Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de miercuri, 10 mai, a decis menţinerea retei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an.
De asemenea, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an.
Conducerea Băncii Naţionale a mai decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.
La nivel internaţional, Banca Centrală Europeană (BCE) a decis recent să majoreze dobânda cu doar 0,25 puncte procentuale (pp), până la 3,25%, alăturându-se astfel deciziei FED (Rezerva Federală; SUA), care a crescut dobânda de referinţă tot cu doar 0,25 pp, cele două mari bănci centrale considerând că inflaţia a intrat pe un trend descendent şi începând să fie mult mai atente şi la nivelul creşterii economice şi la evoluţia creditării.
Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară:
“Rata anuală a inflaţiei a scăzut semnificativ în luna martie 2023, coborând la 14,53 la sută, de la 15,52 la sută în februarie, în principal pe fondul diminuării preţului combustibililor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Pe ansamblul primelor trei luni ale anului, rata anuală a inflaţiei s-a redus astfel considerabil (de la 16,37 la sută în decembrie 2022), înregistrând prima scădere din ultimele 9 trimestre, aşa cum s-a anticipat. Scăderea a fost determinată în principal de descreşterea amplă a dinamicilor preţurilor combustibililor şi energiei electrice, sub influenţa unor efecte de bază consistente şi a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.
În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a stopat ascensiunea în trimestrul I, în condiţiile în care ea s-a mărit sub aşteptări în primele două luni ale anului, iar în martie a scăzut la nivelul din decembrie 2022, de 14,6 la sută, pe fondul unor efecte de bază dezinflaţioniste, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi al ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Acestea au contrabalansat integral influenţele de sens opus ce au continuat să vină în primul trimestru din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor materiale şi salariale crescute, precum şi din conservarea marjelor de profit, în contextul rezilienţei cererii de consum, dar şi din scumpirea unor bunuri de consum importate.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 12,1 la sută în martie 2023, de la 14,1 la sută în decembrie 2022. Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC au continuat însă să se mărească în trimestrul I 2023, până la 15,3 la sută şi 13,2 la sută în martie, de la 13,8 la sută, respectiv 12,0 la sută în decembrie 2022, rămânând totuşi la valori inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.
Noile date statistice reconfirmă creşterea peste aşteptări a activităţii economice şi în trimestrul IV 2022, într-un ritm trimestrial doar uşor încetinit, de 1,0 la sută, faţă de 1,2 la sută în trimestrul III, evoluţie ce implică o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval.
Se reconfirmă, de asemenea, accelerarea creşterii anuale a PIB în trimestrul IV 2022, la 4,5 la sută, de la 3,7 la sută în intervalul anterior. Potrivit noilor date, creşterea economică a fost susţinută în acest interval în principal de consumul gospodăriilor populaţiei, al cărui aport a fost urmat la mică distanţă de cel al formării brute de capital fix. Totodată, impactul exportului net a rămas doar marginal contracţionist, în condiţiile în care scăderea amplă de dinamică înregistrată în acest trimestru de volumul importurilor a devansat-o pe cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii. Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi-a înjumătăţit ritmul anual de creştere, iar cel de cont curent şi l-a redus chiar mai puternic, inclusiv ca urmare a ameliorării evoluţiei soldului balanţei veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.
Cele mai recente date şi analize indică o încetinire modestă a creşterii economiei în trimestrele I şi II 2023, implicând o decelerare uşoară a acesteia în primele trei luni ale anului curent faţă de perioada similară din 2022.
Astfel, în ianuarie-februarie 2023, comerţul cu amănuntul şi mai cu seamă serviciile prestate populaţiei şi-au prelungit creşterea robustă în raport cu perioada similară din 2022, iar vânzările auto-moto au continuat să se dinamizeze, în timp ce producţia industrială şi-a accentuat contracţia, iar volumul lucrărilor de construcţii şi-a decelerat considerabil creşterea. Totodată, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a devansat-o pe cea a importurilor, care a suferit un declin mult mai pronunţat în primele două luni ale anului, probabil inclusiv ca efect al ameliorării raportului de schimb. Drept consecinţă, deficitul comercial şi cel de cont curent s-au redus semnificativ în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Efectivul salariaţilor din economie a continuat să-şi tempereze ritmul de creştere în intervalul ianuarie-februarie 2023, însă rata şomajului BIM s-a redus până la 5,4 la sută în luna martie, după creşterea la 5,7 la sută în trimestrul IV 2022, iar costul unitar cu forţa de muncă din industrie a continuat să-şi mărească dinamica anuală deosebit de înaltă. În acelaşi timp, sondajele de specialitate din luna aprilie indică o accelerare a scăderii deficitului de forţă de muncă raportat de companii, dar şi o majorare a intenţiilor de angajare în perspectivă apropiată.
Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au încetinit mişcarea descendentă în luna aprilie, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat doar mici oscilaţii – relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune -, sub influenţa revizuirilor succesive ale aşteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul turbulenţelor din sistemul bancar.
Cursul de schimb leu/euro s-a menţinut în luna aprilie la valori uşor inferioare celor prevalente în semestrul I 2022, pe fondul atractivităţii relative ridicate a plasamentelor în lei. Totodată, moneda naţională s-a apreciat semnificativ faţă de dolarul USD, în condiţiile în care acesta şi-a reluat tendinţa de slăbire în raport cu euro.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a temperat mai evident descreşterea în luna martie, ajungând la 10,2 la sută, de la 10,6 la sută în februarie, în condiţiile în care noua scădere moderată de ritm consemnată de componenta în lei a fost însoţită de accentuarea uşoară a trendului ascendent al variaţiei deosebit de înalte a creditului în valută. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă relativ alert, coborând la 67,8 la sută în martie, de la 68,3 la sută în februarie.
În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2023, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
Prognoza actualizată reconfirmă în linii generale coordonatele precedentei prognoze pe termen mediu. Astfel, rata anuala a inflaţiei va continua probabil să scadă pe o traiectorie aproape similară celei previzionate anterior, coborând la nivelul de o cifră în trimestrul III 2023 şi în proximitatea intervalului ţintei la finele orizontului proiecţiei.
Descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factori pe partea ofertei, mai cu seamă de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, cărora li se alătură impactul prezumat al schemelor de plafonare a preţurilor la energie, dar şi influenţele aşteptate să vină din restrângerea în perspectivă a excedentului de cerere agregată, mai lentă totuşi decât în proiecţia precedentă, implicând închiderea acestuia la finele orizontului prognozei.
În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate, iar altele decurg din turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, ce ar putea exercita efecte adverse în principal prin afectarea economiilor statelor dezvoltate şi a costurilor de finanţare în Europa Centrală şi de Est.
Totodată, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.
Incertitudini şi riscuri crescute sunt asociate însă conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, şi, pe de altă parte, caracteristicile execuţiei bugetare din primele luni ale anului, precum şi seturile de măsuri de sprijin aplicate ori prelungite în 2023, într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari finali.
Relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
În şedinţa de astăzi, 10 mai 2023, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.
BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu”.