Guvernul Angela Merkel a catalogat activităţile de spionaj drept încălcări inacceptabile ale dispoziţiilor legale din Germania.
Decizia de convocare a ambasadorului Iranului a fost luată după ce un cetăţean pakistanez a fost condamnat în Germania pentru acte de spionaj în favoarea Iranului.
Mustufa Haidar Syed-Naqfi a fost condamnat pentru colectare de informaţii despre Reinhold Robbe, fostul preşedinte al Asociaţiei de Prietenie Germania-Israel, şi a unui profesor de economie israelo-francez.
UPS
▲ Ministerul Educaţiei a anunţat că vor fi alocate 258 de milioane de euro pentru îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale. Autorităţile locale pot să depună proiecte, în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2018, pentru a accesa aceste fonduri de reabilitare a unităţilor şcolare şi preşcolare.
▲ Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2017 au însumat 10,4 milioane, în creştere cu 10,6% faţă de cele din perioada similară de anul trecut.
▲ Zona de nord-vest a României a fost inclusă pe locul 5 în topul celor mai performante 20 de regiuni din Europa, în cadrul unui clasament realizat de Milken Institute, un think tank american independent. Astfel, oraşe precum Cluj şi Timişoara sunt mai bine plasate decât regiuni importante din Europa, precum cele în care sunt şi oraşele Berlin, München, Dublin sau Copenhaga.
▲ Metrorex va introduce titlurile comune de transport cu metroul şi RATB: biletul unic, care va costa 5 lei şi va fi valabil 60 de minute, biletul de 10 călătorii şi abonamentul de o zi.
▲ Albumul „Voyager Golden Record” creat de NASA pentru forme de viaţă extraterestră în anii ´70 va fi lansat pe disc vinyl. Albumul conţine o selecţie muzicală ce include melodii de J. S. Bach şi Chuck Berry, dar şi sunete emise de balene cu cocoaşă şi saluturi în 55 de limbi.
▲ Microsoft şi Qualcomm au prezentat primele laptopuri care vor oferi o autonomie de peste 20 de ore, datorită platformei Snapdragon. Noile laptopuri vor avea procesoare Snapdragon 835, nu vor avea ventilatoare şi vor fi mai uşoare.
DOWNS
▼ Majoritatea prinţilor din Arabia Saudită arestaţi în luna noiembrie în cadrul unor operaţiuni anticorupţie au fost eliberaţi în urma unor aranjamente financiare.
▼ Germanii sunt de părere că preşedintele american Donald Trump reprezintă o problemă mai serioasă pentru politica externă a Berlinului decât liderii autoritari din Coreea de Nord, Rusia ori Turcia, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Fundaţia Koerber.
▼ România a eşuat în adoptarea de măsuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetară seminificativă, potrivit consiliului miniştrilor de Finanţe din UE. Riscul de deficit bugetar este de 3,3% în 2017.
▼ Organizaţiile globale consideră că ameninţările din prezent legate de atacurile cibernetice constituie un risc ridicat pentru ele, conform celei de-a 20-a ediţii anuale a studiului EY Global Information Security Survey (GISS). Rezultatele studiului arată că 56% dintre cei chestionaţi îşi modifică sau intenţionează să schimbe strategia şi planul de business în contextul creşterii ameninţărilor cibernetice.
▼ România este ţara din UE cu cel mai slab pregătiţi profesori, cea mai mică finanţare pentru învăţământ şi în care elevii de la sate sunt condamnaţi la eşec, potrivit unui studiu al Comisiei Europene.
▼ Preţul lemnului de foc a crescut, în ultimii şase ani, cu circa 250%, la 300 lei/mc, în 2017, potrivit datelor incluse în ediţia actualizată a Raportului privind starea pădurilor şi industriei lemnului
În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.
Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.
În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).
A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.
Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90 au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.
Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.
LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO
În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.
Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.
În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).
A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.
Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90 au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.
Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.
LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO
Votul a avut loc în prima sesiune a Parlamentului Germaniei organizată după scrutinul legislativ din septembrie.
Wolfgang Schäuble, în vârstă de 75 de ani, a obţinut 501 voturi din totalul de 705 membri ai Bundestagului. În total, 173 de membri ai Bundestagului au votat împotrivă, iar 30 s-au abţinut.
Parte din strategia de dezvoltare a TransferGo este şi numirea lui Renier Lemmens în funcţia de Preşedinte al Consiliului de Directori. Renier Lemmens are o experienţă impresionantă în domeniul financiar, care cuprinde, printre altele, funcţia de CEO al PayPal sau COO în cadrul Barclays. Contribuţia sa în lansarea unor servicii şi produse financiare, în clădirea şi transformarea unor companii şi organizaţii solide face ca expertiza sa să devină esenţială în creşterea continuă a TransferGo.
TransferGo oferă servicii rapide şi la costuri mici celor care doresc să trimită bani persoanelor dragi de peste hotare. Deschiderea biroului în Berlin vine ca un pas natural în evoluţia companiei, Germania fiind ţara cu cei mai mulţi imigranţi din Europa – peste 12% din populaţie. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt turci (trei milioane) şi polonezi (două milioane), numărul de români care muncesc în Germania fiind de 600.000. Următorul pas al companiei este îndreptarea atenţiei către Spania şi Italia, ţări în care sunt plecaţi la muncă cei mai mulţi români. La nivel internaţional, compania înregistrează creştere continuă, ajungând la o medie de un milion de transferuri pe an.
“Când vine vorba despre români, cea mai mare provocare este să îi convingem de beneficiile transferului online, în detrimentul celui cash, care implică mai mult timp şi, de multe ori, costuri mai mari. De aceea am inclus o latură educativă în comunicarea noastră. Iar rezultatele se văd deja – avem o creştere spectaculoasă pe acest segment. Ne bucură să îl avem pe Renier Lemmens alături de noi, suntem mai mult decât încrezători că viziunea şi experienţa sa vor fi elemente cheie în acţiunile noastre din viitor. Numirea sa şi extinderea internaţională sunt indicatori că TransferGo este în continuă dezvoltare”, a declarat Marius Nedelcu, Country Manager TransferGo România.
Decizia de a alege Berlin ca următor oraş pentru deschiderea unui birou TransferGo vine într-o perioadă în care capitala câştigă atenţia publicului ca alternativă de hub financiar în UE. Companii internaţionale, dar şi mici întreprinzători care activează în prezent în Londra, văd în Berlin o opţiune, în contextul unui posibil impact negativ al Brexitului asupra afacerilor cu sediu în Londra. TransferGo continuă dezvoltarea activităţii din UK şi se extinde şi în Germania.
TransferGo a câştigat încrederea a peste 250.000 de consumatori, ajungând la un milion de transferuri internaţionale între 45 de ţări. Clienţii TransferGo au reuşit astfel să economisească peste 8 milioane de euro faţă de cât ar fi plătit prin transfer tradiţional.
Despre TransferGo
TransferGo este o companie de transfer internaţional de bani online, în timp real şi la costuri mici, pentru persoanele care doresc să trimită bani peste hotare, fără a plăti taxele mari percepute de bănci. Compania a fost înfiinţată în anul 2012, în UK, iar sediul central se află în prezent în Londra, Marea Britanie.
TransferGo oferă transfer de bani la nivel international, rapid şi la costuri mici, între 45 de ţări din întreaga lume. Folosind sistemul inovator TransferGo, consumatorii pot trimite bani peste hotare folosind un model digital din cont în cont, care înseamnă că banii nu trebuie să părăsească ţara: banii sunt transferaţi local-in local-out. Pe scurt, expeditorul face o tranzacţie locală în contul bancar TransferGo din aceeaşi ţară, iar compania plăteşte local în contul bancar al ţarii de destinaţie.
Capitala României a atras cu 10.4% mai mulţi turişti în 2016 faţă de anul 2009, iar perioadele preferate de aceştia pentru călătorie sunt mai-iunie şi septembrie-octombrie. Pe poziţiile următoare în topul oraşelor care înregistrează o creştere a numărului de turişti se numără Lisabona (10.2%), Sofia (9.4%), Varşovia (9.4%) şi Budapesta (8.6%).
Având la bază informaţii precum numărul de vizitatori şi cheltuielile realizate de către aceştia, Indexul este mai mult decât o ierarhie a celor 132 de destinaţii preferate de turişti în prezent şi pe termen mediu şi lung. Analiza include direcţiile de dezvoltare în 2017, o perspectivă asupra oraşelor cu cel mai rapid ritm de creştere din punct de vedere turistic şi o mai profundă înţelege a modului în care oamenii călătoresc şi cheltuie la nivel global.
Topul primelor 10 destinaţii la nivel global
Numărul turiştilor care s-au cazat peste noapte în cele mai râvnite 10 destinaţii a crescut semnificativ în anul 2016. Pentru anul 2017, se preconizează, de asemenea, un trend ascendent, cu excepţia oraşului New York, dar cu cea mai mare creştere a numărului de turişti pentru Tokyo.
Puterea de cumpărare: Oraşele ca motoare de creştere economică
La nivel global, Produsul Intern Brut a crescut cu 21.8% din 2009, în timp ce sumele cheltuite de turiştii care se cazează peste noapte s-au mărit cu 41.1%. Din 2009, mai mult de jumătate dintre destinaţiile de top a înregistrat o creştere a sumelor cheltuite în mod direct proporţional cu cea a Produsului Intern Brut sau chiar mai mare.
Oraşele destinaţie de mâine
Creşterea numărului de turişti cazaţi peste noapte în toate cele 132 de oraşe analizate a depăşit Produsul Intern Brut cu 55.2%, din 2009 încoace. Diferenţa între topul celor 10 destinaţii la nivel global şi top 10 destinaţii care se dezvoltă cel mai rapid continuă să indice importanţa unor zone precum Asia/Pacific şi Orientul Mijlociu ca lideri ai clasamentului în viitor.
În top 20 destinaţii urbane, majoritatea călătoriilor sunt realizate în scop recreativ, cu excepţia celor în oraşul Shanghai, unde aproape jumătate dintre turişti (48.4%) călătoresc în interes de business. Pe de altă parte, Kuala Lumpur este oraşul cu cel mai mare număr de turişti veniţi în vacanţă (92.2%).
Indexul cuprinde categoriile de consum ce ilustrează modul în care oamenii cheltuie atunci când vizitează destinaţiile din top 20:
· Mâncarea reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor pentru turiştii care viziteaza Seoul (47.0%), Istanbul (33.6%) şi Praga (29.3%).
· Se cheltuie mai mult pe cumpărături atunci când se vizitează Londra (46.7%), Osaka (43.4%) şi Tokyo (43.1%).
· Cazarea poate consuma cea mai mare parte din buget atunci cand se vizitează Parisul (44.8%), Milano (40.4%) şi Roma (40.4%).
· Cei mai puţini bani pe transport sunt cheltuiţi în Londra (4.3%), Singapore (4.6%) si Hong Kong (4.6%), oraşe care au o infrastructura solidă în acest sens.
“Vedem mai multe persoane ca niciodată călătorind în marile oraşe ale lumii pentru business şi relaxare şi ştim că se aşteaptă ca experienţele lor turistice să fie personale şi unice”, susţine Carlos Menendez, Preşedinte de Parteneriate Intercompanii în cadrul Mastercard. “Solicitarea este evidentă. Oraşele care răspund acestor exigenţe în cel mai bun mod sunt cele care au şansele să se poziţioneze cel mai bine ca reale destinaţii şi să se bucure de benificiile unui număr mare de vizitatori, ce cheltuie sume considerabile de bani”.
Indiferent că oamenii vizitează oraşele în scop de business sau de recreere, Mastercard le îmbunătăţeşte experienţele prin:
· Lucrul îndeaproape cu guvernele şi oraşele pentru a simplifica accesul la servicii urbane cheie cum ar fi transportul în comun;
· Parteneriatele cu furnizori de servicii pentru a le face călătoria mai plăcută;
· Crearea de experienţe de nepreţuit în oraşele respective pentru deţinătorii de carduri.
Despre Indexul Global de Destinaţii Urbane
Indexul Global Mastercard de Destinaţii Urbane ierarhizează oraşele în termeni de număr total al turiştilor care se cazează peste noapte şi cheltuieli realizate transfrontalier de către aceşti turişti în anul 2016, oferind totodată previziuni cu privire la creşterea numărului de turişti în 2017.
Indexul nu se bazeaza pe volumele sau informaţiile de tranzacţionare ale Mastercard.
Capitala României a atras cu 10.4% mai mulţi turişti în 2016 faţă de anul 2009, iar perioadele preferate de aceştia pentru călătorie sunt mai-iunie şi septembrie-octombrie. Pe poziţiile următoare în topul oraşelor care înregistrează o creştere a numărului de turişti se numără Lisabona (10.2%), Sofia (9.4%), Varşovia (9.4%) şi Budapesta (8.6%).
Având la bază informaţii precum numărul de vizitatori şi cheltuielile realizate de către aceştia, Indexul este mai mult decât o ierarhie a celor 132 de destinaţii preferate de turişti în prezent şi pe termen mediu şi lung. Analiza include direcţiile de dezvoltare în 2017, o perspectivă asupra oraşelor cu cel mai rapid ritm de creştere din punct de vedere turistic şi o mai profundă înţelege a modului în care oamenii călătoresc şi cheltuie la nivel global.
Topul primelor 10 destinaţii la nivel global
Numărul turiştilor care s-au cazat peste noapte în cele mai râvnite 10 destinaţii a crescut semnificativ în anul 2016. Pentru anul 2017, se preconizează, de asemenea, un trend ascendent, cu excepţia oraşului New York, dar cu cea mai mare creştere a numărului de turişti pentru Tokyo.
Puterea de cumpărare: Oraşele ca motoare de creştere economică
La nivel global, Produsul Intern Brut a crescut cu 21.8% din 2009, în timp ce sumele cheltuite de turiştii care se cazează peste noapte s-au mărit cu 41.1%. Din 2009, mai mult de jumătate dintre destinaţiile de top a înregistrat o creştere a sumelor cheltuite în mod direct proporţional cu cea a Produsului Intern Brut sau chiar mai mare.
Oraşele destinaţie de mâine
Creşterea numărului de turişti cazaţi peste noapte în toate cele 132 de oraşe analizate a depăşit Produsul Intern Brut cu 55.2%, din 2009 încoace. Diferenţa între topul celor 10 destinaţii la nivel global şi top 10 destinaţii care se dezvoltă cel mai rapid continuă să indice importanţa unor zone precum Asia/Pacific şi Orientul Mijlociu ca lideri ai clasamentului în viitor.
În top 20 destinaţii urbane, majoritatea călătoriilor sunt realizate în scop recreativ, cu excepţia celor în oraşul Shanghai, unde aproape jumătate dintre turişti (48.4%) călătoresc în interes de business. Pe de altă parte, Kuala Lumpur este oraşul cu cel mai mare număr de turişti veniţi în vacanţă (92.2%).
Indexul cuprinde categoriile de consum ce ilustrează modul în care oamenii cheltuie atunci când vizitează destinaţiile din top 20:
· Mâncarea reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor pentru turiştii care viziteaza Seoul (47.0%), Istanbul (33.6%) şi Praga (29.3%).
· Se cheltuie mai mult pe cumpărături atunci când se vizitează Londra (46.7%), Osaka (43.4%) şi Tokyo (43.1%).
· Cazarea poate consuma cea mai mare parte din buget atunci cand se vizitează Parisul (44.8%), Milano (40.4%) şi Roma (40.4%).
· Cei mai puţini bani pe transport sunt cheltuiţi în Londra (4.3%), Singapore (4.6%) si Hong Kong (4.6%), oraşe care au o infrastructura solidă în acest sens.
“Vedem mai multe persoane ca niciodată călătorind în marile oraşe ale lumii pentru business şi relaxare şi ştim că se aşteaptă ca experienţele lor turistice să fie personale şi unice”, susţine Carlos Menendez, Preşedinte de Parteneriate Intercompanii în cadrul Mastercard. “Solicitarea este evidentă. Oraşele care răspund acestor exigenţe în cel mai bun mod sunt cele care au şansele să se poziţioneze cel mai bine ca reale destinaţii şi să se bucure de benificiile unui număr mare de vizitatori, ce cheltuie sume considerabile de bani”.
Indiferent că oamenii vizitează oraşele în scop de business sau de recreere, Mastercard le îmbunătăţeşte experienţele prin:
· Lucrul îndeaproape cu guvernele şi oraşele pentru a simplifica accesul la servicii urbane cheie cum ar fi transportul în comun;
· Parteneriatele cu furnizori de servicii pentru a le face călătoria mai plăcută;
· Crearea de experienţe de nepreţuit în oraşele respective pentru deţinătorii de carduri.
Despre Indexul Global de Destinaţii Urbane
Indexul Global Mastercard de Destinaţii Urbane ierarhizează oraşele în termeni de număr total al turiştilor care se cazează peste noapte şi cheltuieli realizate transfrontalier de către aceşti turişti în anul 2016, oferind totodată previziuni cu privire la creşterea numărului de turişti în 2017.
Indexul nu se bazeaza pe volumele sau informaţiile de tranzacţionare ale Mastercard.
Joachim Sauer, în vârstă de 68 de ani, este soţul cancelarului german şi pare fericit să rămână un ilustru necunoscut în afara domeniului său de activitate, fiind profesor de chimie cuantică la Universitatea din Berlin. El nu vorbeşte niciodată cu presa şi apare foarte rar în public cu soţia sa, scrie ONE.
Joachim Sauer s-a născut pe 19 aprilie 1949, în orăşelul Hosena în Germania Democrată. A cunoscut-o pe Merkel în 1981. Ea avea 27 de ani şi tocmai obţinuse diploma universitară în fizică. El avea 32 de ani şi preda la Academia de Ştiinţe din Berlin. Amândoi erau căsătoriţi. Căsătoria Angelei cu Ulrich Merkel, tot un absolvent de fizică, s-a încheiat cu un divorţ în 1985. Căsnicia lui Sauer cu o chimistă s-a încheiat în 1983, când el a decis să părăsească apartamentul cuplului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.
Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.
În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).
A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.
Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90 au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.
Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.
LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO