la stat şi de la privat, nu este nici pe departe terminată, iar dezvoltarea accelerată a oraşului nu are doar plusuri, ci şi minusuri care trebuie gestionate.

    Mai multe deplasări la Oradea, în mai puţin de doi ani, mi-au dat ocazia să observ că în oraş se construieşte, se cheltuiesc mulţi bani pe investiţii, iar pe străzi sunt turişti care discută în limbi străine. Intrigat, am început să caut informaţii şi am aflat câteva lucruri surprinzătoare. De pildă că una dintre cele mai noi „vedete“ din oraş, un aquaparc, deţine recordul, în România, ca valoare a investiţiei în domeniu (20 de milioane de euro), că oraşul are trei parcuri industriale care au atras investiţii de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani şi 5.000 de oameni lucrează în cele trei zone. Iar planurile autorităţilor şi ale companiilor deopotrivă sunt la fel de mari. Oradea, un oraş a cărui istorie începe acum mai bine de 900 de ani, pare să-şi reia rolul de „poartă către vestul Europei“. Motorul economiei bihorene, capitala Art Nouveau sau oraşul cu cei mai mulţi bani europeni atraşi – toate aceste afirmaţii caracterizează oraşul situat la câteva minute de graniţa cu Ungaria. Încă din 2011, pe vremea când cele mai multe companii marşau pe tactica mai sigură a expectativei, la Oradea lucrurile au stat tocmai pe dos, iar oraşul a atras zeci de noi investiţii.

    Primăria Oradea a obţinut anul trecut finanţări nerambursabile de 194 milioane de lei, adică aproape 24% din veniturile totale de 805 milioane lei; din punctul de vedere al fondurilor europene, dacă media naţională de absorbţie este de 74%, Oradea a reuşit să atragă 95% din fondurile disponibile, ocupând astfel un loc fruntaş în acest clasament al eficienţei.

    La nivel de judeţe, administraţiile locale care au încasat cele mai mari sume de la UE sunt Bihor (362 milioane lei), Hunedoara (279 milioane lei), Prahova (278 milioane lei), Dolj (258 milioane lei) şi Constanţa (255 milioane lei). Neamţ (46 milioane lei), Bucureşti (32 milioane lei) şi Ialomiţa (27 milioane lei) sunt judeţele care au atras cele mai mici sume de la Uniunea Europeană. La nivel de primării ale reşedinţelor de judeţ, cele mai mari sume s-au încasat în Oradea, Ploieşti şi Iaşi.

    Devine astfel cât se poate de clar că o discuţie despre evoluţia economică a judeţului Bihor este, în mare măsură, o discuţie despre modul în care a evoluat Oradea. „În mod evident, Oradea este motorul economiei judeţului Bihor. Peste 60% din economia judeţului se reflectă aici, iar businessul local este cel mai bine evidenţiat tot în Oradea“, spune Radu Silaghi, director executiv al Asociaţiei Firmelor Bihorene (AFB). „În ultimii 5-7 ani, dacă e să vorbim de un termen mediu, evoluţia mediului de afaceri a fost pozitivă din mai multe perspective: în primul rând atragerea investitorilor străini, care au venit în număr destul de mare datorită parcurilor industriale. Avem primul parc care se află la ieşirea din ţară şi a atras investiţii masive din zona externă, şi mai avem alte două parcuri care încep să se dezvolte. Economia locală a fost vitregită la un moment dat; prin investiţiile masive din străinătate au fost puse deoparte investiţiile româneşti, la fel şi micii industriaşi. Cele două parcuri mai noi au dat practic posibilitatea şi firmelor locale, afacerilor mici, să se relocheze din centrul oraşului sau din judeţ, revitalizând practic economia locală.“

    Parcurile industriale din Oradea, despre care vorbeşte Radu Silaghi, au generat investiţii private (atât străine, cât şi ale unor companii locale) de 200 de milioane de euro în ultimii cinci ani; din acestea, investiţii de peste 100 de milioane de euro au fost deja finalizate. Parcul industrial Eurobusiness I, primul construit în Oradea, reprezintă o zonă delimitată, în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare, producţie industrială şi servicii. Se desfăşoară pe o suprafaţă de 121 de hectare, terenul fiind proprietatea municipiului Oradea. Acesta este poziţionat strategic în apropierea graniţei de la Borş şi are un front stradal, pe drumul european 60, de 1,2 kilometri. Euro Business Parc Oradea este administrat de Eurobusiness Parc SRL, societate deţinută în procent de 100% de municipiul Oradea.

    Primăria din Oradea deţine şi parcul Eurobusiness II, a cărui suprafaţă este de 23,8 hectare. Dat fiind interesul tot mai mare al companiilor pentru aceste spaţii, consilierii locali au aprobat în 2015 înfiinţarea Parcului Industrial Eurobusiness III şi acordarea de facilităţi fiscale mai multor firme. Parcurile industriale ale Oradei, întinse pe 220 de hectare, sunt o investiţie profitabilă pentru autorităţi; peste 3.000 de oameni lucrează în aceste zone, iar numărul angajaţilor ar putea trece de 6.500 până la sfârşitul anului 2020. Aflându-se la doar 4 kilometri de graniţa cu Ungaria, parcurile industriale au legături directe la importante rute comerciale.

  • De ce a fost amendat un bihorean care îngrijeşte peste 200 de oameni cu probleme

    Amendat cu 10.000 de lei de către angajaţii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Bihor, Viorel Paşca, bihoreanul care îngrijeşte peste 200 de persoane, a ales să protesteze în Parcul Traian din faţa Prefecturii Bihor. Reprezentanţii ITM susţin că amenda pe care au aplicat-o este cea minimă prevăzută de lege pentru astfel de cazuri, scrie voceatransilvaniei.ro

    “Amenda a fost aplicată, fiind minimum amenzii impusă de lege, pentru găsirea unei persoane practicând o muncă fără să aibă forme legale de angajare. Dacă făcea o contestaţie că nu-i de acord cu măsura dispusă de ITM, lucrurile erau ca în situaţiile normale. A făcut acest demers folosindu-se de oamenii aceia care chiar sunt necăjiţi. De zece ani, dânsul nu a reuşit să intre într-o formă minimă de legalitate. În luna martie, a spus da, cred că aveţi dreptate, încep demersurile pentru asociaţie, că lucrurile sunt ok”, a declarat Marius Rotar, directorul ITM Bihor.

    Viorel Paşca, bihoreanul care îngrijeşte 200 de oameni sărmani, bolnavi sau cu dizabilităţi, la domiciliul său, i-a adus vineri pe 40 dintre ei în faţa Prefecturii Bihor, pentru a-i da instituţiilor abilitate, nemulţumit de amenda de 10.000 de lei pe care a primit-o joi, 21 iulie, de la Inspectoratul Teritorial al Muncii (ITM), pentru că au găsit o femeie care îl ajuta la lucru şi nu avea carte de muncă.

    De zece ani, bihoreanul găzduieşte şi hrăneşte, cu minime îngrijiri medicale, din donaţii şi cu ajutorul voluntarilor, câteva sute de persoane cu probleme, fără venituri sau un acoperiş deasupra capului, bolnavi în stadii avansate, cu amputaţii de la degerături, cu boli psihice, pe care, spune el, nimeni nu-i vrea şi nici nu au loc în instituţii.

  • De ce a fost amendat un bihorean care îngrijeşte peste 200 de oameni cu probleme

    Amendat cu 10.000 de lei de către angajaţii Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Bihor, Viorel Paşca, bihoreanul care îngrijeşte peste 200 de persoane, a ales să protesteze în Parcul Traian din faţa Prefecturii Bihor. Reprezentanţii ITM susţin că amenda pe care au aplicat-o este cea minimă prevăzută de lege pentru astfel de cazuri, scrie voceatransilvaniei.ro

    “Amenda a fost aplicată, fiind minimum amenzii impusă de lege, pentru găsirea unei persoane practicând o muncă fără să aibă forme legale de angajare. Dacă făcea o contestaţie că nu-i de acord cu măsura dispusă de ITM, lucrurile erau ca în situaţiile normale. A făcut acest demers folosindu-se de oamenii aceia care chiar sunt necăjiţi. De zece ani, dânsul nu a reuşit să intre într-o formă minimă de legalitate. În luna martie, a spus da, cred că aveţi dreptate, încep demersurile pentru asociaţie, că lucrurile sunt ok”, a declarat Marius Rotar, directorul ITM Bihor.

    Viorel Paşca, bihoreanul care îngrijeşte 200 de oameni sărmani, bolnavi sau cu dizabilităţi, la domiciliul său, i-a adus vineri pe 40 dintre ei în faţa Prefecturii Bihor, pentru a-i da instituţiilor abilitate, nemulţumit de amenda de 10.000 de lei pe care a primit-o joi, 21 iulie, de la Inspectoratul Teritorial al Muncii (ITM), pentru că au găsit o femeie care îl ajuta la lucru şi nu avea carte de muncă.

    De zece ani, bihoreanul găzduieşte şi hrăneşte, cu minime îngrijiri medicale, din donaţii şi cu ajutorul voluntarilor, câteva sute de persoane cu probleme, fără venituri sau un acoperiş deasupra capului, bolnavi în stadii avansate, cu amputaţii de la degerături, cu boli psihice, pe care, spune el, nimeni nu-i vrea şi nici nu au loc în instituţii.

  • Atracţie unică în România. Un lac de poveste din judeţul Bihor

    Zona barajului de pe Valea Vida este celebră pentru pâlnia din mijlocul lacului, un deversor unic în lume, iar imaginea lacului a devenit foarte populară pe internet.

    “Este un caz unic cu astfel de construcţie cu pâlnie. Are efectul de a micşora presiunea apei în situaţie de ploi abundente asupra digului”, explică un localnic pentru digi24.ro.

    „Culoarea exotică, turcoaz, a apei contribuie la farmecul aparte al zonei. La aceasta se adaugă stâncile impresionante din împrejurimi şi cele aproximativ 300 de peşteri nemarcate, dar numai bune pentru drumeţiile turiştilor curioşi.”, se arată pe site-ul ghiduri-turistice.info

    Câţiva tineri din localitate s-au gândit că frumuseţea locul trebuie văzută de cât mai multă lume şi s-au gândit să promoveze Lacul Vida pe internet.

    “Avem o pagină pe un site de socializare prin care promovăm zona, punem filmuleţe, fotografii, ca să atragem câţi mai mulţi turişti”, spune Gabriela Popuş, promotor zonă turistică, pentru digi24.ro

    “Pe viitor vrem să facem şi noi un proiect pentru o pensiune a primăriei. Ne trebuie foarte multe fonduri pentru investiţii, n-o să primim bani în plus la buget, ci din contră, ni se reduc”, susţine Florin Copos, viceprimarul comunei Dobreşti.

  • Compania minieră Vast Resources a investit anul trecut 4,5 milioane de dolari în două unităţi din România

    Sumele atribuite au vizat activităţi precum întreţinerea infrastructurii celor două mine, dotarea minelor cu echipamente noi, mentenanţa celor două situri, proiecte de mediu şi formarea profesională a angajaţilor.
     
    Odată cu începerea activităţii companiei în România, numărul de angajaţi ai celor două mine a crescut cu peste 50%. Astfel, compania are, în prezent, un număr de 180 de angajati, cifră care se previzionează că se va dubla până la finele anului 2016.
     
    Compania de explorare şi exploatare minieră Vast Resources a reînceput activitatea în cariera Mănăilă în luna august a anului trecut, urmând ca în cursul anului 2016 să demareze lucrările şi la Mina Băiţa. Activitatea companiei în România vizează exploatarea de materiale polimetalice iar investiţiile pe termen lung vor avea în vedere atât întreţinerea şi reabilitarea minelor, cât şi instruirea angajaţilor, respectiv sprijinirea comunităţilor din apropiere. 
     
    Compania Vast Resources a fost fondată la sfârşitul anului 2005, având ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor minerale din Zimbabwe şi Africa de Sud. La jumătatea anului 2013, Vast Resources a început operaţiunile din România.

  • Compania minieră Vast Resources a investit anul trecut 4,5 milioane de dolari în două unităţi din România

    Sumele atribuite au vizat activităţi precum întreţinerea infrastructurii celor două mine, dotarea minelor cu echipamente noi, mentenanţa celor două situri, proiecte de mediu şi formarea profesională a angajaţilor.
     
    Odată cu începerea activităţii companiei în România, numărul de angajaţi ai celor două mine a crescut cu peste 50%. Astfel, compania are, în prezent, un număr de 180 de angajati, cifră care se previzionează că se va dubla până la finele anului 2016.
     
    Compania de explorare şi exploatare minieră Vast Resources a reînceput activitatea în cariera Mănăilă în luna august a anului trecut, urmând ca în cursul anului 2016 să demareze lucrările şi la Mina Băiţa. Activitatea companiei în România vizează exploatarea de materiale polimetalice iar investiţiile pe termen lung vor avea în vedere atât întreţinerea şi reabilitarea minelor, cât şi instruirea angajaţilor, respectiv sprijinirea comunităţilor din apropiere. 
     
    Compania Vast Resources a fost fondată la sfârşitul anului 2005, având ca obiect de activitate explorarea zăcămintelor minerale din Zimbabwe şi Africa de Sud. La jumătatea anului 2013, Vast Resources a început operaţiunile din România.

  • Şef de birou de la Finanţele Publice Bihor şi inspector vamal, reţinuţi pentru fapte de corupţie

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Direcţia Naţională Anticorupţie, procurorii DNA – Serviciul Teritorial Oradea au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând de joi, a lui Dorel Pătcaş, director adjunct al Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DJAOV) Bihor şi director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor (DGFP) – coordonator al Activităţii de Inspecţie Fiscală, la data faptelor, în prezent şef birou în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice Bihor, pentru luare de mită (patru infracţiuni) şi spălare a banilor.

    De asemenea, a fost reţinut Florian Şandor, şef al Serviciului inspecţie fiscală al DJAOV Bihor, la data faptei, în prezent inspector vamal în cadrul Biroului Vamal de Interior Oradea, pentru complicitate la luare de mită.

    În ordonanţele procurorilor se arată că, în cursul lunii decembrie 2009, Dorel Pătcaş, în calitate de director adjunct al DJAOV Bihor, a primit de la un om de afaceri (administrator de fapt al mai multor firme), o sumă de bani nedeterminată şi produse alimentare în valoare de 6.000 de lei în schimbul eliberării unui atestat de comercializare de produse petroliere pentru una dintre societăţile comerciale controlate de respectivul om de afaceri.

    Conform DNA, în 22 septembrie 2011, Pătcaş, în aceeaşi calitate, a primit de la un al doilea om de afaceri (martor denunţător în cauză), suma de 6.000 de lei, prin intermediul unei rude şi beneficiind de ajutorul lui Florian Şandor, în scopul de a asigura protecţia activităţii ilicite a firmei administrate de acesta.

    În perioada 2012-2014, Dorel Pătcaş, în calitate de director executiv adjunct în cadrul DGFP Bihor, a pretins şi a primit de la alţi doi oameni de afaceri (martori denunţători în cauză), prin intermediari, suma totală de 42.000 de euro (29.000 de euro, respectiv 13.000 de euro de la fiecare denunţător), pentru a face demersurile necesare astfel încât inspectorii care făceau controale la firmele administrate de aceştia să nu constate aspecte penale şi pentru ca aceste controale să fie favorabile societăţilor respective.

    DNA mai arată că, în cursul lunii ianuarie 2014, Pătcaş a disimulat adevărata natură a provenienţei sumei de 25.000 de lei (parte din suma totală de 29.000 de euro), prin întocmirea olografă a unui contract de împrumut fictiv, pretins a fi întocmit la 10 ianuarie 2013, semnat de unul dintre oamenii de afaceri şi o altă persoană, cunoscând împrejurarea că suma respectivă provine din comiterea unei infracţiuni de corupţie.

    În cauză, se desfăşoară acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane, precizează DNA.

    În acest caz, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informaţii şi din partea Direcţiei Generale Anticorupţie.

    Conform aceleiaşi surse, inculpaţilor li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, urmând a se analiza oportunitatea prezentării lor în faţa Tribunalului Bihor, cu propunere de arestare preventivă.

    În 29 octombrie, procurori ai DNA au făcut percheziţii în patru locuri din municipiul Oradea într-un dosar vizând infracţiuni de corupţie comise în perioada 2009-2014, una din percheziţii fiind la sediul Finanţelor Publice Judeţene, în biroul şefului de la Servicii Interne, Dorel Pătcaş, de unde s-au ridicat documente.

    Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Bihor, Vasile Farc, declara atunci că procurorii DNA Oradea au descins la sediul instituţiei şi au sigilat biroul şefului de la Servicii Interne, inspectorul Dorel Pătcaş, după care au plecat.

    “Ulterior, procurorii au revenit şi fac cercetări în birou, de unde ridică documente. Nu ne-au comunicat care este motivul anchetei. La finalul acţunii, aşteptă să primim o copie a procesului-verbal privind percheziţia”, declara Vasile Farc.

    Conform sursei citate, Pătcaş a deţinut mai multe funcţii în cadrul AJFP, între care cea de director adjunct şi şef adjunct la Inspecţia Fiscală. Totodată, el a mai fost director al Vămii Oradea.

  • MOL – 20 de ani de success în România…. şi povestea continuă (P)

    Un foarte cunoscut proverb spune că orice călătorie începe cu primul pas. MOL România a făcut acest prim pas în urmă cu 20 de ani. Acum, benzinăriile MOL sunt bine cunoscute de şoferii români şi nu doar de ei, întrucât sunt prezente pe toate marile artere de circulaţie şi în oraşe de pe tot teritoriul ţării.

    Probabil puţini cunosc însă că prima benzinărie MOL România a fost deschisă în 1995, la Salonta, în judeţul Bihor. România acelor ani era foarte diferită de cea de acum. Ţara încă nu devenise membru NATO şi nici UE, economia era nereformată, rata inflaţiei după 1990 depăşea chiar şi 200% pe an, parcul auto şi infrastructura îşi arătau vârsta şi decalajele faţă de ţările europene. Decizia Grupului MOL de a investi în România fusese luată în 1993, atunci când compania a ales drumul extinderii în regiune. Ca parte a Grupului MOL, o companie multinaţională integrată şi independentă din domeniul petrolului şi gazelor naturale, cu operaţiuni în peste 40 de ţări, MOL România a dezvoltat, pe lângă distribuţia de carburanţi, şi soluţii complexe aferente cardurilor de carburanţi şi şi-a extins permanent portofoliul cu produse de calitate înaltă precum lubrifianţi, bitum, produse petrochimice.

    La 20 de ani de la deschiderea primei benzinării, MOL România are o reţea de circa 200 de benzinării, care urmează să fie extinsă în acest an cu încă 12 staţii. Compania a urmat o strategie de creştere pe termen mediu şi lung, care a presupus atât creştere organică, cât şi achiziţii de reţele de benzinării, cea mai recentă fiind înregistrată la începutul acestui an.

    Întrucât a crescut împreună cu economia României, la a cărei dezvoltare a şi contribuit, compania a investit până în prezent peste 200 de milioane de euro în ţara noastră şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe şi impozite de peste 1,8 miliarde de euro. Peste 2.100 de persoane lucrează în benzinăriile MOL din  România, iar alte peste 200 reprezintă angajaţi ai MOL România. Compania are 2 terminale de carburanţi, la Tileagd, în judeţul Bihor şi la Giurgiu, cu acces la transportul fluvial pe Dunăre.

    Compania a fost un pionier în multe domenii, ca acela al cardurilor de carburant destinate persoanelor juridice sau al platformei de loializare dedicată persoanelor fizice – Multibonus. În 2002, atunci când deţinea doar 39 de benzinării, MOL România a început dezvoltarea sistemului de carduri pentru carburanţi, similar cardurilor de credit bancare, încă o raritate în România. Primele carduri au fost MOL Gold, cu acceptare la nivel internaţional şi MOL Silver, pentru reţeaua naţională. Acum, cardurile de carburant MOL permit monitorizarea în timp real a tranzacţiilor efectuate, prinaccesulla Centrul Virtual de Carduri, dar confera si beneficiile unei game largi de alteservicii: alimentarea cu carburant în afara ţării, posibilitatea de recuperare a TVA şi plata taxelor de drum în UE, soluţii GPS, servicii de asistenţă rutieră, aplicaţie mobilă gratuită, calculator taxe de drum. MultiBonus este cardul de loialitate pe care îl poartă cu ei peste 1 milion de români, card care permite acumularea de puncte la achiziţiile din staţiile MOL şi preschimbarea acestora în produse din cataloagele special concepute sau în anumite servicii disponibile în benzinării.

    MOL România crede în piaţa românească şi în potenţialul său pe termen lung. De aceea a implementat aici cele mai noi concepte şi tendinţe din retailul european. Cea mai recentă inovaţie, implementată în 5 benzinării din România şi alte 23 ale Grupului MOL din regiune, este Fresh Corner, un nou concept de magazin pentru benzinării. FreshCorner acordă o mai mare importanţă produselor alimentare proaspete, cumpărăturilor pentru acasă şi sortimentelor de cafea proaspăt preparată. Este pentru prima dată când un lanţ de benzinării are vitrine cu lactate, brânzeturi şi mezeluri, fructe proaspete şi alte produse de larg consum, la preţuri competitive.

    Compania a dezvoltat mai multe programe destinate comunităţilor locale: „Spaţii verzi” – lansat în urmă cu zece ani pentru a finanţa crearea de spaţii verzi în oraşe şi promovarea ariilor naturale protejate, „Pot ajuta” – destinat tinerelor talente în sport şi artă, „Programul MOL pentru sănătatea copiilor” – adresat asociaţiilor şi organizaţiilor care derulează proiecte de terapie emoţională pentru copiii cu afecţiuni cronice sau în curs de recuperare după afecţiuni grave, „Programul Mentor” – prin care MOL România recompensează zece laureaţi, profesori şi antrenori, nominalizaţi de foşti elevi, părinţi şi selectaţi de un juriu competent.

    Primul pas a fost făcut în urmă cu 20 de ani, iar călătoria MOL România continuă, alături de angajaţii, partenerii, clienţii săi şi de comunităţile a căror dezvoltare o susţine.

     

  • MOL – 20 de ani de success în România…. şi povestea continuă (P)

    Un foarte cunoscut proverb spune că orice călătorie începe cu primul pas. MOL România a făcut acest prim pas în urmă cu 20 de ani. Acum, benzinăriile MOL sunt bine cunoscute de şoferii români şi nu doar de ei, întrucât sunt prezente pe toate marile artere de circulaţie şi în oraşe de pe tot teritoriul ţării.

    Probabil puţini cunosc însă că prima benzinărie MOL România a fost deschisă în 1995, la Salonta, în judeţul Bihor. România acelor ani era foarte diferită de cea de acum. Ţara încă nu devenise membru NATO şi nici UE, economia era nereformată, rata inflaţiei după 1990 depăşea chiar şi 200% pe an, parcul auto şi infrastructura îşi arătau vârsta şi decalajele faţă de ţările europene. Decizia Grupului MOL de a investi în România fusese luată în 1993, atunci când compania a ales drumul extinderii în regiune. Ca parte a Grupului MOL, o companie multinaţională integrată şi independentă din domeniul petrolului şi gazelor naturale, cu operaţiuni în peste 40 de ţări, MOL România a dezvoltat, pe lângă distribuţia de carburanţi, şi soluţii complexe aferente cardurilor de carburanţi şi şi-a extins permanent portofoliul cu produse de calitate înaltă precum lubrifianţi, bitum, produse petrochimice.

    La 20 de ani de la deschiderea primei benzinării, MOL România are o reţea de circa 200 de benzinării, care urmează să fie extinsă în acest an cu încă 12 staţii. Compania a urmat o strategie de creştere pe termen mediu şi lung, care a presupus atât creştere organică, cât şi achiziţii de reţele de benzinării, cea mai recentă fiind înregistrată la începutul acestui an.

    Întrucât a crescut împreună cu economia României, la a cărei dezvoltare a şi contribuit, compania a investit până în prezent peste 200 de milioane de euro în ţara noastră şi a contribuit la bugetul de stat cu taxe şi impozite de peste 1,8 miliarde de euro. Peste 2.100 de persoane lucrează în benzinăriile MOL din  România, iar alte peste 200 reprezintă angajaţi ai MOL România. Compania are 2 terminale de carburanţi, la Tileagd, în judeţul Bihor şi la Giurgiu, cu acces la transportul fluvial pe Dunăre.

    Compania a fost un pionier în multe domenii, ca acela al cardurilor de carburant destinate persoanelor juridice sau al platformei de loializare dedicată persoanelor fizice – Multibonus. În 2002, atunci când deţinea doar 39 de benzinării, MOL România a început dezvoltarea sistemului de carduri pentru carburanţi, similar cardurilor de credit bancare, încă o raritate în România. Primele carduri au fost MOL Gold, cu acceptare la nivel internaţional şi MOL Silver, pentru reţeaua naţională. Acum, cardurile de carburant MOL permit monitorizarea în timp real a tranzacţiilor efectuate, prinaccesulla Centrul Virtual de Carduri, dar confera si beneficiile unei game largi de alteservicii: alimentarea cu carburant în afara ţării, posibilitatea de recuperare a TVA şi plata taxelor de drum în UE, soluţii GPS, servicii de asistenţă rutieră, aplicaţie mobilă gratuită, calculator taxe de drum. MultiBonus este cardul de loialitate pe care îl poartă cu ei peste 1 milion de români, card care permite acumularea de puncte la achiziţiile din staţiile MOL şi preschimbarea acestora în produse din cataloagele special concepute sau în anumite servicii disponibile în benzinării.

    MOL România crede în piaţa românească şi în potenţialul său pe termen lung. De aceea a implementat aici cele mai noi concepte şi tendinţe din retailul european. Cea mai recentă inovaţie, implementată în 5 benzinării din România şi alte 23 ale Grupului MOL din regiune, este Fresh Corner, un nou concept de magazin pentru benzinării. FreshCorner acordă o mai mare importanţă produselor alimentare proaspete, cumpărăturilor pentru acasă şi sortimentelor de cafea proaspăt preparată. Este pentru prima dată când un lanţ de benzinării are vitrine cu lactate, brânzeturi şi mezeluri, fructe proaspete şi alte produse de larg consum, la preţuri competitive.

    Compania a dezvoltat mai multe programe destinate comunităţilor locale: „Spaţii verzi” – lansat în urmă cu zece ani pentru a finanţa crearea de spaţii verzi în oraşe şi promovarea ariilor naturale protejate, „Pot ajuta” – destinat tinerelor talente în sport şi artă, „Programul MOL pentru sănătatea copiilor” – adresat asociaţiilor şi organizaţiilor care derulează proiecte de terapie emoţională pentru copiii cu afecţiuni cronice sau în curs de recuperare după afecţiuni grave, „Programul Mentor” – prin care MOL România recompensează zece laureaţi, profesori şi antrenori, nominalizaţi de foşti elevi, părinţi şi selectaţi de un juriu competent.

    Primul pas a fost făcut în urmă cu 20 de ani, iar călătoria MOL România continuă, alături de angajaţii, partenerii, clienţii săi şi de comunităţile a căror dezvoltare o susţine.

     

  • Destinaţii de weekend: care sunt cele mai ciudate obiective turistice din Ardeal

    Două locuri spectaculoase din Ardeal pot fi incluse cu uşurină pe lista celor mai ciudate obiective turistice din România. Este vorba despre destinaţii care ies din tiparele unui peisaj obişnuit şi despre care puţini au auzit, scrie Vocea Transilvaniei.

    Lacul Vida

    Turiştii care au ajuns să se bucure de priveliştea lacului Vida au rămas impresionaţi.Culoarea deosebită, dar şi vârtejul din mijlocul fac din acest lac un loc de poveste. În comuna bihoreană Dobreşti se află un lac special, în mijlocul acestuia se găseşte un vârtej.

    Groapa ruginoasă

    Una dintre cele mai inedite arii naturale protejate de lege din întreaga regiune a Transilvaniei este Groapa Ruginoasa. Aspectul său fantastic care sugerează un colţ din Canionul Colorado este astăzi un adevărat laborator morfologic, scrie sursa citată.

    Rana Munţilor

    Întreaga suprafaţă de aproximativ 20 hectare a acestei rezervaţii înglobează peisaje demne de toata admiraţia, de un pitoresc inedit. Întreaga vale, cunoscută şi sub numele de Valea Seacă, prezintă o serie de versanţi abrupţi, fiind considerată o ciudăţenie a naturii, în special datorită contrastului neobişnuit dintre rocile roşiatice şi vegetaţia verde şi bogata ce acopera restul versanţilor din această zonă a Apusenilor.