BusinessMagazin

Tag: austeritate

  • Sacul lui Moş Crăciun s-a descărcat la Atena

    Condiţiile vizează reducerea personalului bugetar cu 4.000 de posturi până la Crăciun, ca parte a unui program de 25.000 de concedieri până în 2015, permanentizarea unei taxe pe proprietăţi care ar fi urmat să fie aplicate doar în 2011, trecerea la executarea silită a celor care nu-şi mai pot plăti ratele la bănci, dar şi reducerea contribuţiilor sociale ale angajatorilor spre a ajuta mediul de afaceri, ceea ce va crea o nouă gaură la buget de 1 mld. euro ce va trebui acoperită din alte surse.

    Guvernul Samaras încearcă să se opună îndeosebi cererii privind executarea silită a datornicilor, spre a evita reizbucnirea violenţelor de stradă. Miercuri, Grecia s-a confruntat cu o nouă grevă generală de 24 de ore împotriva măsurilor de austeritate impuse de creditorii externi – a patra grevă generală de la începutul anului.

    Şefa FMI, Christine Lagarde, a declarat recent că nu Grecia nu va mai fi nevoită să recurgă la “reduceri generalizate, nediferenţiate ale salariilor şi pensiilor”, dar nu a exclus necesitatea unor noi măsuri de corecţie fiscală. Pentru anul curent, estimarea oficială de scădere economică este de 3,8%, faţă de o estimare anterioară privind o scădere cu 4,2%.

  • Cum va arăta economia în 2014: austeritate cu asterisc

    FMI a revizuit şi prognoza de creştere pentru 2013, de la 2% la 2,2%, ca urmare a recoltei agricole bune şi a performanţei exporturilor.

    Polonia şi Ungaria estimează pentru la anul creşteri ale PIB de 1,5% şi 0,7%, în timp ce economia Cehiei ar urma să scadă cu 1%.

    Delegaţia FMI a apreciat că, în ciuda eşecului privatizării CFR Marfă, reformele sunt pe un drum bun, evidenţiat de succesul ofertei Romgaz la bursă, de faptul că liberalizarea preţurilor la energie e în grafic, pregătirile pentru reforma sănătăţii sunt în curs, iar administrarea financiară a făcut progrese prin prioritizarea marilor investiţii publice.

    Proiectul de buget pentru anul viitor convenit cu FMI prevede menţinerea blocării angajărilor în sectorul public, deşi permite creşterea cheltuielilor totale cu salariile în funcţie de inflaţie. Bugetul, care va fi aprobat de Guvern la 14 noiembrie, a fost construit pe o prognoză de venituri de 201,9 mld. lei şi cheltuieli de 216,4 mld. lei.

    Salariul minim brut va fi majorat la 850 lei în ianuarie şi 900 de lei în iulie, contribuţia la pensiile private obligatorii (pilonul II) va creşte de la 4% la 4,5% din venitul brut al salariatului, iar CAS ar urma să scadă cu 5% de la 1 iulie 2014, conform înţelegerii asumate cu FMI, însă numai dacă Guvernul va identifica până atunci măsuri de compensare fiscală.

  • Ce vină are Germania că nu-i merge bine Europei

    Zona euro a reuşit o creştere economică de 1,2% în al doilea trimestru faţă de acelaşi interval din 2012. Este prima creştere din ultimele 7 trimestre, susţinută de expansiunea cererii interne din Germania şi Franţa, notează raportul. Totuşi, Germania continuă să aibă exporturi nete pozitive, afectând efortul de ajustare a deficitelor în zona euro, în condiţiile în care ţări ca Grecia şi Irlanda au intrat sub “o presiune severă de a-şi reduce cererea şi importurile, spre a-şi regla dezechilibrele de cont curent”, iar rezultatul a fost “un impuls deflaţionist pentru zona euro şi pentru economia globală”, acuză Trezoreria SUA.

    Ministerul Economiei de la Berlin a replicat că nu este o critică justificată şi că excedentele de cont curent reflectă pur şi simplu competitivitatea produselor germane şi cererea globală mare pentru ele, relatează Bloomberg. În iulie, pe când trebuia să explice în campanie electorală politicile adoptate de Germania în criza europeană, cancelarul Angela Merkel a explicat că guvernul ei a făcut tot ce a putut de-a lungul anilor ca să stimuleze cererea internă, citând mărirea alocaţiilor pentru copii, tăierea taxelor pe moştenire şi a celor aplicate companiilor, care au coborât de la 51,6% în 2000 la 29,8% în 2010.

    Inflaţia din zona euro a coborât în luna octombrie, la 0,7%, potrivit primelor estimări ale Eurostat, cel mai scăzut nivel cel puţin din ultimul an. Ritmul inflaţiei a încetinit în ultimele luni, coborând de la 1,6% în iulie la 1,1% în septembrie, evoluţie care arată că statele europene nu şi-au revenit încă la nivel economic şi cererea se menţine la un nivel redus.

    Nu este prima critică legată de influenţa Germaniei asupra destinului Europei: David Lipton, director general adjunct al FMI, a cerut Berlinului să ţină cont de implicaţiile politicilor sale asupra sistemului fiscal şi bancar european. “Germania continuă efortul pentru proiectul european, astfel încât ar trebui să-şi ridice privirile spre orizont global”, a spus Lipton, făcând aluzie la preţul austerităţii impuse de Germania ţărilor de la periferia zonei euro. “Ceaţa crizei se ridică, astfel încât acum vedem că drumul înainte e presărat cu mari obstacole şi că e nevoie de timp şi efort pentru ca ele să fie depăşite”, a spus Lipton.

  • Stânga şi populiştii se întorc la putere în Cehia

    CSSD a obţinut 20,45% din voturi, ANO a obţinut 18,65%, iar comuniştii (KSCM) 14,91%. Ultimele sondaje preelectorale prefigurau o alianţă de stânga între CSSD şi comunişti, care pentru prima dată după 1989 ar fi ajuns astfel să influenţeze direct conducerea ţării. Rezultatele peste aşteptări ale ANO arată însă că social-democraţii vor fi obligaţi ca, indiferent cum ar forma guvernul, să depindă de sprijinul ANO pentru a păstra puterea, ceea ce va duce inevitabil la o instabilitate a guvernării.

    ANO a fost înfiinţată în 2011 de Andrej Babis (foto), proprietarul grupului agroalimentar Agrofert, a patra mare companie din Cehia, şi al trustului de media MAFRA, unul dintre cele mai puternice maşini de influenţat opinia publică din ţară. Averea lui este estimată de Forbes la 2 mld. dolari. Înainte de a cumpăra MAFRA, Babis a anunţat că vrea “să lupte contra corupţiei şi a relelor din sistemul politic”, ducând o politică de convingere a cetăţenilor că toate partidele clasice sunt corupte şi trebuie combătute.

    Criza instituţională din Cehia a izbucnit în vară prin demisia guvernului de centru-dreapta condus de Petr Necas, afectat de un scandal extins de corupţie în care a fost implicată amanta sa, dar şi mai mulţi politicieni şi membri ai serviciilor militare de informaţii.

    Economia cehă ar putea creşte la anul pentru prima dată din 2011 încoace, apreciază analiştii Erste, care anticipează o creştere a PIB de 1,5% în 2014, ca efect al relansării economice a zonei euro. În schimb, şomajul ar urma să se majoreze de la 7,6% în prezent la 7,9%, ca moştenire a perioadei de austeritate fiscală şi de consum scăzut care a caracterizat ultimii ani.

     

  • Grecia: austeritatea loveşte din nou

    Stournaras a prezentat situaţia ca pe un noroc, amintind că “troica” creditorilor externi (FMI, CE, BCE) a cerut de fapt tăieri de de 2,5 mld. euro. Inspectorii “troicii” care negociază eliberarea următoarelor tranşe de împrumut vor veni la Atena în noiembrie.

    Conform estimărilor “troicii”, Grecia se confruntă cu un necesar de finanţare neacoperit de 10,9 mld. euro până în 2015, din care 4,4 mld. euro în 2014.

    Şefa FMI, Christine Lagarde, a declarat recent că nu Grecia nu va mai fi nevoită să recurgă la “reduceri generalizate, nediferenţiate ale salariilor şi pensiilor”, dar nu a exclus necesitatea unor noi măsuri de corecţie fiscală. Pentru anul curent, estimarea oficială de scădere economică este de 3,8%, faţă de o estimare anterioară privind o scădere cu 4,2%.

  • Protestele de la Roma contra austerităţii au degenerat în violenţe (VIDEO)

    Demonstraţiile de sâmbătă au fost a doua fază a protestului, după o grevă extinsă organizată vineri de sindicatul de extremă stânga Cobas, la care au participat funcţionari publici, personalul spitalelor şi lucrătorii din transport, spre a cere guvernului să renunţe la măsurile de austeritate.

    Manifestaţia a degenerat, după ce mai mult de 100 de demonstranţi mascaţi au atacat Ministerul Economiei de la Roma cu sticle, ouă şi cocteiluri Molotov şi au spart vitrina unei bănci din apropiere. Ei s-au încăierat cu poliţia, încercând să atace cu bâte scuturile poliţiştilor, apoi au fost respinşi de aceştia şi s-au răzbunat dând foc unor tomberoane. “Ăsta e numai începutul”, a spus un tânăr mascat, citat de The Telegraph.

    Poliţia a operat 15 arestări în rândul demonstranţilor violenţi, care veniseră pregătiţi cu lanţuri, cuţite, pietre şi bâte. Doi poliţişti au fost răniţi în cursul ciocnirilor.

    Bugetul pe 2014, prezentat de premierul Enrico Letta în această săptămână, nu prevede măriri de salarii pentru angajaţii din sectorul public şi nici reduceri notabile ale poverii fiscale pentru salariaţi. “Un asemenea buget loveşte în continuare o ţară care e deja în genunchi”, a declarat Piero Bernocchi, purtătorul de cuvânt al Cobas, citat de Euronews.

    Demonstranţii se opun şi proiectului unei linii de TGV între Italia şi Franţa, atât din motive de mediu, cât şi din cauza costurilor de construcţie, cu bani despre care ei susţin că ar putea fi folosiţi mai bine pentru susţinerea şomerilor şi a săracilor. Au participat la marş şi imigranţi veniţi din nordul Africii, care cer azil în Italia.

    Italia se află în recesiune din a doua jumătate a lui 2011, situaţie înrăutăţită de majorările de taxe şi de tăierile de cheltuieli iniţiate de fostul premier Mario Monti. Şomajul în rândul tinerilor este la un maxim absolut, de 40,1%.

    Premierul Letta a fost aşteptat să pună capăt politicilor de austeritate, însă până acum nu a fost capabil să-şi îndeplinească această promisiune către electorat, din cauza dezacordurilor din fragilul său guvern de coaliţie.

    La începutul lui octombrie, Enrico Letta a reuşit să obţină un vot de neîncredere în parlament care a reuşit să stabilizeze pentru moment situaţia politică din Italia, după încercarea lui Silvio Berlusconi de a provoca o criză de guvern şi alegeri anticipate prin demisia a cinci miniştri din partidul său.

  • Alegerile locale din Portugalia: Opoziţia socialistă câştigă detaşat

     “Aceste alegeri au un învingător clar, PS. Majoritatea alegătorilor şi-a exprimat de-a lungul ţării refuzul faţă de politica acestui Guvern”, a declarat secretarul general al socialiştilor, Antonio Jose Seguro.

    Premierul Pedro Passos Coelho a recunoscut, duminică seara, “înfrângerea naţională” a partidului său, PSD, care a ratat obiectivul de a păstra majoritatea primăriilor.

    “PSD a înregistrat unul dintre cele mai proaste rezultate în alegerile municipale”, a dezvăluit el, adăugând că această înfrângere este “preţul care trebuie plătit” pentru politica guvernamentală.

    Passos de Coelho a afirmat că intenţionează să menţină austeritatea, “indispensabilă pentru a depăşi criza economică şi pentru a reinstaura încrederea şi pentru a relansa economia Portugaliei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franţa strânge cureaua bugetară cu 15 mld. euro

    Conform ministrului de finanţe Pierre Moscovici, deficitul bugetar este estimat să atingă anul acesta 4,1% din PIB, peste nivelul de 3,9% convenit cu UE, iar estimarea de creştere economică pentru 2014 a fost redusă de la 1,2% la 0,9%. Pentru anul acesta, creşterea economică este aşteptată să atingă 0,1%, faţă de stagnarea din 2012.

    Motivaţia tăierilor de cheltuieli, enunţată de ministrul bugetului, Bernard Cazeneuve, a fost că guvernul vrea să realizeze consolidarea fiscală făcând economii, în special la capitolele apărare, finanţe şi mediu, în loc să majoreze impozitele şi taxele.

    Estimările băncii Crédit Agricole privind creşterea economică a Franţei – trimestrială (cifre stânga) şi anuală (cifre dreapta):

     

     

  • Locul in care se traieste cel mai bine. Melbourne este, pentru al treilea an consecutiv, orasul cu cea mai buna calitate a vietii

     Orasele care au ocupat primele pozitii in topul Global Livability au ramas, in mare parte, aceleasi din anii trecuti. Astfel, Australia si Noua Zeelanda au cinci orase in clasament, in timp ce Canada este reprezentata de trei orase din top 10.

    In ceea ce priveste orasele din restul listei, 28 dintre ele si-au vazut ratingul afectat negativ, din cauza “nesigurantei de pe strada, a primaverii arabe, austeritatii europene si problemele Chinei”, potrivit raportului EIU.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Germania cere Europei să menţină presiunile asupra Greciei

     Miniştrii Finanţelor din zona euro au aprobat săptămâna trecută o nouă tranşă, de 2,5 miliarde euro, din programul de împrumuturi contractat de Grecia, asigurând astfel finanţarea guvernului elen până la alegerile generale din Germania, programate pentru 22 septembrie.

    Progresele Greciei vor continua să fie monitorizate în condiţii normale.

    “Presiunea rămâne, nu are nicio legătură cu programul electoral. Sunt departe de a fi trecut hopul”, a comentat Schaeuble la postul de radio Deutschlandfunk, preluat de Bloomberg.

    Cancelarul german Angela Merkel încearcă să obţină, în septembrie, cel de-al treilea mandat la conducerea guvernului elen, pe fondul nemulţumirii germanilor privind sumele uriaşe mobilizate de Berlin în sprijinul statelor din zona euro aflate în dificultate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro