BusinessMagazin

Tag: bani

  • Tânărul care, la doar 25 de ani, este cunoscut în toată lumea pentru invenţiile sale

    La doar 25 de ani, Cornel Amariei este cunoscut în toată lumea pentru invenţiile sale: de la roboţi-salvatori, până la ochelarii .lumen, meniţi să îi avertizeze pe nevăzători prin vibraţii de obstacolele ce le ies în cale. În prezent, este head of innovation la Continental Automotive, unul dintre cei mai mari furnizori de componente electronice şi software pentru industria auto, unde, alături de colegii săi, lucrează la crearea viitorului mobilităţii.

    Cornel Amariei s-a născut în Bucureşti, într-o familie în care ambii părinţi sufereau de handicap locomotor. Se autodescrie drept un om curios şi îi place să creeze lucruri cu impact. A construit primul robot la vârsta de 15 ani, iar scopul acestuia era unul nobil: să fie trimis în dărâmăturile de după un cutremur pentru a găsi supravieţuitori.

    A construit ulterior diverşi roboţi, iar în clasa a X-a a înfiinţat primul club de robotică din licee din România, el fiind elev la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti (ICHB), o instituţie privată de învăţământ recunoscută pentru numărul mare de elevi olimpici la nivel internaţional. A creat primul club de robotică din licee şi a primit ofertă de job la 16 ani. Tot în 2010, la câteva luni după ce a creat acest club de robotică, s-a angajat ca cercetător la compania românească MB Technology, unde a contribuit la realizarea proiectului Roboscan Aeria, un robot care scanează avioanele.

    Ulterior, a creat .lumen. „Când am creat .lumen şi am început să căutăm finanţare, am făcut un plan financiar şi am constatat că putem fi o piaţă de 7 miliarde de euro pe care nu avem niciun competitor. Când creezi semnificaţie, când rezolvi o problemă, vor veni şi banii, dar nu trebuie să începi ceva doar cu scopul de a face bani.” Legat de obiectivele sale profesionale pentru următorul deceniu, Cornel Amariei spune că cel mai mult îi place să creeze: „Direcţiile pe care mă concentrez sunt mobilitatea inteligentă, asistenţa handicapurilor umane, unde se află şi .lumen, iar ultimul este încă în discuţie. Poate să fie ori construcţii, ori educaţie şi creaţie. Sau poate vor fi toate cele patru direcţii. O să vedem”.

    Cornel Amariei a apărut în ediţia 2019 a catalogului 100 Tineri Manageri de Top.

  • Un partid propune ca unii bani obţinuţi din exploatarea gazelor din Marea Neagră să meargă la Pilonul II

    ”Vom exploata gazele din Marea Neagră, dar ce vom face cu banii? Aşa cum se prefigurează lucrurile, banii vor merg la bugetul de stat. Adică vor merge predominant pe salarii şi pensii, inclusiv pensii speciale. Ce-i drept vor merge şi spre investiţii, dar ştiţi cât? Conform ultimelor date bugetare, doar 7.3%.

    Restul vor plăti toate sinecurile, toate pilele şi mai ales toate ciupelile şi pensiile speciale (9 miliarde de lei doar anul trecut). Mai mult, chiar şi din acel procent de investiţii, o bună parte sunt de fapt acel faimos program PNDL din care politrucii au furat ca din codru. Oare nu o mai exista altă soluţie pentru ca fondurile să ajungă să beneficieze fiecărui român? USR pune în dezbatere ideea ca fiecare să primim o cotă parte din veniturile rezultate din exploatarea gazelor prin conturile noastre de pilon 2”, a scris, Claudiu Năsui, joi, pe Facebook.

    Deputatul USR mai spune că, deşi socialiştii susţin că Pilonul II de pensii nu este bun şi au vrut să îl desfiinţeze, sistemul funcţionează şi dă roade de peste un deceniu.

    „Idee revoluţionară în România, dar în Norvegia există un fond suveran care exact asta face. La noi, însă, dacă s-ar face un astfel de fond, am avea imediat aceleaşi mafii care ar roi în jurul lui exact cu s-a întâmplat cu PNDL sau cu alte fonduri sau bănci devalizate ale statului român (unii îşi mai amintesc de devalizarea Bancorex).

    Dar în România avem deja un sistem de fonduri care funcţionează: pilonul 2 de pensii. De ce nu ar fi pensia noastră alimentată şi din gazele din Marea Neagră? Banii din pilonul 2 sunt ai noştri, doar că îi accesăm la pensie. Până atunci sunt investiţi. Şi nu sunt investiţi doar 7.3% precum sunt în bugetul statului, ci 100%. Chiar dacă socialiştii ne vor spune că nu e bun pilonul 2 şi unii au vrut chiar să-l desfiinţeze, sistemul funcţionează şi dă roade, de mai bine de 10 ani. Ce vor cei care atacă acest sistem de fapt? Vor să ajungem să fim toţi dependenţi de ei. Pilonul 2 înseamnă o pensie independentă de pixul politic”, a completat Năsui.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este oficial: Sute de mii de români vor primi bani de la ANAF. Care sunt condiţiile

    Ordinul nr. 2643/2019 pentru aprobarea procedurilor de anulare a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, precum şi a obligaţiilor fiscale accesorii aferente acestora ce fac obiectul prevederilor art. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2019 privind acordarea unor facilităţi fiscale şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Lider PSD Iaşi: Sunt bani pentru şoseaua de centură, întârzierea este din cauza aleşilor locali

    „Nu mi-am dat seama până acum cât este de greu ca unii aleşi locali să aprobe, doar să ridice mâna, în Consiliul Local şi să pună pe ordinea de zi speţe care ţin de dumnealor sau să-şi asume răspunderea, cum au senmat în 2009 un document că utilităţile se vor face pe banii primăriei. Acum se aşteaptă o hotărâre de consiliu local ca acel tronson de drum să fie dat la Ministerul Transporturilor pentru a face şoseaua de centură. Împreună cu premierul, de anul trecut, din 2018, de atunci am avut în buget şoseaua de centură. De doi ani de zile avem bani în cont pentru şoseaua de centură, dar Primăria Iaşi nu îşi asumă răspunderea aşa cum a semnat în 2009, ca să monteze instalaţiile de canalizare, seturile de iluminat local şi stâlpii pentru fir-contact pentru trolebuze. Atât trebuie să dea”, a declarat, joi, în conferinţă de presă, liderul PSD Iaşi, Maricel Popa.

    El a explicat că licitaţia era programată pentru 19 august, însă Primăria Iaşi a întârziat hotărârea de predare a tronsonului în Consiliul Local.

    „Pe 19 august am zis că până atunci se va rezolva problema şi i-am promis domnului ministru Răzvan Cuc că-l voi convinge pe domnul primar Mihai Chirica să dea curs acestor clarificări. Au venit clarificări de la toţi constructorii, cine suportă utilităţile, modificarea utilităţilor deoarece acolo va fi un tronson de trei benzi pe un sens, şase benzi în total, dar nici până la ora aceasta nu s-a dat curs la primărie şi nici nu s-a pus pe ordinea de zi în Consiliul Local însăşi faptul să predea acel tronson. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revoluţie la ANAF: Ce contribuabili nu mai trebuie să declare anual câţi bani fac

    Proiectul pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pus recent în dezbatere publică de către MFP, prevede o serie de noi modificări, printre care şi că bisericile nu vor mai fi obligate la depunerea declaraţiei 101 privind impozitul pe profit.

    Unitate locală de cult este definită ca o “unitate cu personalitate juridică, parte componentă a structurii organizatorice locale a unui cult religios, potrivit legii şi statutelor/codurilor canonice proprii, care obţine venituri, în conformitate cu legea de organizare şi funcţionare, şi conduce contabilitate în partidă simplă, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile”, scrie în documentul oficial.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este Cristian Tudor, tânărul care a adus microplantele pe mesele românilor

    Absolvent al Facultăţii de Horticultură din Bucureşti şi al unui master în acelaşi domeniu, Cristian Tudor este fondatorul businessului cu microplante Microgreens, companie cu o echipă de 20 de angajaţi.
    El spune că 2018 a fost al patrulea an la rând în care businessul a înregistrat o creştere cu CAGR de peste 70%. Alte două reuşite au fost „intrarea în încă două mari lanţuri de retail şi o dezvoltare majoră a notorietăţii produselor si companiei pe piaţa românească”.
    Primul moment cheie al carierei lui Cristian Tudor a fost cel în care a descoperit microplantele şi a hotărât să renunţe la jobul de atunci pentru a se dedica în întregime unei afaceri cu totul noi în România. În schimb, cel mai dificil moment din carieră a constat, spune el, în trecerea de la o afacere de familie la o companie listată în lanţuri de distribuţie IKA, la care s-a adăugat distribuţia proprie în întreaga ţară, „ambele solicitând la maximum atât resursele mele cât şi cele ale echipei existente atunci”. Antreprenorul spune că cea mai mare reuşită a sa nu are legătură cu dezvoltarea afacerii, ci cu conceptul de agricultură responsabilă social pe care îl promovează. „Marea realizare este dezvoltarea unei tehnologii – MicroSera – pentru creşterea microplantelor şi a plantelor aromatice indoor, la sediul clientului.”
    Cu toate că experienţa sa a fost acumulată în întregime în România, antreprenorul are în vedere un parcurs profesional internaţional. „Prioritatea următorilor doi ani este să extindem afacerile Microgreens şi MicroSera mai întâi regional, apoi în întreaga Europă. Şi dacă totul merge bine, nu ne vom opri aici.”

    Profilul lui Cristian Alexandru Tudor a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • Facebook oferă posibilitatea plăţii unor utilizatori cu 350 de dolari. Ce condiţii trebuie să îndeplinească şi ce trebuie să facă ei pentru a primi banii

    O firmă de consultanţă care lucrează pentru Facebook a anunţat că gigantul american oferă jurnaliştilor posibilitatea să primească câte 350 de dolari de la companie. În schimb, Facebook doreşte ca jurnaliştii să le comunice perspectiva lor asupra social media, potrivit unui articol publicat de Business Insider.

    Astfel, compania de cercetare de piaţă Luce Research a trimis e-mailuri către reporteri specializaţi pe tehnologie, în numele gigantului din Silicon Valley, solicitându-le să ia parte la interviuri în care să discute despre securitatea cibernetică, moderarea conţinutului, precum şi „integritatea informaţiilor pe social media”, oferindu-le câte 350 de dolari fiecăruia în schimbul acestor informaţii.

    Luce Research le-a comunicat jurnaliştilor că le oferă banii în schimbul unui interviu de 45 de minute, precizând că aceştia ar putea fi donaţi unei organizaţii caritabile, dacă ei preferă. Un purtător de cuvânt al Facebook a spus că nu i-a selectat pe niciunul dintre participanţii la studiu.

    Mai mulţi angajaţi ai Business Insider au fost contactaţi prin intermediul e-mailului companiei de cercetare, inclusiv articolul autorului în cauza, şi cel puţin un editor de la publicaţia New York Times. În e-mail, reprezentanţii Luce Research au spus că sunt în căutarea unor „formatori de opinie cheie din Statele Unite pentru a capta esenţa discuţiilor” despre problemele menţionate.

    Cercetarea ar veni ca o consecinţă a faptului că reputaţia Facebook a fost pătată de o serie de plângeri referitoare la încălcarea intimităţii şi de dezinformarea cauzată de reţeaua socială. Această decizie ridică numeroase întrebări, inclusiv respectiv la cât de neadecvat este ca o companie să ofere bani cash jurnaliştilor care raportează nereguli referitoare la activitatea reţelei, subliniază reprezentanţii Business Insider.

     

  • Câţi bani are cea mai bogată familie din lume. Ce afaceri controlează şi cine sunt oamenii care investesc banii familiei

    Sam Walton, fondatorul Walmart, ar fi probabil uimit de modul în care nepoţii săi investesc astăzi banii. Iniţiativele lor, scriu cei de la Bloomberg, ar atrage totuşi şi aplauze.
     
    Averea familiei Walton este estimată la peste 175 de miliarde de dolari. Walmart, lanţul de magazine fondat în 1945 de Sam Walton, numără astăzi aproape 12.000 de magazine la nivel global şi generează anual venituri de peste 500 de miliarde de dolari.
     
    Ben Walton, nepotul de 44 de ani al lui Sam Walton, deţine Zoma Capital, un vehicul financiar care investeşte în sectoarele energiei şi apei. Steuart şi Tom, veri ai lui Ben, au achiziţionat brandul britanic de biciclete Rapha contra sumei de 225 de milioane de dolari.
     
    Tom deţine şi Ropeswing Group, companie ce operează un lanţ de restaurante care se adresează milenialilor.
     
    Toate aceste iniţiative investiţionale îi bucură pe consilierii financiari ai familiei Walton, care consideră că diversificarea portofoliului investiţional reprezintă singura metodă prin care averea celei mai bogate familii din lume poate fi asigurată.
     
    Cu toate acestea, acţiunile deţinute în alte afaceri decât Walmart reprezintă în prezent doar o mică parte din averea totală a familiei. Este totuşi un lucru pozitiv că noile generaţii vin cu idei proprii de afaceri, scriu cei de la Bloomberg, în condiţiile în care aproximativ 3,4 mii de miliarde de dolari urmează să fie transferate către moştenitorii în următoarele două decenii.

  • Tocmai acum e momentul să vinzi, când toate datele arată bine, când sunt bani ieftini pe piaţă şi când investitorii bat la uşă

    În 2007-2008, când economia României duduia, când pe pieţele financiare internaţionale erau bani, mulţi antreprenori români au avut posibilitatea să-şi vândă afacerile, au avut oferte pe masă, dar au mai tras de preţ, au tras de timp crezând că mai vine cineva cu ofertă mai bună, dar în final au pierdut tot.
    Într-adevăr a venit cineva: criza.
    Şi toţi investitorii au dispărut peste noapte, liniile de finanţare s-au retras instantaneu indiferent de preţ, iar milioanele şi zecile de milioane de pe masă s-au evaporat.
    Mai mult decât atât, multe businessuri au intrat în insolvenţă din cauza căderii vânzărilor şi a imposibilităţii de a restructura afacerea, în ritmul în care datoriile către bănci, către furnizori, către salariaţi ajungeau la scadenţă.
    Ioan Ciocan de la Ambient Sibiu era cel mai mare mare retailer din bricolaj şi discuta cu un fond de investiţii deţinut de cea mai bogată familie din Suedia, Wallenberg, vânzarea afacerii.
    De la 50-80 de milioane de euro pe masă, în doar câteva luni Ioan Ciocan a pierdut tot, compania a intrat în insolvenţă şi a rămas doar o amintire.
    Cu 15 ani de experienţă pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, Alina Stăvaru de la casa de avocatură RTPR Allen & Overy spune că pentru antreprenorii români acum e momentul să-şi vândă companiile. Pare un paradox: economia României creşte în continuare susţinut cu un ritm de 4-5% pe an, consumul are un plus de 7%, dobânzile sunt la minime istorice, deci nu ar avea niciun sens să ieşi dintr-un business acum, să-l vinzi.
    Tocmai acum e cel mai bun moment, spune avocatul, căreia i-au trecut prin faţa ochilor în cei 15 ani tranzacţii cumulate de peste 3 miliarde de euro, când există cerere, când îţi bat investitorii la uşă, când datele economice arată bine şi când există finanţare pe piaţă.
    Toţi antreprenorii cred că mai există potenţial de creştere, că mai pot să câştige câteva milioane de euro, că vremurile economice bune vor continua la nesfârşit şi că investitori vor fi tot timpul.
    Orice investitor care cumpără – fie că este fond de investiţii, fie că este investitor strastegic – trebuie să aibă în faţa ochilor cifre în creştere, pentru care să plătească.
    Nu toţi antreprenorii români sunt Dedeman, să aibă un business care este lider şi care să producă un profit de 200 de milioane de euro pe an. Când vine criza, Dedeman are de unde să supravieţuiască.
    Pentru mulţi alţi antreprenori români care nu au neapărat o poziţie de lider, orice adiere de vânt le poate destabiliza businessul.
    Fondurile de investiţii sunt la cumpărare în acest moment pentru că au foarte mulţi bani şi pentru că pot obţine finanţare pentru achiziţie foarte uşor şi foarte ieftin.
    Investitorii strategici sunt plini de bani, fiind adevărate bănci.
    Niciun antreprenor român nu are resursele financiare ale acestora şi nici nu-şi poate permite scăderi, pentru că ar pierde tot.
    În 2008, acţionarii producătorului de medicamente Labormed au reuşit să-şi vândă afacerea pe ultimii zece metri, obţinând un preţ de 120 de milioane de euro, o sumă imensă. Cumpărătorul a fost fondul de investiţii Advent, care anterior dăduse lovitura cu Terapia Cluj: au cumpărat compania cu 44 de milioane de dolari în 2003 şi au vândut-o în 2006 cu 324 de milioane de dolari.
    Bazându-se pe acest succes, Advent a supralicitat pentru Labormed, dar de data asta a pierdut: piaţa s-a schimbat, au făcut greşeli strategice şi în doar câţiva ani tot businessul s-a prăbuşit.
    Advent, care pusese 60 de milioane de euro din banii proprii şi restul din banii băncilor, a predat businessul bancherilor, pierzând toţi banii, iar băncile au mai recuperat 20 de milioane de dolari.
    Bineînţeles că nu toate businessurile pot fi vândute, pentru că nici cumpărătorii nu sunt naivi.
    Iar dacă cineva are o ofertă bună pe masă, take it, exact acum, când toate condiţiile, şi economice, şi financiare, şi de împrumut, sunt extraordinare mai ales pentru cumpărător.

  • Ce afaceri mai deţin cei mai bogaţi oameni din România

     Există şi aceia care iau antreprenoriatul ca pe o provocare şi de fiecare dată construiesc ceva pentru a vinde şi pentru a o lua de la capăt. Care sunt poveştile afacerilor secundare ale marilor antreprenori români? 

    Raul Doicescu (Bog’Art), Doina Cepalis (TeRox Prod), Dragoş Pavăl (Dedeman), Dan Şucu (Mobexpert) şi Gabriel Comănescu (Upetrom) sunt câţiva dintre antreprenorii locali de top din România care şi-au construit afaceri în capitalism, businessuri în domenii cu greutate precum construcţii, energie sau producţie. În paralel, fiecare dintre ei a decis să dezvolte şi alte iniţiative fie ca urmare a unor pasiuni, fie ca urmare a unui potenţial neexplorat al unor sectoare. Aşa au apărut pe piaţă hoteluri de cinci stele, cafenele sau crame-butic care vin să condimenteze un mediu de business care are nevoie de culoare.

    „Eu nu mă îndrăgostesc de business, pot să vând orice afacere pe care o am”, spunea recent antreprenorul turc Omer Susli, cel care dezvoltă acum o reţea de magazine de decoraţiuni sub brandul Homelux. Acesta nu este singur business pe care îl are, deşi de-a lungul anilor a şi vândut alte câteva afaceri.
    El nu e de altfel nici singurul om de afaceri care şi-a împărţit ouăle în mai multe coşuri, modelul fiind deja practicat de marii antreprenori ai lumii, de la Bill Gates (Microsoft) la Bernard Arnault (Carrefour, LVMH) sau familia Ferragamo (brandul de modă cu acelaşi nume şi crama Il Borro).