BusinessMagazin

Tag: biden

  • Biden: O confruntare directă între NATO şi Rusia ar înseamnă al treilea război mondial

    Statele Unite ale Americii „nu vor purta un război împotriva Rusiei în Ucraina”, a transmis, vineri, pe pe Twitter,  preşedintele american Joe Biden. Acesta afirmă că o confruntare directă între NATO şi Rusia ar însemna al treilea război mondial.

    Biden a spus: „Vreau să fiu clar: vom apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO cu toată puterea unui NATO unit şi însufleţit”.

    Cu toate acestea, preşedintele american a adăugat: „O confruntare directă între NATO şi Rusia este al treilea război mondial. Şi ceva ce trebuie să ne străduim să prevenim”..

    De asemenea, Joe Biden a afirmat că Vladimir Putin deja a „eşuat” în Ucraina.

    „Războiul lui Putin împotriva Ucrainei nu va fi niciodată o victorie. El a sperat să domine Ucraina fără luptă. El a sperat să fractureze hotărârea europeană. El a sperat să slăbească Alianţa transatlantică. A sperat să dezbine America. A eşuat”, a mai scris Joe Biden pe pagina de Twitter.

    Rusia se află pentru a 16-a zi în război cu Ucraina.

  • Iohannis a exprimat disponibilitatea României să devină hub de distribuţie a asistenţei umanitare pentru Ucraina

    Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat disponibilitatea ca România să servească în calitate de hub de distribuţie a asistenţei umanitare pentru Ucraina, valorificând poziţia sa de stat vecin, cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, disponibilitate apreciată de liderii prezenţi”.

    Administraţia Prezidenţială precizează că preşedintele României a subliniat că la eforturile depuse de ţara noastră se adaugă facilitarea fluxului cetăţenilor ucraineni de la frontieră, precum şi asigurarea tranzitării în siguranţă a unui număr mare de cetăţeni ai altor state şi a membrilor misiunilor diplomatice din Ucraina.

    „Preşedintele Klaus Iohannis a pus accentul, de asemenea, pe necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, atât în ceea ce priveşte gestionarea refugiaţilor ucraineni, cât şi în cazul unei eventuale noi crize energetice. Totodată, în context, Preşedintele României a făcut apel la acţiuni hotărâte şi coordonate pentru eliminarea energiei ca instrument politic de presiune şi şantaj”, se arată în finalul comunicatului.

  • Nu am scăpat încă de război: Biden avertizează că Rusia va invada Ucraina în câteva zile

    Joe Biden a avertizat că Rusia este pe punctul de a invada Ucraina în „câteva zile”, susţinând cu Moscova este angajată într-o operaţiune „false flag” pentru a crea pretextul unui atac, scrie Financial Times.

    Preşedintele SUA a vorbit în timp ce Kievul şi Moscova s-au învinuit reciproc pentru ciocnirile din regiunea Donbas din estul Ucrainei – incidente pe care Occidentul le consideră a fi simple pretexte pentru o invazie.

    Rusia şi-a reiterat ameninţarea de a lua „măsuri de natură tehnico-militară” după ce s-a plâns că State Unite au „deformat” propunerile pe care Moscova le-a înaintat cu privire la preocupările sale legate de securitatea europeană.

    Biden urmează să discute vineri despre criză cu liderii transatlantici. Antony Blinken, secretarul de stat american, l-a invitat pe omologul său rus, Serghei Lavrov, la o întâlnire în Europa pentru a pregăti un posibil summit legat de criza politico-militară din est.

    „Dacă Rusia invadează Ucraina în zilele următoare, va fi clar că nu au fost niciodată serioşi în privinţa diplomaţiei”, a scris Ned Price pe Twitter, purtătorul de cuvânt al departamentului de stat american.

    Joe Biden a făcut o evaluare sumbră a situaţiei, menţionând că există un „risc foarte mare” de invazie rusă. „Fiecare indiciu pe care îl avem mărturiseşte că Rusia este pregătită să intre în Ucraina”, a declarat preşedintele american. „Părerea mea este că invazia va avea loc zilele următoare”.

    În timp ce Biden a spus că o cale diplimatică pentru rezolvarea crizei rămâne deschisă, cuvintele sale reflectă un pesimism din ce în ce mai aspru cu privire la iminenţa unui conflict.

    Acţiunile globale au scăzut pe măsură ce probabilitatea unui război continuă să crească. S&P 500 a scăzut cu 2,1%, iar Nasdaq cu 3%, în timp ce obligaţiunile guvernamentale ultra-sigure din SUA au crescut, randamentul Trezoreriei pe 10 ani scăzând cu 0,09 puncte procentuale, la 1,96%.

    Acţiunile asiatice au continuat să scadă vineri, Topix din Japonia scăzând cu până la 1,3% în tranzacţiile de dimineaţă. Hang Seng din Hong Kong a scăzut, de asemenea, cu până la 1%.

    Într-o scrisoare publicată joi, Ministrul de Externe al Rusiei a declarat că SUA „nu a dat un răspuns constructiv” la cererile sale de bază, care includ retragerea prezenţei NATO din estul Europei şi interzicerea intrării Ucrainei în alianţă.

    Blinken a spus că evaluează scrisoarea, dar a făcut ecou avertismentelor lui Biden cu privire la un atac iminent al Rusiei asupra Ucrainei, spunând Consiliului de Securitate al ONU că asaltul va implica „trupe terestre, avioane şi nave”, alături de o serie de atacuri cibernetice asupra instituţiilor cheie.

    Joi, armată ucraineană a susţinut că „forţele de ocupaţie ruseşti” care controlează regiunile separatiste din est au bombardat mai mult de 20 de locaţii separate, inclusiv o grădiniţă dintr-un sat din regiunea Lugansk, rănind doi civili.

    Rusia sprijină separatiştii din Donbas, dar neagă – în pofida dovezilor copleşitoare care arată contrariul – că ar lua parte direct la conflict. Moscova a dat vina pe Ucraina pentru escaladarea tensiunilor, iar Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că bombardamentul „reprezintă un motiv deosebit de serios de ingrijorare”.

    Luptele din Donbas au loc în timp ce SUA, Marea Britanie şi NATO au continuat să respingă afirmaţiile Rusiei în această săptămână că îşi retrage o parte din trupele de la graniţă.

    Casa Albă a calificat drept „falsă” afirmaţia Kremlinului cu privire la o posibilă retragere şi a acuzat Rusia că a continuat să îşi crească prezenţa trupelor în regiune cu aproximativ 7.000 de soldaţi în ultimele zile.

  • Biden, despre situaţia din Ucraina: „Lucrurile ar putea scăpa de sub control într-un ritm alert”

    „Cetăţenii americani ar trebui să plece acum. Nu este ca şi cum am avea de-a face cu o organizaţie teroristă. Avem de-a face cu una dintre cele mai mari armate din lume. Este o situaţie foarte diferită şi lucrurile ar putea să scape de sub control rapid”, a declarat Biden.

    Biden a susţinut ferm că nu va trimite trupe pentru a salva civilii americani în caz de invazie. Casa Albă a aprobat un plan pentru cei aproape 2.000 de militari staţionaţi în Polonia, care vor oferi asistenţă cetăţenilor SUA în cazul în care agresiunea rusă se va produce.

    Forţele armate ale Statelor Unite nu sunt în prezent autorizate să intre în Ucraina în cazul în care izbucneşte un război şi nu există planuri ca acestea să conducă o operaţiune de evacuare cu cea din Afganistan.

    Preşedintele american va purta vineri un dialog cu liderii europeni şi NATO despre situaţia de la frontiera Ucrainei cu Rusia, în contextul în care mii de trupe ruse sunt cantonate de-a lungul graniţei.

  • Biden, despre situaţia din Ucraina: „Lucrurile ar putea scăpa de sub control într-un ritm alert”

    „Cetăţenii americani ar trebui să plece acum. Nu este ca şi cum am avea de-a face cu o organizaţie teroristă. Avem de-a face cu una dintre cele mai mari armate din lume. Este o situaţie foarte diferită şi lucrurile ar putea să scape de sub control rapid”, a declarat Biden.

    Biden a susţinut ferm că nu va trimite trupe pentru a salva civilii americani în caz de invazie. Casa Albă a aprobat un plan pentru cei aproape 2.000 de militari staţionaţi în Polonia, care vor oferi asistenţă cetăţenilor SUA în cazul în care agresiunea rusă se va produce.

    Forţele armate ale Statelor Unite nu sunt în prezent autorizate să intre în Ucraina în cazul în care izbucneşte un război şi nu există planuri ca acestea să conducă o operaţiune de evacuare cu cea din Afganistan.

    Preşedintele american va purta vineri un dialog cu liderii europeni şi NATO despre situaţia de la frontiera Ucrainei cu Rusia, în contextul în care mii de trupe ruse sunt cantonate de-a lungul graniţei.

  • Preşedintele Biden înăspreşte regulile de călătorie pe fondul noilor cazuri Omicron

    Preşedintele Joe Biden a dezvăluit reguli mai stricte de călătorie Covid-19, în contextul în care SUA au confirmat câteva cazuri de variantă Omicron, relatează BBC.

    Biden a declarat că planul său “nu include închideri sau blocaje” şi nu modifică regulile de vaccinare.

    Au fost depistate cazuri în California, Colorado, Minnesota, New York şi în Hawaii, unde autorităţile spun că persoana nu avea antecedente recente de călătorie.

    Oficialii de stat din domeniul sănătăţii au raportat doar simptome uşoare în aceste cazuri.

    Varianta a fost găsită acum până în 30 de ţări, potrivit rapoartelor.

    Încă nu este clar dacă tulpina Omicron este asociată cu o transmitere mai mare sau cu un risc mai mare de a se sustrage vaccinurilor.

    Conform detaliilor dezvăluite joi, toţi pasagerii internaţionali vor trebui să fie testaţi cu 24 de ore înainte de a pleca în SUA, indiferent de statutul lor de vaccinare. Masca este obligatorie în avioane, trenuri şi autobuze până în martie.

    Guvernul american va încerca să pună la dispoziţie milioane de teste gratuite la domiciliu prin intermediul companiilor de asigurări private pentru cei care au asigurare şi prin intermediul centrelor de sănătate şi al clinicilor rurale pentru cei care nu au.

    Planul administraţiei pentru lunile de iarnă constă, de asemenea, în măsuri de încurajare a tuturor adulţilor să îşi facă vaccinurile de rapel, inclusiv printr-o campanie de educare a publicului şi prin acţiuni de informare.

    Peste 40 de milioane de americani au făcut vaccinurile de rapel, dar Biden a declarat că alte aproape 100 de milioane de persoane sunt eligibile şi nu şi-au făcut încă vaccinul.

    Sute de clinici de vaccinare vor fi înfiinţate în întreaga ţară în încercarea de a creşte rata de imunzare în rândul copiilor şi adolescenţilor.

    SUA şi alte câteva ţări au interzis călătoriile din opt ţări din Africa de Sud. Experţii în sănătate au declarat că restricţiile de călătorie le oferă timp pentru a studia noua variantă.

  • O Curtea Federală de Apel din SUA suspendă obligativitatea vaccinării impuse de Joe Biden

    O Curte Federală de Apel din SUA suspendă obligativitatea vaccinării în companiile cu cel puţin 100 de angajaţi, impuse de preşedintele Joe Biden

    O Curte Federală de Apel a emis sâmbătă o decizie de suspendare a obligativităţii vaccinării, impuse de preşedintele Joe Biden pentru companiile americane cu cel puţin 100 de angajaţi, scrie Reuters.

    Curtea a invocat „grave probleme statutare şi constituţionale”.

    Măsura ar fi trebuit să se aplice din 4 ianuarie 2022 şi prevedea ca angajaţii din companiile cu cel puţin 100 de lucrători să fie vaccinaţi sau să fie testaţi săptămânal.

    În medie, aproximativ 1.100 de americani mor zilnic din cauza COVID-19, majoritatea nevaccinaţi. COVID-19 a ucis aproximativ 750.000 de oameni în Statele Unite.

  • Administraţia Biden pune presiune pe marile corporaţii americane din logistică şi transporturi să îşi extindă programul şi să lucreze non-stop

    Administraţia Biden a discutat cu marile companii americane precum Walmart, UPS şi FedEx, care şi-au luat angajamentul de a extinde orele de lucru într-o încercare de a elimina o parte din întârzierile din lanţul de aprovizionare care pun presiune pe revenirea economică a Statelor Unite, dar şi pe economia globală, potrivit FT.

    Conform unor oficiali din Casa Albă, cele trei companii ar trebui să anunţe miercuri o mutare prin care vor lucra non-stop, şapte ore pe săptămână, ca parte a unor eforturi ample de a elimina decalajul dintre cererea în creştere şi oferta întârziată.

    Angajamentele marilor corporaţii erau aşteptate în SUA înainte de summit-ul convocat de preşedintele american Joe Biden, care se va întâlni cu mediul de afaceri, cu executivii companiilor de transport şi cu oficialii din sindicate pentru a discuta despre starea lanţurilor de aprovizionare la nivel global.

    „Lanţul de aprovizonare este în mâinile sectorului provat, aşa că avem nevoie ca sectorul privat să iasă în faţă şi să rezolve aceste probleme”, a transmis un oficial al administraţiei Biden pentru FT.

    El a mai explicat că UPS şi FedEx au transportat 40% din volumul total al pachetelor din SUA în 2020. Totodată, administraţia a obţinut angajamente şi de la Target, Home Depot şi Samsung, care au fost de acord să-şi mute mai repede containerele din porturi.

    Administraţia Biden face presiuni şi asupra companiilor de transporturi, precum şi a operatorilor portuari să îşi crească capacitatea pentru a face faţă cererii în creştere. Cu toate acestea, multe companii se confruntă cu problema forţei de muncă, întrucât nu găsesc destui oameni. Totodată, numărul limitat de spaţii de depozitare aflate în apropierea porturilor a accentuat blocajele.

    Iniţitiva admnistraţiei de a pune presiune pe marile corporaţii să îşi extindă orele de program vine în contextul în care unor temeri în creştere legate de posibilitatea ca revenirea economică să fie încetinită de blocajele prelungite din lanţurile de aprovizionare.

  • Proiectul de buget al preşedintelui Biden vine cu o perspectivă modestă de creştere

    Proiectul de buget al preşedintelui Biden vine cu un preţ mare, de 6.000 de miliarde de dolari, cu aproximativ 50% mai mare decât cheltuielile federale anterioare COVID-19 – dar, cel puţin deocamdată, estimează o creştere relativ modestă pe termen lung a economiei, conform Reuters.

    Previziunile de creştere reflectă, probabil, îngrijorările cu privire la îmbătrânirea populaţiei SUA, comentează agenţia de presă.

    Planul de cheltuieli al administraţiei pentru anul fiscal care se încheie în septembrie 2022 creşte cheltuielile pentru infrastructură, educaţie şi combaterea schimbărilor climatice, un ecou al priorităţilor preşedintelui.

    Dar vine cu prognoze pentru creşterea pe termen scurt care nu reflectă îmbunătăţirea rapidă a economiei în acest an.

    Cu ajutorul unor cheltuieli suplimentare de stimulare aprobate la începutul acestui an de 1,9 trilioane de dolari, economia a crescut cu 6,4% în primul trimestru, ritm despre care analiştii cred că se va menţine pe tot parcursul anului.

    În schimb, bugetul Biden prognozează în acest an o creştere de doar 5,2%. Cecilia Rouse, preşedinta Consiliului consilierilor economici, a declarat că previziunile care stau la baza bugetului sunt la nivelul lunii februarie, iar oficialii administraţiei intenţionează să le revizuiască la sfârşitul acestui an.

    De asemenea, este remarcabilă decelerarea rapidă a aşteptărilor de creştere de după anul viitor, între 1,8% şi 2% în fiecare an, din 2024 până în 2031, în zona estimărilor Fed, dar cu cel puţin un sfert de punct procentual sub estimări lu cu un punct sub proiecţiile din propunerea de buget finală a administraţiei Trump din urmă cu doi ani, înainte de pandemia COVID-19.

    Economiştii au spus că prognozele Biden ţin cont de faptul că ţara îmbătrâneşte rapid, iar forţa de muncă nu creşte.

    Biroul de recensământ din 2017 a estimat că 20,5% din populaţia SUA va avea 65 de ani sau mai mult până în 2030, comparativ cu 16,8% la începutul acestui deceniu.

    Un domeniu în care echipa Biden pare optimistă este şomajul. În acest an, rata şomajului în SUA este în medie de 5,5% în acest an, în scădere faţă de 6,1% în prezent şi va scădea la 3,8% – aproape de minimul pre-pandemic de 3,5% – în preioada 2023 – 2031. Fed, prin comparaţie, estimează o creştere a ratei şomajului pe termen lung la 4%, analiştii o situează la 4,1% şi chiar fosta administraţie Trump a anticipat un şomaj de 4,2%.

  • Marele plan pentru exterminarea paradisurilor fiscale şi pentru a forţa multinaţionalele să plătească impozit unde fac profituri

    Administraţia Biden a propus un nou model pentru taxarea corporaţiilor multinaţionale, care ar forţa cele mai mari companii din lume să plătească impozite guvernelor naţionale în funcţie de vânzările pe care le au în fiecare ţară, ca parte a unui plan complex care implică şi introducerea unei cote minime de impozitare la nivel global, potrivit FT.

    Documentele trimise către cele 135 de naţiuni care negociază în prezent reguli de taxare internaţională la Paris arată că americanii au propus un plan prin care vizează profiturile globale ale celor mai mari companii, inclusiv ale giganţilor americani de tehnologie, indiferent de prezenţa fizică a companiilor în ţările în care fac profituri.

    Scopul planului este de a da o direcţie negocierilor care au loc în cadrul OECD, organizaţia naţiunilor dezoltate, vizând un sistem internaţional de taxare mai stabil, care ar putea opri răspândirea iniţiativelor precum taxe digitale aplicate la nivel naţional. Totodată, schimbarea sistemului de taxare la nivel global ar putea opri practica prin care unele multinaţionale mută profituri şi încearcă pe cât posibil să evite plata taxelor.

    Ce curpinde planul administraţiei Biden

    Propunerea americanilor a fost gândită de Janet Yellen, secretarul Trezorieriei americane, împreună cu echipa sa de experţi.

    Acest plan vizează adresarea nemulţumirilor fundamentale pe care le au Statele Unite şi alte economii dezvoltate în ceea ce priveşte actualul sistem internaţional de taxare, însă fără a încerca să schimbe cu totul actualul sistem.

    Cel mai important lucru pentru americani este să obţină o cotă minimă de impozit pe profit impusă la nivel global, ceea ce i-ar permite administraţiei Biden să încaseze bani de la cele mai profitabile corporaţii americane, fără a se teme că acestea îşi vor muta profiturile în alte ţări. Este de menţionat că americanii văd această cotă la 21%.

    Un impozit minim global ar putea elimina avantajele oferite pe care le au acum paradisurile fiscale şi ţările cu taxe reduse precum Irlanda, întrucât aceste ar fi nevoite să atragă businessuri prin facilităţi concrete, care nu sunt de ordin fiscal.

    În al doilea rând, propunerea ar trebuie să le dea tuturor ţărilor dreptul de a taxa anumite elemente din profiturile globale generate de cele mai mari multinaţionale ale lumii în baza vânzărilor realizate în ţara respectivă.

    Prin această iniţiativă, naţiunile îşi pot reasigura cetăţenii că cele mai mari corporaţii din lume nu pot opera în ţările lor fără să plătească taxe.

    Este de menţionat că segmentul de vânzări supus taxării în fiecare ţară în parte nu este unul mare, ceea ce ar putea să-i dezamăgească pe cei care îşi doreau ca întreg sistemul de taxe să devină unul global, cu toate veniturile supuse taxelor în fiecare ţară.

    De ce acum

    Propunerile americanilor vin în contextul în care atât Fondul Monetar Internaţional cât şi Banca Mondială îşi desfăşoară săptămâna aceasta întâlnirile anuale de primăvară.

    Mai mult, Casa Albă vrea să strângă sume suplimentare din impozitul pe profit de până la 2.500 de miliarde de dolari în decursul următorilor 15 ani, în parte pentru a susţine un plan masiv cu investiţii de 2.000 de miliarde de dolari în infrastructură, energie vede şi producţie.

    După aproape un deceniu, negocierile OECD pentru sistemul de taxare au fost aşezate pe două segmente principale. Primul pilon pe care se negociază vizează un nou regim de taxare la nivel global pentru marile corporaţii multinaţionale, în timp ce al doilea pilon aflat în discuţii adresează ideea introducerii unui impozit minim la nivel global.

    Propunerea i-ar permite administraţiei Biden să majoreze taxele pentru companiile americane, fără a se teme că eforturile îi vor fi subminate de alte ţări prin taxe mai mici, în contextul în care ar exista acest impozit minim la nivel glboal.

    Un alt punct de fricţiune între economiile lumii este reprezentat de taxele digitale. Washington a ameninţat că va aplica tarife suplimentare unor ţări precum Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania, în contextul în care consideră discriminatoare taxele digitale impuse de guvernele acestor ţări pentru a putea impozita activitatea marilor grupuri americane de tehnologie.

    Dacă planul americanilor va fi acceptat, celelalte ţări ale lumii vor putea să-şi majoreze încasările de la marile grupuri americane de tehnologie şi de la alte multinaţionale care au operat până acum în jurisidcţia lor plătind taxe nesemnificative.

    Propunerea a primit deja susţinerea lui Mario Draghi, actualul premier al Italiei, care prezidează întrunirea G20 din acest an. El susţine propunerea americanilor menită să deblocheze negocierile şi este de acord cu introducerea unui impozit minim global.

    Ţinând cont că Italia este una dintre ţările care au impus unilateral o taxă digitală, sprijinul lui Mario Draghi ar putea juca un rol important în deblocarea discuţiilor.

    Nadia Calvino, vicepremier pentru Economie în Spania, a declarat pentru Bloomberg că este încurajator faptul că Washingtonul se întoarce la masa negocierilor. Ea crede că se poate ajunge la un consens în această vară, dar vede încă o serie de detalii „foarte importante” în propunerea americanilor care sunt subiect de negociere.