BusinessMagazin

Tag: benzinarii

  • S-a dus la şefi cu o soluţie care i-a ajutat să economisească 1,5 milioane de lire. Nu i-a venit să creadă ce recompensă a primit

    Un angajat al Argos s-a dus la şefi cu o idee care a dus la economisirea a 1,5 milioane de lire sterline. Mai exact, el a propus ca toate maşinile de livrare să alimenteze de la benzinării Sainsbury’s; dat fiind faptul că Sainsbury’s tocmai achiziţionase lanţul de magazine Argos, costurile s-au redus în mod considerabil.

    Bărbatul a trimis un mail cu propunerea sa unui manager, iar acesta l-a chemat la sediu pentru a discuta ideea. După ce noul plan a fost aprobat, angajatul a fost recompensat cu un voucher în valoare de 10 lire sterline.

    “Evident că m-am enervat”, povesteşte bărbatul. “Eu lucrez pe salariu minim şi ştiu cât de mulţi bani le-a păstrat în conturi ideea mea. Trăiesc într-un apartament cu 2 camere şi de 6 ani dorm pe canapeaua din sufragerie ca fiul meu să aibă propria lui cameră. E o diferenţă prea mare între 1,5 milioane şi 10 lire sterline”, a mai declarat bărbatul celor de la Mirror.

    Cei de la Argos au transmis publicaţiei britanice că apreciază feedbackul venit de la colegi, dar se gândiseră deja la ideea respectivă.

  • A cosit peluze, a vândut ziare şi a lucrat în benzinării, iar acum compania lui vinde de peste 6 miliarde de dolari pe an

    Thomas Jacob Hilfiger s-a născut pe 24 martie 1951, într-o familie modestă, şi a crescut în micul oraş Elmira din New York. Tatăl său a fost ceasornicar, iar mama sa a lucrat ca asistentă medicală. Tommy era al doilea dintre cei nouă copii ai familiei Hilfiger, iar lipsurile erau constante în casa lor. Pentru a-şi putea cumpăra cărţi sau haine, tânărul îşi lua diverse joburi de la vârste fragede: a cosit peluze, a vândut ziare şi a lucrat în benzinării. Pe de altă parte, încă din copilărie Hilfiger era interesat de haine şi modă, dar în micul său oraş natal moda era în mare măsură lipsită de importanţă.

    Într-o zi de vacanţă, Tommy Hilfiger şi câţiva prieteni au vizitat New York City, iar acea călătorie i-a schimbat viaţa pentru totdeauna. În anii 1960, tânărul a decoperit mişcarea hippie, fiind extrem de încântat de viaţa nonconformistă şi hainele colorate promovate de acest curent, contradictorii, de altfel, cu viaţa în oraşul său natal. În acel moment, Tommy Hilfiger s-a hotărât ce drum vrea să urmeze în viaţă; s-a întors plin de entuziasm în Elmira, pentru a-şi realiza planul măreţ – acela de a-şi deschide propria afacere în domeniul modei. Dar părinţii săi nu au fost la fel de de entuziasmaţi de idee şi şi-au îndemnat fiul să continue şcoala şi să obţină o calificare profesională.

    Însă tânărul a crezut în talentul său de designer şi la doar 18 ani a deschis, împreună cu doi prieteni şi un capital de pornire de 150 de dolari, primul său magazin de modă, care se numea People’s Place. A cumpărat diverse modele de blugi, piesa reprezentativă în acele vremuri pentru mişcarea hippie, le-a readaptat după ideile sale şi apoi le-a vândut în magazin. Afacerea a devenit în curând un loc popular de întâlnire pentru tinerii din oraş, care au fost impresionaţi de creaţiile lui Tommy Hilfiger. Vreme de mai mulţi ani, magazinul său a avut succes, perioadă în care Hilfiger a fost mai implicat ca designer decât ca manager al afacerii. Iar când obiceiurile de cumpărare ale americanilor s-au schimbat, odată cu apariţia unor centre comerciale mari, afacerea sa a intrat în faliment. În ciuda acestui eşec, Tommy Hilfiger nu s-a lăsat demoralizat şi a crezut în talentul său. Aşa că a mizat totul pe o singură carte: s-a mutat în New York pentru a-şi începe de la zero cariera de designer de modă.

    După o evoluţie constantă, în 1984 acesta a pus bazele propriei case de modă, Tommy Hilfiger Corporation, iar la scurt timp şi-a lansat pe piaţă prima creaţie sub eticheta numelui său. Ulterior, s-a bazat pe campanii mari de publicitate, inclusiv postere uriaşe în Times Square din New York. Între timp, necunoscutul Tommy Hilfiger a ajuns în topul celor mai mari designeri americani, pe aceeaşi scenă cu Ralph Lauren şi Calvin Klein, care nu s-au ferit să-şi exprime dezamăgirea că un designer necunoscut a fost de atâtea ori comparat cu ei. Într-un interval scurt de timp, compania lui Hilfiger a crescut peste aşteptări, iar până în 1991 ajunsese deja la vânzări de peste 100 de milioane de dolari. Pe lângă articolele de îmbrăcăminte, Tommy Hilfiger a creat o şi gamă largă de accesorii, cum ar fi încălţăminte, poşete şi pălării. În timp ce magazinele Hilfiger s-au extins la nivel global, brandul omonim a ajuns unul dintre cele populare din lumea modei.

    Tommy Hilfiger este, de asemenea, un cunoscut filantrop şi prin intermediul organizaţiei sale, TommyCares, susţine diverse iniţiative internaţionale şi organizaţii caritabile, inclusiv Salvaţi Copiii, Autism Speaks şi World Wildlife Fund. În noiembrie 2016, Hilfiger şi-a publicat memoriiile sub titlul ”American Dreamer“, în care reflectă experienţele sale în industria modei din ultimii 30 de ani.

  • A cosit peluze, a vândut ziare şi a lucrat în benzinării, iar acum compania lui vinde de peste 6 miliarde de dolari pe an

    Thomas Jacob Hilfiger s-a născut pe 24 martie 1951, într-o familie modestă, şi a crescut în micul oraş Elmira din New York. Tatăl său a fost ceasornicar, iar mama sa a lucrat ca asistentă medicală. Tommy era al doilea dintre cei nouă copii ai familiei Hilfiger, iar lipsurile erau constante în casa lor. Pentru a-şi putea cumpăra cărţi sau haine, tânărul îşi lua diverse joburi de la vârste fragede: a cosit peluze, a vândut ziare şi a lucrat în benzinării. Pe de altă parte, încă din copilărie Hilfiger era interesat de haine şi modă, dar în micul său oraş natal moda era în mare măsură lipsită de importanţă.

    Într-o zi de vacanţă, Tommy Hilfiger şi câţiva prieteni au vizitat New York City, iar acea călătorie i-a schimbat viaţa pentru totdeauna. În anii 1960, tânărul a decoperit mişcarea hippie, fiind extrem de încântat de viaţa nonconformistă şi hainele colorate promovate de acest curent, contradictorii, de altfel, cu viaţa în oraşul său natal. În acel moment, Tommy Hilfiger s-a hotărât ce drum vrea să urmeze în viaţă; s-a întors plin de entuziasm în Elmira, pentru a-şi realiza planul măreţ – acela de a-şi deschide propria afacere în domeniul modei. Dar părinţii săi nu au fost la fel de de entuziasmaţi de idee şi şi-au îndemnat fiul să continue şcoala şi să obţină o calificare profesională.

    Însă tânărul a crezut în talentul său de designer şi la doar 18 ani a deschis, împreună cu doi prieteni şi un capital de pornire de 150 de dolari, primul său magazin de modă, care se numea People’s Place. A cumpărat diverse modele de blugi, piesa reprezentativă în acele vremuri pentru mişcarea hippie, le-a readaptat după ideile sale şi apoi le-a vândut în magazin. Afacerea a devenit în curând un loc popular de întâlnire pentru tinerii din oraş, care au fost impresionaţi de creaţiile lui Tommy Hilfiger. Vreme de mai mulţi ani, magazinul său a avut succes, perioadă în care Hilfiger a fost mai implicat ca designer decât ca manager al afacerii. Iar când obiceiurile de cumpărare ale americanilor s-au schimbat, odată cu apariţia unor centre comerciale mari, afacerea sa a intrat în faliment. În ciuda acestui eşec, Tommy Hilfiger nu s-a lăsat demoralizat şi a crezut în talentul său. Aşa că a mizat totul pe o singură carte: s-a mutat în New York pentru a-şi începe de la zero cariera de designer de modă.

    După o evoluţie constantă, în 1984 acesta a pus bazele propriei case de modă, Tommy Hilfiger Corporation, iar la scurt timp şi-a lansat pe piaţă prima creaţie sub eticheta numelui său. Ulterior, s-a bazat pe campanii mari de publicitate, inclusiv postere uriaşe în Times Square din New York. Între timp, necunoscutul Tommy Hilfiger a ajuns în topul celor mai mari designeri americani, pe aceeaşi scenă cu Ralph Lauren şi Calvin Klein, care nu s-au ferit să-şi exprime dezamăgirea că un designer necunoscut a fost de atâtea ori comparat cu ei. Într-un interval scurt de timp, compania lui Hilfiger a crescut peste aşteptări, iar până în 1991 ajunsese deja la vânzări de peste 100 de milioane de dolari. Pe lângă articolele de îmbrăcăminte, Tommy Hilfiger a creat o şi gamă largă de accesorii, cum ar fi încălţăminte, poşete şi pălării. În timp ce magazinele Hilfiger s-au extins la nivel global, brandul omonim a ajuns unul dintre cele populare din lumea modei.

    Tommy Hilfiger este, de asemenea, un cunoscut filantrop şi prin intermediul organizaţiei sale, TommyCares, susţine diverse iniţiative internaţionale şi organizaţii caritabile, inclusiv Salvaţi Copiii, Autism Speaks şi World Wildlife Fund. În noiembrie 2016, Hilfiger şi-a publicat memoriiile sub titlul ”American Dreamer“, în care reflectă experienţele sale în industria modei din ultimii 30 de ani.

  • Rompetrol investeşte 10 milioane de dolari în staţiile electrice de încărcare a maşinilor

    Rompetrol Downstream, compania de retail a KMG International, deschide prima benzinărie dotată cu staţii de încărcare a maşinilor electrice, pe Şos. Chitila 128A, Bucureşti, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Investiţiile în staţii noi cu puncte electrice de încărcare vor fi finalizate până la sfârşitul anului 2017 şi se ridică la suma de 10 milioane de dolari. Proiectul vizează construirea a 8 benzinării cu staţii de încărcare de 50 kW în Baia Mare, Câmpulung Moldovenesc, str. Valea Oltului din Bucureşti, Timişoara, Centura Bucureşti şi în alte zone.

    “Tendinţele globale şi transformările de business din domeniul industriei de petrol şi gaze sunt subiecte pe care le urmărim îndeaproape. Chiar daca piaţa automobilelor electrice din Romania se află într-o fază incipientă, nu putem ignora preocuparea internaţională în ceea ce priveşte diversificarea surselor de energie şi încercăm să implementăm noi tehnologii pentru a ne dezvolta gama de produse şi servicii, precum şi pentru a satisface nevoile clienţilor, având în acelaşi timp grijă de mediul înconjurător”, declară Vlad Rusnac, directorul general al companiei Rompetrol Downstream.        

    Printre soluţiile care vizează protecţia mediului se numară iluminarea exterioară şi interioară cu LED-uri, filtrele de recuperare a vaporilor la pompe conform reglementărilor UE si conductele de combustibil KPS cu o captuşeală dublă care împiedică pătrunderea carburantului în peretele conductei, împiedicând astfel scurgerea acestuia.       

    Staţia de încărcare electrică rapidă este în linie cu programul strategic al României, parte din strategia UE in domeniul energiei alternative, fiind un proiect sustenabil destinat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi costurile legate de combustibil, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Alimentarea la staţiile de încărcare electrică se efectuează prin curent alternativ şi curent continuu de 22 kW, fiind astfel compatibile cu orice tip de autovehicule vândute în Europa şi Asia. Datorită noilor tehnologii, pot fi alimentate 2 maşini în acelaşi timp, astfel un vehicul electric poate să-şi încarce bateria la 80% din capacitatea sa în doar 20 de minute, comparativ cu 7-8 ore, timpul necesar pentru încarcarea obişnuită. Serviciul de încărcare electrică este oferit gratuit tuturor clienţilor Rompetrol care deţin maşini electrice sau hibride.  

    Potrivit APIA – la sfârşitul lunii decembrie 2016 în România au fost vândute 1183 maşini electrice şi hibride, comparativ cu 496 de vehicule în 2015.

    Începând cu 2014, când a fost iniţiat proiectul de rebranding al benzinăriilor, până în 2017, valoarea totală a investiţiilor KMG International în sectorul de retail depăşeşte 70 milioane de dolari. Nivelul total al investiţiilor realizate de KMG International în România din 2007 şi până în prezent se ridică la 4 miliarde de dolari, în timp ce nivelul contribuţiilor sale către bugetul de stat în perioada 2007-2016 depăşeşte 13 miliarde de dolari.  

  • România are TREI noi miliardari în euro. Care sunt aceştia?

    Reţeaua de bricolaj Dedeman Bacău, cea mai mare companie antreprenorială din România, controlată de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl, grupul petrolier ungar MOL şi magazinele Auchan au intrat în clubul miliardarilor în euro în 2016, după cum arată datele oficiale ale companiilor.

    Dedeman a avut vânzări în creştere cu 20%, benzinăriile MOL au raportat un plus de 7%, iar magazinele Auchan şi-au majorat cifra de afaceri cu 10% anul trecut. Dintre cei trei noi miliardari în euro, doar Auchan a fost pe pierderi.

    România are TREI noi miliardari în euro. Care sunt aceştia?

  • Subway a ajuns la şapte restaurante deschise pe lângă benzinăriile Petrom, cel mai recent la Focşani

    Compania Petrom are în portofoliu 788 de benzinării, cele mai multe fiind în România (circa 550) active sub brandurile Petrom şi OMV. În paralel cu Subway de pe lângă Petrom, în staţiile OMV funcţionează conceptul Viva.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • SURPRIZĂ de proporţii: Hipermarketurile Auchan vin în benzinăriile Petrom. Schimbare majoră pentru toţi şoferii

    OMV Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, lucrează alături de francezii de la Auchan la un proiect pilot prin care un hypermarket în miniatură ar putea fi integrat în structura unei benzinării. Cele două companii sunt în primele faze ale proiectului, dar mişcarea este oarecum surprinzătoare pentru că în alte state retailerii sunt cei care-şi construiesc staţii pentru a-i atrage pe clienţi.

    SURPRIZĂ de proporţii: Hipermarketurile Auchan vin în benzinăriile Petrom. Schimbare majoră pentru toţi şoferii

  • SURPRIZĂ de proporţii: Hipermarketurile Auchan vin în benzinăriile Petrom. Schimbare majoră pentru toţi şoferii

    OMV Petrom, cel mai mare jucător din piaţa petrolieră locală, lucrează alături de francezii de la Auchan la un proiect pilot prin care un hypermarket în miniatură ar putea fi integrat în structura unei benzinării. Cele două companii sunt în primele faze ale proiectului, dar mişcarea este oarecum surprinzătoare pentru că în alte state retailerii sunt cei care-şi construiesc staţii pentru a-i atrage pe clienţi.

    SURPRIZĂ de proporţii: Hipermarketurile Auchan vin în benzinăriile Petrom. Schimbare majoră pentru toţi şoferii

  • 4 din 5 clienţi sunt nemulţumiţi de servicile oferite de benzinăriile din Capitală

    Doar 20% din clienţii sub acoperire se declară pe deplin mulţumiţi de servicile oferite în benzinăriile din Capitală, conform unui studiu de Mystery Shopping efectuat de echipa VBS – Business Solutions la finele lunii ianuarie a acestui an.

    Atitudinea pasivă se observă încă de la prima interacţiune, doar în 1 din 3 situaţii angajaţii s-au oferit din proprie iniţiativă să ajute clientul la alimentare, chiar şi în cazul în care în jumătate dintre cazuri clientul misterios era o femeie. Mai mult, unul dintre evaluatorii a consemnat în urma studiului o dezaprobare totală faţă de modul în care a fost consiliat „Nu m-aş mai întoarce niciodată acolo. Am plecat cu impresia că sunt un prost care nu ştie să citească instrucţiunile de folosire a pompei de benzină. Am cerut ajutorul unui angajat care m-a persiflat, pentru că nu am m-am descurcat să alimentez de prima dată (fiind nevoie să apăs anterior tasta DEL de pe un panou aflat pe pompă)”.

    Acum nu putem declara cu exactitate dacă lipsa amabilităţii este influenţată doar de neimplicarea personală a angajatului, orientarea companiilor spre client doar la nivel declarativ sau există şi uşoara discriminare a clientului privind suma relativ modestă investită în alimentarea cu carburant.

    „Procentul general obţinut în urma acestui studiu este de 66,5%, fiind sub limita admisă pentru un sector cu standarde ridicate, mai ales că la nivel declarativ toţi jucătorii mari de pe piaţa de carburanţi vor o relaţie exemplară cu clientul. Serviciile şi dotările oferite, alături de atenţia cuvenită fiecărui client pot oferi acestuia un motiv puternic pentru a-l determina să revină sau dimpotrivă să aleagă un alt concurent şi să propage în piaţă, atât direct cât şi pe reţelele de socializare, o reclamă preponderent negativă.” declara Cosmina Voichiţa Meseşan, specialist în Mystery Shopping şi „Customer Care”

    Preţul motorinei şi al benzinei era afişat la loc vizibil doar în 70% din cazuri, această lipsă de informare influenţând negativ transparenţa şi efectiv încrederea transmisă. Unele benzinării nu aveu tarifele afişate nici la pompă, clienţii erau nevoiţi să ridice pompa pentru a afla cât costă motorina sau benzina.

    Doar jumătate din benzinării vizitate de cumpărătorii misterioşi au trecut testul când vine vorba despre dotări, curăţenie sau ambianţă. Spatiile în benzinăriile centrale erau neîncăpătoare, abia aveau loc unul, doi clienţi, iar serviciile suplimentare lipseau uneori cu desăvârşire. În 40% din unităţile analizate clientul nu a găsit un dispozitiv de umflat roţi, iar una din patru benzinării nu avea nici măcar apă curată şi ştergător pentru curăţarea parbrizului. Existau şi benzinării unde nu existau toalete destinate publicului sau ele erau improprii. În două din cazuri, angajaţii au precizat clientului că nu au astfel de facilităţi, în altul, exista doar o toaletă unisex.

    O altă problemă identificată a fost cea a lipsei deszăpezirii locurilor de parcare special amenajate în incinta benzinăriilor. La o staţie din Centrul Capitalei, munţii de zăpadă depăşeau un metru şi jumătate, chiar dacă trecuse mai bine de o săptămână de la ultima ninsoare. Locurile de aşteptare erau sub nămeţi, iar clienţii care voiau să mai cumpere ceva, după ce alimentau, erau nevoiţi să îşi lase maşina pe străzile din apropiere.

    Situaţia se schimbă însă, când vine vorba despre staţiile aflate spre periferia oraşului. Cu cât sunt mai îndepărtate de centru, benzinăriile sunt mai primitoare, spatiile mai generoase, cu mai multe produse şi mai diversificate. Automatele de cafea sunt înlocuite de mini-cafenele care oferă şi posibilitatea unei gustări (sandvişuri şi produse de patiserie). În plus, există servicii de spălătorie auto sau transfer de bani.

  • Mişcare surpriză: MOL vrea să-şi transforme jumătate benzinării până la finalul anului

    Transformarea benzinăriilor în centre de servicii a devenit unul dintre cele mai puternice instrumente pentru creşterea vânzărilor, în contextul în care preţul sau calitatea carburanţilor nu mai sunt diferenţiatori aşa de puternici între petrolişti.

    MOL România, filiala locală a grupului petrolier ungar MOL, al treilea cel mai puternic jucător din piaţa petrolieră locală, spune că până la finalul acestui an vrea ca aproape 100 de benzinării din reţeaua proprie să aibă implementat conceptul Fresh Corner. Acest concept este de fapt un magazin în incinta staţiilor de unde clienţii pot cumpăra brânzeturi sau mezeluri, chiar după ce au făcut un plin de carburant.

    Fresh Corner este un fel de magazin de proximitate din care clientul poate să-şi facă zilnic cumpărăturile. Astfel de „idei” fac parte dintr-un veritabil arsenal utilizat în ultimii ani de companiile petroliere prin care acestea au încercat să compenseze scăderea vânzărilor în volume, cauzată de criză, prin transformarea staţiilor în puncte de servicii.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro