BusinessMagazin

Tag: autostrada

  • Cea mai aşteptată autostradă devine în curând realitate: Dăncilă a alocat 1,2 miliarde de euro

    „Alocăm fonduri de la bugetul de stat, luăm măsuri pentru atragerea de fonduri UE şi dezvoltarea proiectelor în parteneriat-public privat, astfel încât să realizăm obiectivele de infrastructură aşteptate de mulţi ani de către români. Aprobăm azi studiul de fundamentare al proiectului strategic de investiţii în parteneriat public-privat autostrada Târgu-Neamţ – Iaşi, vital pentru regiunea Moldovei. 

    Valoarea totală a investiţiei este estimată la 1,2 miliarde de euro, iar perioada de proiectare şi realizare a autostrăzii este preconizată să dureze 48 de luni. Proiectul are în vedere realizarea a 68 km de autostradă, iar efectele economice de atragere a investiţiilor în această regiune, dar şi sociale sunt evidente mai ales că autostrada se racordează la drumul de mare viteză Bucureşti-Suceava aflat în pregătire la Ministerul Transporturilor”, a afirmat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de vineri a Guvernului.
     

  • Începe construcţia autostrăzii pe care o aşteptăm de zeci de ani. Se fac 9 tunele de 5 km pe cea mai frumoasă autostradă din România

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat, în noul Sistem Electronic de Achiziţii Publice (SICAP), două anunţuri de intenţie privind atribuirea lucrărilor de proiectare şi execuţie a unor secţiuni totalizând 68 de kilometri din Autostrada Sibiu-Piteşti.

    Primul anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2 (km 13+170 – km 14+150), şi Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu (km 14+150 – km 44+500)”.

    Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2, are o lungime de 0,98 km şi se situează pe teritoriul judeţului Sibiu. Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu are o lungime 30,35 km şi se situează pe teritoriul judeţelor Sibiu (km 14+150 – km 25+200) şi Vâlcea (km 25+200 – km 44+500).

    „Principalele lucrări pe aceste secţiuni prevăd construirea a 9 tunele cu o lungime de 4,95 km, a 51 de structuri cu o lungime totală de aproximativ 10,91 km, precum şi consolidarea de versanţisusţinere corp autostradă pe o lungime de aproximativ 14.000 de metri liniari”, se precizează într-un comunicat al CNAIR.

    Al doilea anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 3, Cornetu-Tigveni (km 44+500 – km 81+900)”.

     
     
     
     
     

  • Metrul de autostradă din Suceava, VANDALIZAT. Ştefan Mandachi: Voi pune altă bornă. O voi schimba de fiecare dată, dacă se mai distruge | VIDEO

    Pe Youtube, un bărbat a postat un film în care se vede borna kilometrică distrusă şi probleme la panourile din zona autostrăzii de un metru, construită de omul de afaceri Ştefan Mandachi. Potrivit postării, zona a fost vandalizată.

    „Habar nu aveam până azi (miercuri). Având în vedere că mii de oameni opresc acolo şi sunt paşnici, nu mai conteaza un nebun. Poate l-a dat vântul, totuşi, jos. Nu ştiu. Nu fac nicio plângere pentru că locul va rămâne deschis oamenilor de bună credinţă, care vin ca la pelerinaj acolo. Voi pune altă bornă. O voi schimba de fiecare dată, dacă se mai distruge. Nu intru în conflicte cu nimeni şi nu depun nicio plângere”, a spus antreprenorul Ştefan Mandachi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii vor nu doar autostrăzi, ci şi energie şi gaze

    În România, vreascurile sau cocenii rămân sursa principală de căldură, nici măcar jumătate dintre locuinţe nefiind conectate la reţeaua de gaze. În Ungaria, aproape 80% din case sunt conectate la reţeaua de distribuţie a gazelor.

    În timp ce antreprenorii locali vorbesc despre transformarea educaţiei într-o experienţă, digitalizarea proceselor urmând să aibă un rol esenţial în modelarea învăţământului, 3.500 din cele 6.700 de şcoli din România nu sunt alimentate cu gaz metan, directorii trebuind să se îngrijească în fiecare an să cumpere lemne pentru iarnă. Mureşul, Prahova, Clujul, Ilfovul şi Bucureştiul, printre cele mai bogate judeţe din România, au şi cele mai extinse reţele de distribuţie a gazului. În cele mai sărace judeţe, cum sunt Teleorman, Mehedinţi şi Covasna, nici gazul nu curge.

    Astfel, ecuaţia este cât se poate de clară: acolo unde este asigurat accesul la resurse vine şi creşterea economică. La fel ca în cazul autostrăzilor.

    România are în acest moment circa 40.000 de kilometri de conducte de distribuţie a gazului natural, arată datele pentru 2017 de la Institutul Naţional de Statistică. Coincidenţă sau nu, judeţele care stau cel mai bine la capitolul infrastructură de gaze sunt şi liderii de business ai României, zone precum Bucureşti, Ilfov, Cluj sau Prahova fiind de fapt şi centrele economice naţionale. În contextul în care producţia de gaze locală are toate şansele să se dubleze odată cu demararea lucrărilor de exploatare din Marea Neagră, dezvoltarea infrastructurii de distribuţie a gazelor şi în restul judeţelor poate reprezenta o soluţie de creştere economică. Însă pentru conectarea la reţeaua de gaze naturale, un consumator român trebuie să treacă prin foarte mulţi paşi, întreaga procedură putând să dureze chiar şase luni, într-un scenariu optimist.

    „Sunt multe cereri de conectare, au crescut semnificativ în ultimii ani, din mai multe motive, printre care şi dezvoltările imobiliare. Anul trecut am conectat 56.000 de clienţi noi“, spunea recent Eric Stab, preşedinte şi CEO al Engie România.

    Compania, prin intermediul Distrigaz Sud Reţele, administrează o reţea de gaze de 19.000 de kilometri, care acoperă sudul României, mai precis 19 judeţe şi Bucureştiul: Ilfov, Giurgiu, Vâlcea, Argeş, Olt, Dolj, Gorj, Braşov, Prahova, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa, Ialomiţa, Buzău, Vrancea, Călăraşi. Numărul de clienţi racordaţi la reţeaua de distribuţie a Distrigaz Sud Reţele este de peste 1,7 milioane, din care consumatori casnici sunt 95%. În anul 2008, de exemplu, Distrigaz Sud Reţele avea racordaţi la reţeaua sa de distribuţie 1,2 milioane de clienţi.

    „Durează foarte mult să construieşti ceva în România. Noi am mers la municipalităţi să aliniem procesul, iar o idee este de a avea un ghişeu unic pentru autorizaţii. În Bucureşti, pentru gaz ai nevoie de 17 autorizaţii şi avize. Sunt discuţii pozitive însă“, mai spune Stab.

    Iar această dificultate, pe care o întreţine statul, se vede în cifre. La nivel naţional, după investiţiile realizate, doar 46% dintre locuinţe sunt racordate la reţeaua de gaze naturale, după cum arată cele mai noi date publicate de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie (CEER). În Ungaria, aproape toate gospodăriile sunt legate de reţeaua de distribuţie a gazului natural, la fel şi în Olanda, în timp ce în Italia rata este de circa 76%, iar în Cehia de 56%, arată calculele ZF făcute pe baza informaţiilor furnizate de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie.

    „Noi suntem dispuşi să investim, dar trebuie să aibă sens. Pentru noile extinderi avem o rată medie de conectare de 10%, dar pentru a le face profitabile trebuie să ai 50%. De ce este rata aşa de mică? Oamenii trebuie să investească în propria instalaţie, costuri care se ridică la mii de euro. Nu mulţi îşi pot permite asta. Sunt necesare scheme pentru instalare“, a mai precizat Stab. Statul trebuie să intervină din nou.

    Accesul la energie, mai bine spus calitatea acestui serviciu, este o altă problemă pentru România. În primele şase luni ale anului trecut, Eurostat arată că românii au avut de suportat cea mai mare creştere a facturii la energie dintre toate statele europene, de 14,1%, astfel că un consumator de aici are o factură mai mare decât unul din Ungaria. În schimbul preţurilor mari însă, românii primesc cel mai slab serviciu de distribuţie a energiei în funcţie de durata întreruperilor.

    „Între prima jumătate a anului 2017 şi prima jumătate a anului 2018, cele mai mari reduceri de preţuri la energie în monedă locală au fost înregistrate în Polonia (-4,3%) şi Grecia (-3,6%), urmate de Letonia (-3,5%), Malta şi Germania (ambele cu câte 3,2%). În contrast, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în România (+14,1%), Estonia (11,7%), Olanda şi Croaţia (ambele cu 9,2%)“, se arată în datele Comisiei Europene.

    La final, Bulgaria, Lituania şi Ungaria au terminat perioada analizată cu cele mai mici preţuri la energie pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană, la polul opus fiind Danemarca, Germania şi Belgia. După aceste scumpiri, un consumator din România are o factură mai mare decât un croat, un maltez, un ungur, un lituanian şi un bulgar, toţi, cu excepţia consumatorilor din Bulgaria, având venituri mai mari. Mai mult, consumatorii din Ungaria şi din Bulgaria chiar ar putea fi alimentaţi cu energie din România în contextul în care piaţa locală este un exportator net de electricitate în regiune.

    Paradoxurile continuă însă

    În timp ce facturile au tot crescut, calitatea serviciului de distribuţie a energiei rămâne cea mai slabă la nivel european. Potrivit ultimului raport realizat de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie, România a terminat anul 2016 cu 290 de minute de întreruperi neplanificate, aceasta fiind valoarea indicatorului SAIDI, cel mai relevant parametru în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice.
    Din statistică sunt excluse evenimentele excepţionale. Următoarea clasată este Polonia, dar care are numai 180 de minute de întrerupere.

    Ungaria a terminat anul 2016 cu numai 75 de minute de întreruperi neplanificate. Sunt însă ţări a căror performanţă în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie pare aproape ireală. În Germania, durata întreruperilor neplanificate a fost de 12,8 minute, în Elveţia a fost de 9 minute, iar în Slovenia consumatorii au stat în beznă doar 1,7 minute în 2016, acesta fiind recordul la nivel european. În România sunt opt companii de distribuţie a energiei electrice, toate private. Este de menţionat totuşi că în cazul e-Distribuţie Muntenia, companie controlată de Enel, durata întreruperilor neplanificate din 2017 a fost de 2,4 ore, cea mai mică la nivel naţional. În comparaţie, consumatorii alimentaţi de Electrica Transilvania Nord, compania care face parte din grupul Electrica, acolo unde statul continuă să fie cel mai mare acţionar, fără a fi majoritar, au stat în beznă peste 6 ore.

    Companiile de distribuţie a energiei spun însă că lucrurile pot sta mai rău în contextul în care Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunţat că pentru perioada de reglementare 2019-2023 rata reglementată a rentabilităţii (RRR), indicator cheie pentru profitabilitatea companiilor de distribuţie, va scădea. În plus, OUG 114, promovată de stat anul trecut, loveşte din nou în investiţii.
    Astfel, italienii de la Enel deja au anunţat că îşi vor reduce la jumătate investiţiile în reţelele din România ca urmare a noilor reglementări ale ANRE, de la 550 de milioane de euro în următorii trei ani la 300 de milioane de euro.

    „Este păcat pentru această ţară, pentru clienţi şi pentru compania noastră, dar trebuie să reducem nivelul investiţiilor. În comparaţie cu anul anterior, vom investi mai puţin cu 35-40%“, spune şi Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România.

    În România reţeaua de energie administrată de E.ON, în zona Moldovei, a terminat anul trecut cu întreruperi neplanificate de 249 de minute, rezultat mult mai bun faţă de cele 320 de minute din 2017, de exemplu. În 2014, un consumator de energie conectat la reţeaua de distribuţie administrată de germanii de la E.ON din nordul ţării petrecea în beznă 408 minute din cauza întreruperilor neplanificate, aşa că avansul este semnificativ. Pe de altă parte, în Germania, de exemplu, durata întreruperilor în reţeaua E.ON a fost de 20 de minute, în Suedia de 120 de minute, în Ungaria 60 de minute, aşa că şi decalajele sunt semnificative.

    Mai mult, energia ajunge oricum greu la consumatori, în contexul în care un business de talie medie din Bucureşti are de trecut prin 9 proceduri şi poate aştepta până la 174 de zile pentru a fi conectat la electricitate, la reţeaua administrată de Enel. Din nou, regulile le stabileşte statul. Cu această „performanţă“ România ocupă locul 154 din 190 de economii analizate de Banca Mondială în ultima ediţie a studiului său despre uşurinţa de a face afaceri în mai multe state.

    În Cehia, de exemplu, sunt necesare doar 3 proceduri şi 60 de zile pentru ca un mic consumator să fie conectat la reţeaua din Praga. Un consumator comercial din Chişinău are de îndeplinit 6 proceduri care durează în total 87 de zile pentru a fi conectat la reţeaua de energie. În Bulgaria, deşi numărul de zile de aşteptare este mai mare, numărul de proceduri este mai mic, astfel că şi Bulgaria este înaintea României în ceea ce priveşte accesul unei mici companii la energia electrică.

    La final, nu doar lipsa autostrăzilor este motiv de protest. România are aceeaşi lungime a căilor ferate ca acum 100 de ani, circa 11.000 de kilometri, Cehia sau Ungaria, ţări cu suprafeţe semnificativ mai mici, având o infrastructură apropiată ca număr de kilometri cu cea locală. Astfel, harta trenurilor de mare viteză se opreşte în estul Europei, în contextul în care dacă în Vest trenurile „zboară“ cu mai bine de 250 de kilometri la oră, în România abia se târâie cu 45 de kilometri la oră.

    Astfel, #şîeu – România vrea autostrăzi trebuie rebranduit în #şîeu – România vrea acces la gaze, #şîeu – România vrea să nu mai stea în beznă, #şîeu – România vrea di tăti.

  • Ministrul Transporturilor, ULTIMATUM pentru constructorul Lotului 2 al autostrăzii Sebeş-Turda

    Ministrul Răzvan Cuc a spus că îşi doreşte un „progres fizic” al construcţiei lotului 2 al autostrăzii Sebeş-Turda, până la sfârşitul lunii aprilie, şi l-a chemat la discuţii pe antreprenorul grec
     
    “Am convocat, pentru luni, reprezentantul firmei mamă din Grecia să vină la ora 10.00 la minister, să vedem dacă vor să mai lucreze la acest lot sau o să încheiem orice relaţie contractuală, cu atât mai mult cu cât antreprenorul de pe acest lot mai are câştigat şi un alt lot de la altă autostradă şi încă nu s-a prezentat să semneze contractul. Vom avea o discuţie deschisă, tranşantă, în care el trebuie să-şi asume multe, să-şi asume că finalizează la sfârşitul anului Lotul 2 Sebeş-Turda, să-l dea în circulaţie, aşa cum l-a informat pe domnul Neaga (şeful CNAIR – n.r.)”, a declarat Răzvan Cuc.
     
    Ministrul ameninţă că va fi „drastic” cu cei care nu îşi vor face treaba şi nu se mobilizează corespunzător.

    „Eu, dacă nu voi vedea mobilizare şi un stadiu fizic al lucrărilor avansat, până la sfârşitul lunii aprilie, nu mai stau să aştept promisiuni, pentru că am văzut unde duc aceste promisiuni. Eu voi fi foarte drastic cu CNAIR, dacă nu face plăţile, dar la fel de drastic voi fi şi cu antreprenorii care nu îşi fac treaba şi nu se mobilizează corespunzător”, a mai spus ministrul Transporturilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Viorica Dăncilă: În guvernările PSD s-au făcut peste 500 km de autostradă. Putem rezolva punând umărul la acţiune, nu făcând circ

    Premierul Viorica Dăncilă a declarat, luni, că înţelege supărarea oamenilor, care reclamă ritmul în care s-a lucrat în infrastructura rutieră şi de cale ferată.

    Premierul a precizat că săptămâna trecută au început lucrările la primii kilometri de autostradă din Moldova, iar în privinţa drumului expres Craiova – Piteşti, Dăncilă a spus că acesta este deja în fază avansată.
     
    „Va avea o lungime de peste 121 km, are o valoare totală estimată de aproape 5 miliarde de lei, inclusiv TVA, iar pentru o realizare cât mai eficientă, obiectivul a fost împărţit în 4 tronsoane. Contractele pentru proiectarea şi execuţia celor 4 tronsoane au fost scose la licitaţie în anul 2017, iar contractele pentru tronsoanele 1 şi 2, au fost semnate deja în decembrie 2018. Practic, anul acesta tronsoanele 1 şi 2, în lungime de 57,55 km şi cu o valoare însumată de peste 2 miliarde de lei cu TVA, au intrat în linie dreaptă, aflându-se în faza de proiectare. Trebuie să precizez că licitaţiile pentru tronsoanele 3 şi 4 au fost anulate în instanţă. În acest moment, documentaţia necesară acestor tronsoane se află în procedura de reactualizare pentru a putea fi lansată din nou la licitaţie anul acesta”, a spus Dăncilă, la Craiova.
     

  • Dragnea, atac furibund la moldoveanul cu un metru de autostradă: Putea să doneze banii. E circ

    “Ca să ţipe unii acum că nu fac autostrăzi. Şi nişte şmecheri să urle că au făcut un metru de autostradă, când astăzi încep lucrările la Autostrada Moldova. Ei fac circ, noi facem autostrăzi. Ei ţipă, noi dezvoltăm România. Acel om de afaceri care am înţeţes că a cheltuit 100.000 euro pentru acest circ. Dacă tot avea banii ăştia putea să îi doneze. Legea aprobată în Parlament e Tg Mureş-Iaşi. Ce căuta spre Bucureşti? Totul este circ. Rămâne la latitudinea noastră să spunem adevărul.
     
    Nu vă cer să minţiţi, să manipulaţi, vă cer să aveţi curajul să spuneţi aomenii ce se întâmplă. Pentru că altfel îi lăsaţi pe aceşti circari conduşi de leneşi. Nu mai ştiu cum să îi zic lui Iohannis – leneş. Se supără, de fapt nu se supără că şi pentru asta îi trebuie efort”, a declarat Liviu Dragnea.
     

  • În ziua protestului „15 minute” pentru AUTOSTRĂZI în România, PSD anunţă începerea lucrărilor la Autostrada Moldovei

    „Autostrada Moldovei începe azi! Varianta de ocolire, la profil de autostradă, a municipiului Bacău este parte integrantă din autostrada Moldova (coridorul IX pan european). Este un proiect lansat în 2017, în timpul guvernării PSD, în valoare de 144 de milioane de euro, cu finanţare asigurată. Ministrul Transporturilor, domnul Răzvan Cuc, va fi astăzi prezent începând cu ora 12:30 la începerea lucrărilor pe şantier”, au scris social-democraţii pe pagina de Facebook a PSD.

    În acest context, va avea loc un protest iniţiat de omul de afaceri sucevean Ştefan Mandachi, care a construit primul şi singurul metru de autostradă din Moldova. Zeci de mii de oameni opresc lucrul, vineri, la ora 15.00, pentru 15 minute.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea omului de afaceri sucevean care a construit primul şi singurul metru de autostradă din Moldova şi ce afaceri are acesta

    L-am întâlnit pe Ştefan Mandachi la un popas pe care l-a făcut într-o călătorie între două din francizele restaurantelor Spartan. Din discuţia cu el, reieşea că este unul dintre antreprenorii care consideră că trebuie să vadă cu propriii ochi cum decurg lucrurile în afacerile sale, indiferent că este vorba despre îndeplinirea anumitor standarde din restaurante sau a modului de lucru al angajaţilor şi colaboratorilor, motiv pentru care mare parte din timp şi-o petrece călătorind în toată ţara, deşi biroul central al afacerii este în Suceava.

    Ştefan Mandachi a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi în 2009. De altfel, chiar dacă este concentrat pe dezvoltarea propriei afaceri, nu a renunţat la Drept nici acum şi este avocat definitiv în cadrul Baroului Suceava. „Desigur, timpul nu îmi permite să mai profesez decât în contextul comercial, în cadrul companiei, în principal în sfera Dreptului Muncii, ca ramură de drept prezentă mai mult în viaţa unei societăţi comerciale“, explică el.

    Totodată, contractele de franchising sunt configurate şi avizate chiar de Ştefan Mandachi. „Cred că oricărui antreprenor îi sunt imperios necesare studii minime de drept“, descrie el o nevoie pe care a observat-o din propria experienţă.
    Încă din perioada studiilor la Drept, Ştefan Mandachi a fost pasionat de filme şi antreprenoriat. „Pasiunea pentru arta cinematografică, cu care rezonez şi acum, m-a ajutat în zona producţiei spoturilor publicitare pentru restaurante şi a configurării semnalisticii şi proiectelor ce ţin de arte vizuale“, explică el. În ce priveşte antreprenoriatul, a studiat în timpul facultăţii, pe cont propriu, literatură financiară şi de afaceri. „În acea perioadă am fost implicat în proiecte imobiliare, în afaceri de tip networking, în producţie de decoraţiuni din piatră, domenii online şi alte câteva afaceri mai mărunte. Aceste activităţi mi-au generat venituri pentru a investi ulterior în primele restaurante“, descrie el primele sale experienţe de afaceri. 

    Un pas important în dezvoltarea afacerii a fost perioada de câteva săptămâni pe care a petrecut-o în SUA, în 2011. Atunci a început să se contureze pentru el ideea de a avea propriul lanţ de restaurante. Mandachi a urmărit cu interes politici de marketing şi mai ales, procedurile şi sistemele marilor lanţuri de restaurante; s-a uitat apoi spre piaţa francizelor americane, pe care le consideră cele mai stabile şi mai performante pe plan mondial. A fost interesat de cum au evoluat unele branduri din SUA şi pe alte pieţe, de pildă Emiratele Arabe Unite, Asia, ţările scandinave. „Lecţia de bază pe care am învăţat-o este că trebuie să existe o congruenţă şi o îmbinare foarte bună între marketing, vânzări şi managementul personalului. Cred că americanii au succes şi datorită faptului că acordă o importanţă esenţială propriilor angajaţi. Aceştia sunt trataţi corect şi sunt consideraţi pilon de bază în companie, atmosfera din timpul serviciului fiind relaxantă şi prietenoasă“, descrie Mandachi principalele lecţii de business american.

    Totodată, a observat că în SUA un antreprenor este foarte bine văzut, iar statul de om de afaceri este apreciat, lăudat şi încurajat în comunitate. „În România, oricine face mulţi bani este suspectat că i-a făcut ilegal. În general antreprenorilor li se conferă o prezumţie de vinovăţie (de foarte multe ori nejustificată), ca atare, aceştia preferă să nu se afirme sau să-şi expună imaginea. În România există o supărare surdă a unora care proiectează propriile eşecuri asupra celor care reuşesc“, remarcă el.

    Cel mai recent pariu antreprenorial al lui Ştefan Mandachi este hotelul Mandachi Hotel & Spa, aflat tot în Suceava, acesta fiind rezultatlul unei investiţii de 7 milioane de euro.

  • E cel mai “faimos” metru de autostradă, dar nimeni nu ştie unde se află. NU are nici măcar autorizaţie de construire

    Neculai Miron, primarul comunei Bosanci, pe raza căreia a fost construită autostrada care a devenit în ultimele zile cea mai cunoscută din România deşi nimeni nu ştie unde este, spus pentru stirisuceava.net că NU a fost solicitată autorizaţie de construire şi, în plus, lucrarea a fost făcută pe un teren agricol.
     
    ”Bineînţeles că nu are”, a răspuns primarul Miron, întrebat fiind dacă a fost solicitată şi obţinută autorizaţia de construire.
     
    Primarul a spus că a aflat depre lucrări chiar în ziua construirii. Însă, când s-a dus la faţa locului, totul era terminat şi nu se mai afla nicio persoană la faţa locului.
     
    ”Ei au venit într-o zi şi au făcut tot acolo. Eu m-am deplasat acolo după ce am fost anunţat de cetăţeni despre ce autobandă se construieşte acolo. Am văzut doar o fâşie de beton şi mai erau şi nişte bare metalice. Dar nu a fost nimeni în măsură să îmi spună ce şi cum se construieşte acolo”, a declarat primarul Neculai Miron pentru sursa citată.
     
     
    Ulterior, compartimentul de urbanism al Primăriei Bosanci l-a identificat pe proprietarul terenului, care nu este Ştefan Mandachi, dar despre care primarul consideră că ar putea fi un apropiat al afaceristului.
     
    Miron spune că deocamdată NU a dispus sancţionarea proprietarului sau beneficiarului pentru executarea unor lucrări neautorizate. Asta pentru că primarul este convins că platforma betonată va fi desfiinţată după evenimentul de pe 15 martie.
     
    Metrul de autostradă a fost construit în această iarnă, pe un teren arabil aflat pe raza comunei Bosanci, la patru kilometri de la ieşirea din Suceava spre Fălticeni.
     
    Într-un filmuleţ postat pe YouTube, Ştefan Mandachi a anunţat că pe 15 martie, la ora 15.00, va suspenda activitatea restaurantelor de tip fast-food pe care le deţine, timp de un sfert de oră.

    La începutul acestei săptămâni, omul de afaceri din Suceava preciza că iniţiativa sa reprezintă un gest de protest faţă de lipsa autorităţilor privind construcţia de autostrăzi în zona Moldovei, dar şi în restul României. Totodată, el a subliniat că gestul său este unul personal şi că nu face parte din niciun partid.

    Ştefan Mandachi, un om de afaceri din Suceava, a construit din banii săi primul metru de autostradă din Moldova, pentru care a plătit 4.500 de euro.