BusinessMagazin

Tag: autostrazi

  • Dacă autostrăzi nu avem, măcar să îi atragem pe investitori cu şcoli profesionale. „Prima cutie de viteze automată cu nouă trepte de la Sebeş a fost asamblată chiar de copiii care au terminat şcoala în sistem dual din Alba“

    Expansiunea investitorilor pe piaţa locală şi noile investiţii atrase de România, în special în sectorul auto­motive, alături de exodul de muncitori către Europa de Vest au dus la crearea unui deficit pe piaţa forţei de muncă.
     
    Astfel, modelul german al în­văţământului profesional dual, prin care companiile se implică direct în sistemul de învă­ţământ reprezintă soluţia găsită atât de guvern, cât şi de investitori pentru a acoperi acest deficit.
     
    Forţa de muncă poate reprezenta un factor la fel de decisiv precum infra­structura în discuţia cu un posibil investitor, pe măsură ce acesta are nevoie de sute dacă nu chiar mii de muncitori pentru a porni o nouă unitate de producţie.
     
    „Şcoala din Alba care lucrează alături de Star Transmission „produce“ muncitori calificaţi pentru fabrica de cutii de viteze. Atunci când s-au purtat negocieri, faptul că noi am venit cu acest concept, de şcoală în sistem dual precum este în Germania, a reprezentat avantajul principal pentru că autostrăzi nu aveam. Atunci când a absolvit prima generaţie, a fost gata şi noua fabrică, iar prima cutie de viteze automată cu nouă trepte de la Sebeş a fost asamblată chiar de copiii de la acea şcoală“, a spus Cornel Bertea Hanganu, coordonatorul Şcolii Profesionale Metropolitane în Sistem Dual din Bucureşti, în cadrul evenimentului „Necesarul de forţă de muncă în industria auto“, organizat de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Auto­mobile (APIA) în cadrul Salonului Internaţional de Automobile Bucureşti (SIAB).
     

  • Eurostat: În România, terenul arabil costă mai puţin de 1 leu metrul pătrat, minimul pieţei din UE

    La exproprierile pentru construcţia de autostrăzi, statul le oferă proprietarilor, ca despăgubire, sume între 1,5 şi 3,5 lei pe metrul pătrat, arată ultimele proiecte normative lansate în acest sens de Ministerul Transporturilor.

    La nivel de state membre ale Uniunii Europene, preţul de aproape 2.000 de euro pe hectarul arabil este cel mai mic din Europa, iar la nivel de regiune, în Bulgaria – zona Yugozapaden – costurile pentru un hectar arabil sunt şi mai mici, 1.165 de euro/hectar.

    Cel mai mare preţ de achiziţie pentru un hectar arabil din UE a fost în Olanda: 63.000 de euro în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vreme EXTREMĂ în România. Două autostrăzi şi zeci de drumuri închise din cauza VISCOLULUI/ Care sunt cele mai afectate judeţe | VIDEO

    Potrivit Companiei Naţionale de Admnistrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), autostrăzile închise sunt: A2, între Bucuresti şi Constanţa şi A4, între Ovidiu şi Agigea.

    De asemenea, sunt închise drumurile naţionale DN 2A, între Hâşova şi Ovidiu, DN 2A, între Slobozia şi Giurgeni, DN 2N, între Bogza şi Dumbrăveni, DN 3, între Ostrov si Basarabi, DN 3, între Brăneşti şi Călăraşi, DN 3A, între Lehliu şi Feteşti, DN 3B, între Călăraşi – Feteşti şi Feteşti – Giurgeni, DN 3C, între Constanţa şi Ovidiu, DN 4, între Popeşti Leordeni şi Olteniţa, DN21, între Slobozia şi Călăraşi, DN 22, între Baia şi Ovidiu, DN 22A, între Cataloi şi Hârşova, DN 22C, între Cernavodă şi Murfatlar, DN 22D, între Ciucurova şi Două Cantoane, DN 22F, între Izvoarele şi Nalbant, DN 23B, între Măicăneşti şi Ciorăşti, DN 31, între Cuza Vodă şi Olteniţa, DN 38, între Agigea şi Negru Vodă, DN 39E, între Constanţa şi Cumpăna, DN41, între Olteniţa şi Plopşoru, DN51, între Izvoarele şi Zimnicea, DN 5, între Adunaţii Copăceni şi Giurgiu, DN5A, între Fălăştoaca şi Izvoarele, DN 65A, între Roşiorii de Vede şi Turnu Măgurele şi DN 65 E, între Furculeşti şi Bogdana.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Unde s-au dus cei 3 miliarde de lei pe care CNAIR i-a dat în 2017. Cine a luat banii

    Pe de altă parte, firmele controlate de Umbrărescu, UMB Spedition şi Tehnostrade, lucrează la lotul 4 al autostrăzii Lugoj-Deva sau A3 Câmpia Turzii-Tg.-Mureş. În plus, Spedition UMB reabilitează DN12 Chichiş-Topliţa şi DN15 Topliţa-Reghin.

    Singura plată realizată de companie care nu a vizat un drum din Transilvania a fost una de 17,3 mil. lei către grecii de la Aktor pentru autostrada Bucureşti-Braşov. Asocierea Aktor-Euroconstruct lucrează la ultimii 3 km ai autostrăzii Bucureşti-Ploieşti, tronsonul dintre Str. Popasului şi Şos. Petricani, investiţie estimată la 30 mil. euro, din care anul trecut au primit astfel aproape 4 mil. euro. Teoretic în vara acestui an drumul ar trebui inaugurat, la 6 ani de când a fost deschisă circulaţia între centura Capitalei şi Ploieşti.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Revoltă în PSD: “E nevoie de o restructurare totală a administraţiei centrale şi implicit a Guvernului”

    “PSD are guvernarea şi are mari responsabilităţi. Trebuie să facem spitale, trebuie să facem autostrăzi, trebuie asigurate pensiile, salariile românilor şi pentru asta trebuie discutat. (…)Vă spun că să ducem la capăt programul de guvernare este nevoie de o retructurare totală a administraţiei centrale şi implicit a Guvernului. Aparatul central este foarte încărcat şi trebuie eficientizat astfel încât să ne ţinem promisiunile în faţa românilor”, a declarat Marian Oprişan, preşedintele PSD Vrancea, înainte de şedinţa CEx al PSD.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Record ruşinos la construcţia de AUTOSTRĂZI în România

    În luna martie 2017, CNAIR SA a recepţionat primii 15,4 km de autostradă din acest an, pe lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva – pe trei dintre secţiuni (A, B, C) şi la Nodul Margina. Din decembrie 2015, aceasta a fost practic prima inaugurare a unui nou segment de autostradă şi a făcut ca numărul de kilometri de şosea de mare viteză pe care se circulă acum în România să ajungă la 748, a comunicat recent CNAIR.

    În luna noiembrie a acestui an au mai fost recepţionaţi încă 8,7 km de autostradă, pe sectorul Gilău-Nădăşelu. „Acest sector va fi însă deschis circulaţiei doar anul viitor, după finalizarea lucrărilor începute tot în 2017 la podul care va traversa Someşul Mic, în continuarea A3, spre Câmpia Turzii. Lucrările la acest pod stagnau încă de la rezilierea contractului cu compania americană Bechtel, pe Autostrada Transilvania. Se estimează astfel că acest obiectiv va fi deschis circulaţiei în luna august a anului 2018”, a menţionat CNAIR.

    În ceea ce priveşte lucrările la proiectele de autostrăzi aflate în execuţie, CNAIR a obţinut în 2017 cele mai importante progrese.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deşi nu are autostrăzi, în regiunea Moldovei se construiesc tot mai multe fabrici

    ”În ciuda absenţei infrastructurii rutiere, companiile din automotive şi industria aerospaţială îşi dezvoltă capacităţile de producţie în zonă de nord-est. Ce le determină să facă acest lucru este în principal lipsa de forţă de muncă disponibilă în vestul României, dar nici aici nu le e deloc uşor să găsească oameni“, a explicat Ciprian Ouatu, consultant în cadrul firmei de training Ascendis. în plus, spune el, candidaţii pe care îi găsesc angajatorii sunt mai slab pregătiţi faţă de cei din vestul ţării – în special pentru poziţiile de operator de producţie -, iar fluctuaţia de personal este o problemă importantă şi în această regiune.

    Totuşi, creşterea numărului de curse pe aeroportul din Iaşi, construirea parcurilor industriale, dar şi forţa de muncă ieftină sunt principalii factori care au condus la creşterea interesului investitorilor pentru zona de est a României, altădată cunoscută ca important pol industrial. în prezent, unul dintre cei mai mari angajatori din Iaşi este producătorul de componente auto american Delphi. ”Creşterea costurilor în zona de vest şi externalizarea Aeroporului din Iaşi au contribuit la trezirea şi creşterea interesului investitorilor din zona de est a ţării. Dacă localizarea noastră reprezenta un punct slab, între timp s-a transformat într-o oportunitate“, a spus Ramona Roşca, manager general al Allmetech Tools & Machines, companie ce oferă servicii şi consultanţă pentru companiile din domeniul prelucrării metalelor. 

    Oraşul Iaşi, care era în trecut un pol industrial important, cu 50.000 de angajaţi în fabrici, încearcă să redevină atractiv şi cu ajutorul unor investiţii în parcurile industriale, un nou proiect de 4 mil. euro urmând să înceapă în comuna Leţcani. Noul parc industrial din Leţcani va ocupa suprafaţă de 18,6 hectare şi ar putea să îşi primească primele companii rezidente începând cu vara anului viitor, conform informaţiilor de la reprezentanţii parcului industrial. 

    Zona creşte, însă nu la acelaşi nivel cu alte regiuni ale ţării. ”Zona de est se dezvoltă, însă nu la fel de repede ca alte zone. Aceasta nu este dezvoltată pentru că firmele se feresc de ea din cauză că nu este aproape de graniţa de vest“, este de părere Cristina Săvuică, chief happiness officer al firmei de recrutare Lugera.

    Unii investitori din industrie se orientează mai degrabă spre zona de vest, datorită beneficiilor oferite de infrastructură şi de apropierea de graniţă. Multe firme din industria uşoară sau automotive se îndreaptă spre zona de vest, cum ar fi Cluj sau Alba, pentru că au o infrastructură rutieră mai bine dezvoltată şi pot transporta mai uşor produsul finit. Totuşi, argumentul costului redus cu forţa de muncă este un alt motiv pentru care investitorii au început să se uite spre zona de est. ”Se vede o îmbunătăţire a zonei de est a României în ceea ce priveşte interesul investitorilor mai ales din punct de vedere geostrategic pentru că este o zonă aproape de graniţă. Pe lângă acest lucru, mai intervine şi forţa de muncă ieftină“, spune Mirabela Miron, preşedinta firmei de consultanţă Avisso.

    Mai mult, datorită forţei de muncă mai ieftină, companiile multinaţionale vor să atragă tinerii din această zonă, realizând investiţii în dotările şcolilor din România şi în formarea profesională. ”Firmele multinaţionale au început să organizeze clustere prin care investesc în dotări pentru şcolile din zonă şi investesc în formarea profesională a tinerilor, pornind de la nevoile lor“, adaugă Ramona Roşca de la Allmetech Tools & Machines. Ea spune că firmele sunt dotate cu echipamente noi, iar tinerii nu sunt pregătiţi în timpul facultăţii să le folosească. ”Programele de finanţare cu fonduri europene au oferit firmelor şansa să se doteze cu tehnologie de ultimă generaţie, însă tinerii care ies de pe băncile facultăţilor tehnice nu sunt pregătiţi practic pentru nevoile pieţei.“

    Tinerii reprezintă o forţă de muncă greu angajabilă, dar şi mai greu de reţinut în cadrul unei companii, deoarece sunt tentaţi să renunţe la jobul actual dacă au posibilitatea de a câştiga mai bine în altă parte. ”După 1-2 ani de pregătire, tinerii sunt atraşi de avantajele financiare şi de securitate pe care le oferă ţări precum Germania sau Austria“, explică Roşca. Compania Allmetech Tools & Machines comercializează maşini-unelte cu comandă numerică şi utilaje, dar oferă şi consultanţă pentru companiile din domeniul prelucării metalelor. Până în prezent, în centrul de training al Allmetech au fost pregătite aproximativ 1.000 de persoane, iar pe viitor reprezentanţii companiei au în plan să ajungă la 50-100 de cursanţi pe an. ”Cursurile noastre au o durată de şase luni, iar costurile acestor traininguri sunt ridicate. Spre exemplu, costul pregătirii unei grupe de cinci persoane ajunge la aproximativ 15.000 de euro pe toată perioada“, a mai spus Ramona Roşca.

    Companiile din industrie din estul ţării alocă resurse importante pentru dezvoltarea competenţelor tehnice ale personalului, care sunt primordiale, spun specialiştii. ”Ulterior, investesc şi în competenţele de softskills şi manageriale ale echipelor lor, mai degrabă de nevoie, pentru că văd că altfel lucrurile nu merg, că se menţine fluctuaţia de personal ridicată şi că echipele nu funcţionează la un nivel optim“, completează Ciprian Ouatu de la Ascendis.

    În prezent, cel mai mare angajator din industrie din estul ţării sunt americanii de la Delphi, însă câteva alte companii industriale mari cercetează în prezent piaţa pentru a se extinde spre zona de est a ţării. De asemenea, compania cu capital belgian BMT Aerospace, specializată în producţia de roţi dinţate de precizie, transmisii şi elemente de acţionare pentru industria aerospaţială, face angajări în noua fabrică din Iaşi, conform anunţurilor de pe site-urile de recrutare, în timp ce Autoliv a deschis de curând o fabrică în Oneşti.

  • Ce amenda URIASA primesti daca depasesti 200 KM/H pe drumurile publice din Romania! Anuntul facut de Politie

    In perioada 15 – 19 noiembrie a.c., politistii Brigazii Autostrazi si Misiuni Speciale a Politiei Romane care actionau pentru siguranta si fluenta traficului rutier pe autostrazi au depistat 60 de soferi care circulau cu viteze excesive.
     
    Astfel, pe autostrada A1, 36 de soferi au fost inregistrati circuland cu viteze cuprinse intre 171 si 218 km/h, pe autostrada A2, au fost depistati 3 soferi care circulau cu viteze intre 186 si 193 km/h, iar pe autostrada A3, au fost depistati 21 soferi care au depasit limita legala de viteza, circuland cu viteze cuprinse intre 182 si 202 km/h.
     
    Viteza maxima a fost inregistrata la data de 19 noiembrie a.c., cand politistii care actioneaza pe A1 au depistat un barbat, de 20 de ani, din municipiul Timisoara, conducand cu viteza de 218 km/h. Acesta a fost sanctionat cu amenda de 2.900 de lei si i-a fost suspendat dreptul de a conduce pentru 90 de zile.
     
    Toti conducatorii auto au fost sanctionati contraventional cu amenzi intre 1.305 si 4.060 de lei si le-au fost retinute permisele de conducere, pentru 90 de zile.
     
     

  • Transformarea autostrăzilor în spaţii pentru pietoni şi biciclişti

    Şi în alte colţuri de lume, metropole cum ar fi Paris sau Seul au recurs deja la transformarea unui drum rapid în spaţiu pentru pietoni, biciclişti şi verdeaţă. în SUA, unul dintre primele proiecte de acest tip a fost implementat la San Francisco, atunci când autorităţile au decis cum să procedeze în cazul autostrăzii urbane cu două niveluri Embarcadero, afectată de cutremurul din 1989, optând în cele din urmă pentru demolarea acesteia şi amenajarea unui spaţiu mai prietenos cu pietonii. Au urmat apoi oraşe ca Milwaukee, Boston sau Portland. Altele, ca Rochester, New York, au optat pentru coborârea în subteran a unei porţiuni de drum.

    Spaţiile pentru pietoni şi biciclişti sunt cerute mai ales acolo unde drumurile de mare viteză despart zone cu obiective culturale, instituţii de învăţământ, parcuri sau grădini zoologice, la care este greu de ajuns pentru că şoselele respective nu pot fi traversate. Cei care susţin asemenea proiecte, cum ar fi Congress for New Urbanism, care a publicat chiar o listă de autostrăzi urbane fără viitor, avertizează însă că acestea nu pot fi implementate fără o analiză clară a modului în care se poate redirecţiona circulaţia. La rândul lor, cei care s-au ocupat de dezafectarea drumurilor de mare viteză afirmă că oraşele care au recurs la această măsură au avut de câştigat, zonele redevenite prietenoase cu traficul pietonal dezvoltându-se.

  • Aceasta va fi cea mai MARE LOVITURĂ a unui Guvern al României din ultimii 30 de ani încoace. Anunţul a fost făcut chiar în timpul şedinţei de guvern de azi

    Este vorba de Ploieşti-Braşov, iar previziunea îi aparţine ministrului Transporturilor, Felix Stroe. Deşi nu a avansat un termen, optimismul său se bazează pe o colaborare cu Banca Mondială, care ar fi dispusă să finanţeze lucrarea şi a  cărei echipă tehnică e deja în teren pentru a identifica „punctele nevralgice”

    Tronsonul Ploieşti-Braşov a fost o provocare pentru toţi miniştrii Transporturilor, în 2009, Radu Beceanu anunţând că va fi gata cinci ani mai târziu, iar ulterior Ioan Rus avansa 2017 ca termen.  Lucrările nu au început însă niciodată.

    „Echipa tehnică a Ministerului Transporturilor e pe teren să vizioneze punctele nevralgice de pe autostrada Ploieşti-Braşov, cu echipa tehnică de la Banca Mondială. După ce se întorc din teren, se face o foaie de parcurs foarte condensată. Am credinţa că, dacă o gestionăm cum trebuie , vom face extrem de repede autostrada. E o oportunitate extraordinară”, a spus Felix Stroe, în debutul şedinţei de Guvern.

    Premierul Mihai Tudose s-a întâlnit, marţi, la Palatul Victoria, cu o delegaţie a Băncii Mondiale care i-a adus la cunoştinţă că instituţia financiară a decis să ofere asistenţă în ceea ce priveşte implementarea proiectului autostrăzii Ploieşti-Braşov.

    Delegaţia Băncii Mondiale a fost condusă de către Tatiana Proskuriakova, manager de ţară, care l-a informat pe premierul Tudose de decizia luată de către BM.

    ”Salutăm decizia Băncii Mondiale de a sprijini modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport din România, domeniu prioritar pentru Guvern. Dorim ca acest proiect de importanţă strategică, finanţat de BancaMondială, să reprezinte începutul unei schimbări de paradigmă în zona investiţiilor din infrastructura rutieră”, a declarat premierul Tudose.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info