BusinessMagazin

Tag: audieri

  • Şeful CJ Arad, prins în flagrant când a luat mită, dus la DNA Timişoara pentru audieri

    Preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu (PNL), a fost ridicat, vineri, de la locuinţa sa din comuna Vladimirescu şi dus la sediul DNA – Serviciul Teritorial Timişoara, unde va fi audiat pentru luare de mită, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Nicolae Ioţcu a ajuns la DNA Timişoara în jurul orei 17.30, iar la intrarea la audieri a refuzat să facă declaraţii. Ioţcu a fost însoţit de mai mulţi avocaţi, între care şi Gheorghiţă Mateuţ.

    Surse judiciare declarau, anterior, că Nicolae Ioţcu a fost prins în flagrant de procurorii anticorupţie după ce a primit 10.000 de euro mită de la un om de afaceri. Flagrantul a fost organizat în faţa locuinţei lui Ioţcu din localitatea Vladimirescu.

    Potrivit surselor citate, banii i-ar fi fost daţi şefului CJ pentru un contract de lucrări la Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad.

    Procurorii DNA Timişoara au făcut percheziţii, vineri, la biroul lui Ioţcu de la CJ Arad şi la locuinţa acestuia. Procurorii au beneficiat în acest caz de sprijinul SRI Arad.

    In foto: Nicolae Iotcu. Ciprian Hord / Mediafax Foto

    De asemenea, potrivit unor surse judiciare, Nicolae Ioţcu este acuzat de trafic de influenţă, întrucât şi-ar fi exercitat influenţa în cadrul procedurii organizate la Consiliul Judeţean (CJ) Arad pentru atribuirea unui contract privind dotarea Spitalului Judeţean de Urgenţă unei asocieri de două firme.

    “Şi-a exercitat influenţa în cadrul procedurii organizate la nivelul Consiliului Judeţean Arad pentru atribuirea, în anul 2014, a contractului de achiziţie publică privind «Furnizarea în leasing de echipamente medicale pentru dotarea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad», pentru ca acest contract să fie câştigat de asocierea în participaţiune a două firme, ceea ce s-a şi întâmplat, deoarece caietul de sarcini a fost întocmit în favoarea acestora”, susţineau sursele citate.

    Valoarea contractului a fost estimată la peste 1.600.000 de euro.

    Sursele citate arătau că, în 22 iulie, Ioţcu a primit, printr-un intermediar, suma de 35.000 de lei, iar vineri a primit încă 10.000 de euro de la reprezentantul uneia dintre firmele care au câştigat procedura privind contractul de achiziţie de la SJU Arad.


    Foto: Liviu Adascalitei / Arhiva Mediafax Foto

    Conform surselor citate, şeful CJ Arad ar fi urmat să mai primească, în august, 20.000 de euro de la reprezentantul celeilalte firme.

    Tot vineri, senatorul PNL Cristian Bodea a declarat că preşedintele CJ Arad Nicolae Ioţcu va fi suspendat automat din PNL, potrivit statutului partidului.

    Nicolae Ioţcu este preşedinte al Consiliului Judeţean Arad din anul 2008. Anterior, în perioada 2004-2008, el a fost senator din partea PDL.

    Nicolae Ioţcu are, potrivit ultimei declaraţii de avere din luna aprilie, un teren agricol de 0,45 hectare, în comuna Săvârşin, dobândit în anul 1991, în baza Legii 18. De asemenea, el precizează că, împreună cu soţia sa, Rodica Floarea Ioţcu, are un teren intravilan de o mie de metri pătraţi în comuna Vladimirescu, achiziţionat în 2007.

    În declaraţia de avere, Ioţcu menţionează şi un teren intravilan în municipiul Arad, aferent unui apartament, care i-a fost donat lui Alexandru Ionuţ Ioţcu.

    Ioţcu mai are o casă de peste 366 de metri pătraţi în comuna Vladimirescu, construită în 2010, şi menţionează şi un apartament de 217 metri pătraţi donat lui Alexandru Ionuţ Ioţcu, în 2011.

    El nu are bunuri declarate, însă la categoria conturi şi depozite bancare, precizează un depozit de 66.160 dolari din anul 2010, la Piraeus Bank, încă unul de peste 51.000 de euro din acelaşi an, precum şi altul cu peste 12.000 euro, unde sunt trecuţi anii 2013 şi 2014.

    Ioţcu are şi trei fonduri de investiţii – unul de peste 55.000 de euro la SAI Erste Asset Management, din 2014, altul deschis de 135.126 lei la Raiffeisen Bank şi încă unul 65.677 euro, ambele din 2009.

    El mai arată că are nouă conturi curente, cea mai mare sumă depusă fiind 4.470 lei la Banca Transilvania, din 2012.

    De asemenea, şeful CJ Arad menţionează şi o asigurare de viaţă şi pensie privată la ING Asigurări de viaţă, din 2013, unde este precizat că prima lunară de asigurare este de 886 lei.

    Ioţcu a acordat un împrumut SC Transylvania Hotels, unde la părţi sociale este trecută ca titular Rodica Ioţcu, constând în număr de titluri – 22, valoarea fiind de 220 lei. Totodată, el a acordat împrumuturi în nume personal de 15.000 euro şi 14.335 euro.

    La debite şi ipoteci, şeful CJ Arad precizează un împrumut de 89.000 de euro, contractat în 2011 şi scadent în 2018, precum şi un împrumut de circa 45.000 de lei, contractat în 2012 şi scadent în 2016.

    În anul fiscal precedent, Ioţcu a obţinut un venit de 55.404 lei de la Consiliul Judeţean Arad, iar din dobânzi bancare a avut 751 de dolari şi 6.893 lei. În aceeaşi perioadă, soţia lui Ioţcu a avut un venit din salariu de peste 17.000 lei de la Transilvania Hotels, la care se adaugă aproape 4.800 euro şi 611 lei din dobânzi bancare.

    În declaraţia de interese din 10 martie, Ioţcu menţionează că este membru al AJVPS Arad, al Asociaţiei de Vânătoare Lazăr Hunting şi al Asociaţiei de Vânătoare şi Pescuit Sportiv Canalul Morilor.

    Totodată, el menţionează calitatea de membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare “Vasile Goldiş” din Arad.

  • Victor Ponta, la DNA: Sunt suspect în dosarul lui Şova. Premierul, urmărit penal pentru fals în înscrisuri, spălare de bani şi complicitate la evaziune. COMUNICATUL DNA – FOTO

    Premierul Victor Ponta a anunţat că este considerat suspect de către DNA în dosarul Şova, pentru activitatea de avocat din 2007-2008 şi pentru faptul că este în conflict de interese deoarece l-a propus ministru pe acesta.

    “Sunt suspect în dosarul lui Şova, pentru activitatea de avocat în 2007-2008 şi, de asemenea, sunt în conflict de interese că l-am propus pe Şova ministru. Am venit la DNA ca orice om normal, nu a dat nicio declaraţie, o se ne cheme pentru declaraţii”, a spus Ponta.

    Întrebat de presă dacă va demisiona, Ponta a răspuns că politica se face în Parlament, nu la DNA, şi nu a mai dorit să mai declare altceva.

     

    COMUNICATUL INTEGRAL AL DNA

    DNA: Ponta este suspectat de fals în înscrisuri, spălare de bani şi complicitate la evaziune

    Conform sursei citate, una dintre acuzaţii se referă la faptul că Victor Ponta ar fi emis mai multe facturi, fără a avea o bază legală, în baza unui contract încheiat între firma sa de avocatură şi cea a lui Dan Şova. Anchetatorii susţin că, în realitate, premierul nu a efectuat niciun fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare cu Şova.

    Mai mult, în perioada efectuării unor controale fiscale, Ponta s-a înţeles cu Şova ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi rapoarte de activitate juridică, “pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenţia”, mai spun procurorii anticorupţie.

    Procurorii DNA susţin că, în realitate, Ponta nu a efectuat niciuna dintre activităţile înregistrate în contabilitate, folosind o parte din sumele obţinute de la SCA “Şova şi Asociaţii” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidenţial situat în Bucureşti.

    Conform sursei citate, firma lui Dan Şova i-ar fi cumpărat premierului un autoturism Mitsubishi Lancer Evo 10, “la solicitarea expresă” a acestuia.

    Potrivit ordonanţei procurorilor, există date şi probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o parte însemnată din sumele obţinute de către SCA “Şova şi Asociaţii” de la cele două complexe energetice (Turceni şi Rovinari) a fost destinată exclusiv interesului personal al lui Şova Dan-Coman şi a persoanelor din sfera sa relaţională.

    “La data 6 mai 2015, în contextul documentării, de către procurori, a aspectelor privind relaţiile contractuale ale societăţii de avocatură SCA ‘Şova şi Asociaţii’, s-a dispus predarea, de către autoritatea fiscală competentă, a tuturor înscrisurilor existente privind actele de inspecţie fiscală efectuate la Cabinetul de Avocat ‘Ponta Victor Viorel’ “, conform DNA.

    Conform sursei citate, în 30 august 2007, între SCA “Şova şi Asociaţii” reprezentată de Şova Dan-Coman şi Cabinetul Individual de Avocat “Ponta Victor-Viorel”, reprezentat de Victor Ponta s-a încheiat o convenţie de conlucrare profesională, având ca obiect “conlucrarea celor două părţi în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum şi în alte cauze în care se va ivi necesitatea”.

    “Convenţia s-a încheiat pe o perioadă nedeterminată. În convenţie s-a prevăzut că pentru lucrările profesionale efectuate în conlucrare, onorariile să fie încasate de societatea de avocaţi, iar avocatul Ponta Victor-Viorel să primească o sumă fixă de 2.000 euro, pentru care va emite o factură lunară”, precizează procurorii în ordonanţă.

    Printr-un act adiţional, începând cu luna aprilie 2008, s-a majorat la suma de 3.000 euro/lună onorariul lui Victor Ponta, care la acel moment era avocat.

    Convenţia de conlucrare s-a încheiat în luna decembrie 2008, moment în care Ponta a devenit ministru, precizează procurorii anticorupţie

    “Pentru presupusele activităţi efectuate în conlucrare, avocatul Ponta Victor-Viorel a emis în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008 un număr de 17 facturi fiscale în valoare de 181.439,98 lei. Facturile fiscale au fost transmise spre decontare societăţii de avocaţi SCA ‘Şova şi Asociaţii’ care a efectuat plata contravalorii lor după care le-a înregistrat în contabilitate. Sumele aferente celor 17 facturi reprezintă cheltuieli ce nu au la bază operaţiuni reale, având în vedere că, în realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici un fel de activitate profesională în temeiul convenţiei de conlucrare. Şova Dan-Coman a fost singura persoană cu drept de dispoziţie în privinţa oricăror acţiuni de orice natură care implicau societatea de avocaţi”, subliniază DNA.

    Ulterior, pe fondul unor controale fiscale, desfăşurate în perioada mai-octombrie 2011, Victor Ponta s-a înţeles cu Şova Dan-Coman ca acesta să întocmească în cadrul societăţii de avocaţi, rapoarte de activitate juridică, pretins a fi prestată de Ponta Victor-Viorel, corespunzătoare celor 16 luni cât a durat convenţia.

    Întrucât specializarea juridică a premierului este dreptul penal s-a stabilit ca activităţile să vizeze asistenţa juridică în dosare de natură penală în legătură cu clienţii societăţii de avocaţi.

    Astfel, în cursul lunii august 2011, au fost falsificate 16 înscrisuri corespunzătoare câte unei luni din intervalul septembrie 2007 – decembrie 2008. 

    “Cele 16 înscrisuri falsificate de Ponta Victor-Viorel au fost tehnoredactate prin metoda „copy paste” după modelul înscrisurilor privind activitatea juridică desfăşurată de mai mulţi avocaţi din cadrul SCA „Şova şi Asociaţii”, avocaţi care au declarat că nu au conlucrat niciodată cu Ponta Victor-Viorel. În realitate, Ponta Victor-Viorel nu a efectuat nici una din activităţile respective, nici măcar în parte. Ponta Victor-Viorel a folosit o parte din sumele obţinute de la SCA „Şova şi Asociaţii” pentru cumpărarea a două apartamente de lux într-un complex rezidenţial situat în Bucureşti”, precizează DNA.

    În perioada 11 noiembrie 2008 – iunie 2009, premierul a mai beneficiat de foloase din partea societăţii de avocaţi. El a primit dreptul de utilizare în mod gratuit a autoturismului marca Mitsubishi Lancer Evo 10. În tot acest timp, societatea de avocaţi a plătit avansul (37.027,41 lei), ratele de leasing (aproximativ 6.000 lei/lună) şi alte obligaţii către firma de leasing, în total, 79.641,11 lei. În luna iunie 2009, Ponta a preluat leasingul autoturismului fără să mai achite vreo sumă de bani societăţii de avocaţi.

    Autoturismul a fost achiziţionat de societatea de avocaţi SCA „Şova şi Asociaţii”, la solicitarea expresă a lui Ponta, mai spun anchetatorii.

    Potrivit comunicatului DNA, lui Victor Ponta i-au fost aduse la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile.

    În dosarul Turceni Rovinari, senatorul PSD Dan Şova este urmărit penal din august 2014, pentru trei fapte de complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, după ce în perioada 2007-2008 firma “Şova şi Asociaţii” a încheiat trei contracte de asistenţă juridică cu complexurile Turceni şi Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada ianuarie – 13 februarie 2008, Dan Şova, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre Complexul Energetic Turceni (CET) şi ICM – SC pentru Închiderea-Conservarea Minelor SA, a insistat pe lângă Dumitru Cristea, la data faptelor director general şi ordonator de credite al CET, să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu.

    În acest fel, Şova ar fi contribuit la decizia lui Cristea de a încheia nelegal, la 13 februarie 2008, contractul de asistenţă juridică între CET şi SCA “Şova şi Asociaţii”. De asemenea, ar fi conceput termenii şi condiţiile contractului şi l-a semnat din partea SCA “Şova şi Asociaţii”, obţinând un folos necuvenit pentru societate de 1.242.018 lei (inclusiv onorariul de succes), susţin procurorii anticorupţie.

    Într-un alt caz, în perioada 2 octombrie – 1 noiembrie 2007, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre CET şi Electrica, Dan Şova ar fi insistat pe lângă Cristea să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu, “contribuind astfel la decizia acestuia de a încheia nelegal un act adiţional la contractul de asistenţă juridică”. Şi în acest caz, Şova ar fi conceput termenii şi condiţiile actului adiţional, l-a semnat din partea SCA “Şova şi Asociaţii”, obţinând un folos necuvenit pentru societate de 1.142.400 lei (inclusiv onorariul de succes), au mai arătat procurorii.

    Totodată, în perioada ianuarie – 14 februarie 2008, Dan Şova, cu ştiinţă, în contextul unui alt litigiu, dintre Complexul Energetic Rovinari (CER) şi ICM – SC pentru Închiderea-Conservarea Minelor SA, ar fi insistat pe lângă directorul general al CER, să încheie un contract de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu.

    Astfel, Şova ar fi contribuit la decizia directorului de a încheia nelegal contractul de asistenţă juridică, la 14 februarie 2008, între Complexul Energetic Rovinari şi SCA “Şova şi Asociaţii”, ar fi conceput termenii şi contractului, semnându-l din partea societăţii pe care o reprezenta. În urma acestui contract, societatea de avocaţi a obţinut suma de 1.071.336,80 lei (inclusiv onorariul de succes), au mai arătat procurorii.

    Potrivit DNA, suma totală reprezentând folos necuvenit în favoarea SCA “Şova şi Asociaţii”, ca urmare a contractelor de asistenţă juridică încheiate cu complexurile energetice Turceni şi Rovinari este estimată la valoarea de 3.455.754 de lei.

    În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal Dan Laurenţiu Ciurel, director de Investiţii la Complexul Energetic Rovinari la data faptelor, şi fostul director general al Complexului Energetic Turceni Dumitru Cristea, pentru abuz în serviciu.

    Dan Şova este cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie şi în dosarul desprins din cel al retrocedării ilegale de păduri, alături de fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc.

    Marţi, Senatul a respins cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a lui Şova, fiind înregistrate 66 de voturi “pentru” şi 72 “împotrivă”.

    Dan Şova declara, marţi, că nu vrea să califice votul din Senat, care a respins cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării sale, şi că îşi doreşte ca dosarul să fie trimis în instanţă pentru a se lămuri situaţia.

    “Nu vreau să calific votul Senatului. Vă spun o singură propoziţie şi sper să mă înţelegeţi: Îmi doresc, aşa cum am cerut şi instanţei supreme, să trimită dosarul în instanţă ca să ne lămurim, să terminăm cu toate discuţiile astea politicianiste”, a spus Şova, care a participat la şedinţa plenului Senatului şi a votat.

    Miercuri, premierul Ponta declara că procurorul îl poate trimite şi astăzi în judecată pe Dan Şova dacă are probe, iar dacă nu are probe înseamnă că a fost o înţelegere între procuror şi penelişti să facă circ.

    “Dacă Parchetul, procurorul, are probe, îl trimite azi în judecată şi judecătorii se pronunţă. Dacă nu are probe, înseamnă că a fost o înţelegere între procuror şi penelişti să facă circ. Dacă îl trimite în judecată, poate cineva să oprească justiţia ? Doamne fereşte, dimpotrivă ! După ce am văzut oameni arestaţi preventiv care sunt achitaţi după ce au stat luni de zile, mai bine să nu vă grăbiţi nici dumneavoastră, gândiţi-vă ca orice cetăţean, să fiţi arestat şi după aia achitat”, a spus Ponta jurnaliştilor, la Parlament, fără să dorească să răspundă la întrebarea acestora legat de motivul pentru care doar pentru unii parlamentari sunt respinse cererile DNA de arestare.

    ”M-a chemat procurorul Cheşeru la ora 11.00. La final vă spunem ce şi cum”, a afirmat Ponta, care a ajuns la DNA însoţit de un avocat.

    Surse oficiale au declarat pentru MEDIAFAX că premierul a fost chemat de procurori pentru a da declaraţii în dosarul lui Dan Şova.

    Senatorul PSD Dan Şova este urmărit penal din august 2014, pentru trei fapte de complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, după ce în perioada 2007-2008 firma “Şova şi Asociaţii” a încheiat trei contracte de asistenţă juridică cu complexurile Turceni şi Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei.

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada ianuarie – 13 februarie 2008, Dan Şova, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre Complexul Energetic Turceni (CET) şi ICM – SC pentru Închiderea-Conservarea Minelor SA, a insistat pe lângă Dumitru Cristea, la data faptelor director general şi ordonator de credite al CET, să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu.

    În acest fel, Şova ar fi contribuit la decizia lui Cristea de a încheia nelegal, la 13 februarie 2008, contractul de asistenţă juridică între CET şi SCA “Şova şi Asociaţii”. De asemenea, ar fi conceput termenii şi condiţiile contractului şi l-a semnat din partea SCA “Şova şi Asociaţii”, obţinând un folos necuvenit pentru societate de 1.242.018 lei (inclusiv onorariul de succes), susţin procurorii anticorupţie.

    Într-un alt caz, în perioada 2 octombrie – 1 noiembrie 2007, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre CET şi Electrica, Dan Şova ar fi insistat pe lângă Cristea să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu, “contribuind astfel la decizia acestuia de a încheia nelegal un act adiţional la contractul de asistenţă juridică”. Şi în acest caz, Şova ar fi conceput termenii şi condiţiile actului adiţional, l-a semnat din partea SCA “Şova şi Asociaţii”, obţinând un folos necuvenit pentru societate de 1.142.400 lei (inclusiv onorariul de succes), au mai arătat procurorii.

    Totodată, în perioada ianuarie – 14 februarie 2008, Dan Şova, cu ştiinţă, în contextul unui alt litigiu, dintre Complexul Energetic Rovinari (CER) şi ICM – SC pentru Închiderea-Conservarea Minelor SA, ar fi insistat pe lângă directorul general al CER, să încheie un contract de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu.

    Astfel, Şova ar fi contribuit la decizia directorului de a încheia nelegal contractul de asistenţă juridică, la 14 februarie 2008, între Complexul Energetic Rovinari şi SCA “Şova şi Asociaţii”, ar fi conceput termenii şi contractului, semnându-l din partea societăţii pe care o reprezenta. În urma acestui contract, societatea de avocaţi a obţinut suma de 1.071.336,80 lei (inclusiv onorariul de succes), au mai arătat procurorii.

    Potrivit DNA, suma totală reprezentând folos necuvenit în favoarea SCA “Şova şi Asociaţii”, ca urmare a contractelor de asistenţă juridică încheiate cu complexurile energetice Turceni şi Rovinari este estimată la valoarea de 3.455.754 de lei.

    În acelaşi dosar sunt urmăriţi penal Dan Laurenţiu Ciurel, director de Investiţii la Complexul Energetic Rovinari la data faptelor, şi fostul director general al Complexului Energetic Turceni Dumitru Cristea, pentru abuz în serviciu.

    Dan Şova este cercetat de Direcţia Naţională Anticorupţie şi în dosarul desprins din cel al retrocedării ilegale de păduri, alături de fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc.

    Marţi, Senatul a respins cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a lui Şova, fiind înregistrate 66 de voturi “pentru” şi 72 “împotrivă”.

    Dan Şova declara, marţi, că nu vrea să califice votul din Senat, care a respins cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării sale, şi că îşi doreşte ca dosarul să fie trimis în instanţă pentru a se lămuri situaţia.

    “Nu vreau să calific votul Senatului. Vă spun o singură propoziţie şi sper să mă înţelegeţi: Îmi doresc, aşa cum am cerut şi instanţei supreme, să trimită dosarul în instanţă ca să ne lămurim, să terminăm cu toate discuţiile astea politicianiste”, a spus Şova, care a participat la şedinţa plenului Senatului şi a votat.

    Miercuri, premierul Ponta declara că procurorul îl poate trimite şi astăzi în judecată pe Dan Şova dacă are probe, iar dacă nu are probe înseamnă că a fost o înţelegere între procuror şi penelişti să facă circ.

    “Dacă Parchetul, procurorul, are probe, îl trimite azi în judecată şi judecătorii se pronunţă. Dacă nu are probe, înseamnă că a fost o înţelegere între procuror şi penelişti să facă circ. Dacă îl trimite în judecată, poate cineva să oprească justiţia ? Doamne fereşte, dimpotrivă ! După ce am văzut oameni arestaţi preventiv care sunt achitaţi după ce au stat luni de zile, mai bine să nu vă grăbiţi nici dumneavoastră, gândiţi-vă ca orice cetăţean, să fiţi arestat şi după aia achitat”, a spus Ponta jurnaliştilor, la Parlament, fără să dorească să răspundă la întrebarea acestora legat de motivul pentru care doar pentru unii parlamentari sunt respinse cererile DNA de arestare.

  • Mihaela Borcea, audiată în cazul primarului localităţii arădene Zăbrani, Marian Toader

    Mihaela Borcea, fosta soţie a lui Cristi Borcea, fost acţionar şi preşedinte executiv al clubului de fotbal Dinamo Burureşti, a fost citată pentru a fi audiată ca martor în dosarul în care primarul localităţii Zăbrani, din judeţul Arad, Marian Toader, alături de alţi trei oameni de afaceri, sunt cercetaţi pentru fraudare de fonduri europene.

    Mihaela Borcea, despre care presa a scris că ar avea o relaţie cu Marian Toader, a fost audiată aproximativ două ore de către procurorii anticorupţie, la Timişoara.

    La ieşirea de la audieri, Borcea a spus că a fost audiată ca martor şi că nu este vinovată de nimic.

    “Nu sunt vinovată de nimic, nu am făcut nimic. Am dat declaraţii în calitate de martor”, a spus Mihaela Borcea.

    La sfârşitul lunii mai, procurorii DNA din Timişoara au descins la locuinţele unor oameni de afaceri din judeţul Arad şi la locuinţa primarului din localitatea Zăbrani, într-un dosar de evaziune fiscală şi fraudare de fonduri europene, cu un prejudiciu estimat la trei milioane de euro.

    Conform unor surse judiciare, oamenii de afaceri vizaţi au obţinut fonduri europene pentru înfiinţarea unei culturi de viţă-de-vie în judeţul Arad, aceştia intrând în parteneriat public – privat şi cu primăria din Zăbrani.

    Potrivit proiectului european, terenul pe care trebuia plantată viţa-de-vie urma să fie mai întâi curăţat, apoi ar fi trebuit să fie plantaţi butaşii care fuseseră cumpăraţi de la un om de afaceri italian.

    Oamenii de afaceri nu ar fi respectat însă aceste condiţii prevăzute în proiect şi, în plus, au implicat o firmă cu care ar fi fraudat fondurile europene.

    Drept recompensă pentru această afacere, primarul din Zăbrani, Marian Toader, urma să primească 50 de hectare de teren cultivat cu viţă-de-vie, afirmau anchetatorii.

    Ulterior, judecătorii Tribunalului Timiş au decis ca primarul localităţii Zăbrani, Marian Toader, şi omul de afaceri Radu Viorel Popa să fie arestaţi la domiciliu, în timp ce oamenii de afaceri Valer Popa şi Jean Cîrja să fie cercetaţi sub control judiciar.

    Oamenii de afaceri sunt acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat şi fraudare de fonduri europene, iar primarul Marian Toader este acuzat de abuz în serviciu şi constituire de grup infracţional.

    Decizia Tribunalului Timiş a fost deja contestată de DNA Timişoara.

  • Şeful CJ Timiş, audiat la DNA în dosarul în care este cercetat pentru luare de mită

    Potrivit surselor citate, Titu Bojin este audiat la sediul DNA Timişoara în dosarul în care este cercetat după ce ar fi convins mai mulţi primari din judeţ să semneze contracte de achiziţii cu o firmă, iar pentru aceasta ar fi primit mită, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    În acest dosar, procurorii DNA au făcut percheziţii, în luna decembrie, la sediul Consiliului Judeţean Timiş, la 17 primării din judeţ şi la Asociaţia Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Timiş (care funcţionează în sediul CJ), precum şi la locuinţa preşedintelui CJ Timiş, Titu Bojin, din comuna Remetea Mare, la locuinţa lui George Didilă din Bucureşti, şi la sediul firmei controlate de acesta, SC Ecomet West SRL, tot din Capitală. Anchetatorii au descins şi la depourile CFR Călători din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov, Sibiu, Ploieşti, Arad, Suceava şi Iaşi.

    Ulterior, preşedintele CJ Timiş a fost ridicat de anchetatori din sediul Consiliului Judeţean Timiş şi dus la DNA central, unde a fost audiat mai multe ore, în final fiind lăsat să plece, după ce în cazul său anchetatorii au luat măsura controlului judiciar.

    Tot la DNA central au fost audiaţi consilierul judeţean Marcel Mihoc (PSD) şi vicepreşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Arhivelor Statului Stan Popa.

    În acelaşi dosar, la DNA Timiş au fost audiaţi 17 primari din judeţ, precum şi Claudiu Ilaş – managerul Muzeului Satului Bănăţean, Marţian Corneliu Doroş – director în cadrul Direcţiei de Prestări Servicii Timiş, Ervin Luci – director la Administraţia Bazinală a Apelor Banat, Horaţiu Mircea Simion – directorul regional al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara şi Aurel Costin Purceld – directorul economic al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, Titu Bojin, folosindu-se de funcţia de preşedinte al CJ Timiş şi de poziţia de lider al filialei judeţene a PSD, ar fi identificat primării din Timiş, conduse de aleşi locali din PSD, cu care George Didilă, prin SC Ecomet West SRL, a încheiat contracte de achiziţii publice, cu atribuire directă. În acest demers, Didilă ar fi fost sprijinit atât de Titu Bojin, cât şi de consilierul judeţean Marcel Mihoc.

    Procurorii îl suspectează pe Bojin că direcţiona alocări bugetare din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestea le aveau în derulare cu SC Ecomet West SRL.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în cazul în care primăriile care au încheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor încheiate, George Didilă apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii să plătească, cu celeritate, aceste contracte.

    Întrucât unele dintre primăriile care au încheiat astfel de contracte cu SC Ecomet West SRL nu aveau prevăzute în buget fonduri pentru plata produselor achiziţionate, consilierul judeţean Marcel Mihoc ar fi promis, la data încheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificărilor bugetare, se mai arată în documentele citate.

    Sumele de bani obţinute din contracte erau virate în conturile societăţii Ecomet West SRL, administrată de către Marius Didilă, care îl anunţa pe George Didilă, iar acesta îi transmitea lui Bojin şi Mihoc situaţia încasărilor din contractele încheiate, potrivit aceloraşi documente.

    Pe de altă parte, potrivit anchetatorilor, depourile CFR Călători din Bucureşti şi nouă judeţe, percheziţionate în acest dosar, ar fi dat preferenţial contracte de furnizare de produse în valoare de peste 191.000 de lei.

    În toate cazurile, contractele ar fi fost atribuite, la intervenţia lui Teodor Gavriş, fost director Tracţiune din CFR Călători, de către şefii depourilor companiei, firmei Ecomet West SRL, controlată de George Didilă. După ce îi determina pe şefii depourilor să atribuie contracte firmei lui Didilă, Gavriş făcea demersurile necesare pentru ca subunităţile companiei feroviare să primească fondurile necesare achitării contravalorii produselor achiziţionate, susţin anchetatorii.

    Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, Titu Bojin, a mai fost audiat, în 22 ianuarie, la sediul DNA Timişoara, şi în dosarul de corupţie în care sunt arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie şeful IPJ Timiş, Sorin Muntean, adjunctul său, Florin Bolbos, şeful Poliţiei Rutiere Timiş, Marcel Crăciunescu, primarul oraşului Recaş, Teodor Pavel, precum şi şefului postului de Poliţie Recaş, Marian Temu, şi şeful Poliţiei Locale Recaş, Doru Berzescu.

    Titu Bojin ar fi fost chemat la DNA pentru a da explicaţii, după ce ar fi fost implicat într-un incident rutier petrecut în luna mai 2014 pe autostrada Timişoara – Lugoj.

    La audierile de la DNA Timişoara Titu Bojin a fost însoţit de către avocatul său, iar la plecarea din sediul instituţiei, întrebat dacă are vreo legătură cu incidentul de pe autostrada Timişoara – Lugoj, Titu Bojin a răspuns doar atât: “Preşedintele Consiliului Judeţean nu este şofer”.

    La intrarea la audieri, Titu Bojin a spus că nu se afla el la volan în acea maşină.

    Titu Bojin este preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş din anul 2012, după ce anterior a condus, timp de zece ani, Direcţia Apelor Banat. De asemenea, el a fost primar al localităţii Remetea Mare încă din anul 1986. Bojin a fost şi consilier judeţean în CJ Timiş, timp de trei mandate.

    Bojin este membru al PSD încă de la formarea PDSR, în 1992, iar din anul 2008 este preşedinte al filialei Timiş a partidului. El este şi membru în Comitetul Executiv Naţional al PSD şi membru în Consiliul Naţional al PSD.

  • Şeful CJ Timiş, audiat la DNA în dosarul în care este cercetat pentru luare de mită

    Potrivit surselor citate, Titu Bojin este audiat la sediul DNA Timişoara în dosarul în care este cercetat după ce ar fi convins mai mulţi primari din judeţ să semneze contracte de achiziţii cu o firmă, iar pentru aceasta ar fi primit mită, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    În acest dosar, procurorii DNA au făcut percheziţii, în luna decembrie, la sediul Consiliului Judeţean Timiş, la 17 primării din judeţ şi la Asociaţia Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal Timiş (care funcţionează în sediul CJ), precum şi la locuinţa preşedintelui CJ Timiş, Titu Bojin, din comuna Remetea Mare, la locuinţa lui George Didilă din Bucureşti, şi la sediul firmei controlate de acesta, SC Ecomet West SRL, tot din Capitală. Anchetatorii au descins şi la depourile CFR Călători din Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov, Sibiu, Ploieşti, Arad, Suceava şi Iaşi.

    Ulterior, preşedintele CJ Timiş a fost ridicat de anchetatori din sediul Consiliului Judeţean Timiş şi dus la DNA central, unde a fost audiat mai multe ore, în final fiind lăsat să plece, după ce în cazul său anchetatorii au luat măsura controlului judiciar.

    Tot la DNA central au fost audiaţi consilierul judeţean Marcel Mihoc (PSD) şi vicepreşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Arhivelor Statului Stan Popa.

    În acelaşi dosar, la DNA Timiş au fost audiaţi 17 primari din judeţ, precum şi Claudiu Ilaş – managerul Muzeului Satului Bănăţean, Marţian Corneliu Doroş – director în cadrul Direcţiei de Prestări Servicii Timiş, Ervin Luci – director la Administraţia Bazinală a Apelor Banat, Horaţiu Mircea Simion – directorul regional al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara şi Aurel Costin Purceld – directorul economic al Direcţiei Regionale Drumuri şi Poduri Timişoara.

    Potrivit unor documente ale procurorilor, obţinute de MEDIAFAX, Titu Bojin, folosindu-se de funcţia de preşedinte al CJ Timiş şi de poziţia de lider al filialei judeţene a PSD, ar fi identificat primării din Timiş, conduse de aleşi locali din PSD, cu care George Didilă, prin SC Ecomet West SRL, a încheiat contracte de achiziţii publice, cu atribuire directă. În acest demers, Didilă ar fi fost sprijinit atât de Titu Bojin, cât şi de consilierul judeţean Marcel Mihoc.

    Procurorii îl suspectează pe Bojin că direcţiona alocări bugetare din bugetul Consiliului Judeţean Timiş către unităţi administrativ teritorial din judeţ, în vederea finanţării contractelor pe care acestea le aveau în derulare cu SC Ecomet West SRL.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în cazul în care primăriile care au încheiat contracte cu SC Ecomet West SRL tergiversau plata contractelor încheiate, George Didilă apela tot la Titu Bojin pentru a determina primarii să plătească, cu celeritate, aceste contracte.

    Întrucât unele dintre primăriile care au încheiat astfel de contracte cu SC Ecomet West SRL nu aveau prevăzute în buget fonduri pentru plata produselor achiziţionate, consilierul judeţean Marcel Mihoc ar fi promis, la data încheierii contractelor, alocarea fondurilor necesare cu ocazia rectificărilor bugetare, se mai arată în documentele citate.

    Sumele de bani obţinute din contracte erau virate în conturile societăţii Ecomet West SRL, administrată de către Marius Didilă, care îl anunţa pe George Didilă, iar acesta îi transmitea lui Bojin şi Mihoc situaţia încasărilor din contractele încheiate, potrivit aceloraşi documente.

    Pe de altă parte, potrivit anchetatorilor, depourile CFR Călători din Bucureşti şi nouă judeţe, percheziţionate în acest dosar, ar fi dat preferenţial contracte de furnizare de produse în valoare de peste 191.000 de lei.

    În toate cazurile, contractele ar fi fost atribuite, la intervenţia lui Teodor Gavriş, fost director Tracţiune din CFR Călători, de către şefii depourilor companiei, firmei Ecomet West SRL, controlată de George Didilă. După ce îi determina pe şefii depourilor să atribuie contracte firmei lui Didilă, Gavriş făcea demersurile necesare pentru ca subunităţile companiei feroviare să primească fondurile necesare achitării contravalorii produselor achiziţionate, susţin anchetatorii.

    Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Timiş, Titu Bojin, a mai fost audiat, în 22 ianuarie, la sediul DNA Timişoara, şi în dosarul de corupţie în care sunt arestaţi preventiv pentru fapte de corupţie şeful IPJ Timiş, Sorin Muntean, adjunctul său, Florin Bolbos, şeful Poliţiei Rutiere Timiş, Marcel Crăciunescu, primarul oraşului Recaş, Teodor Pavel, precum şi şefului postului de Poliţie Recaş, Marian Temu, şi şeful Poliţiei Locale Recaş, Doru Berzescu.

    Titu Bojin ar fi fost chemat la DNA pentru a da explicaţii, după ce ar fi fost implicat într-un incident rutier petrecut în luna mai 2014 pe autostrada Timişoara – Lugoj.

    La audierile de la DNA Timişoara Titu Bojin a fost însoţit de către avocatul său, iar la plecarea din sediul instituţiei, întrebat dacă are vreo legătură cu incidentul de pe autostrada Timişoara – Lugoj, Titu Bojin a răspuns doar atât: “Preşedintele Consiliului Judeţean nu este şofer”.

    La intrarea la audieri, Titu Bojin a spus că nu se afla el la volan în acea maşină.

    Titu Bojin este preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş din anul 2012, după ce anterior a condus, timp de zece ani, Direcţia Apelor Banat. De asemenea, el a fost primar al localităţii Remetea Mare încă din anul 1986. Bojin a fost şi consilier judeţean în CJ Timiş, timp de trei mandate.

    Bojin este membru al PSD încă de la formarea PDSR, în 1992, iar din anul 2008 este preşedinte al filialei Timiş a partidului. El este şi membru în Comitetul Executiv Naţional al PSD şi membru în Consiliul Naţional al PSD.

  • Vâlcov, audiat la DNA după ce Senatul a dat un nou aviz pentru reţinerea şi arestarea sa

    Darius Vâlcov a declarat la intrarea în sediul DNA că a venit pentru a da noi declaraţii în faţa anchetatorilor.

    Fostul ministru vine la DNA după ce Senatul a dat, la începutul săptămânii, un al doilea aviz pentru arestarea sa. El este suspectat că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

    Darius Vâlcov le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

    Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.

    “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influenţă, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Potrivit unor surse judiciare, fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală era pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

    În prezent, Darius Vâlcov este cercetat în arest la domiciliu, în urma unei decizii a instanţei supreme. Măsura a fost contestată de procurori, care vor ca fostul ministru să fie arestat preventiv. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) ar urma să pronunţe joi decizia definitivă în cazul măsurii preventive ce urmează să îi fie aplicată lui Vâlcov.

  • Vâlcov, audiat la DNA după ce Senatul a dat un nou aviz pentru reţinerea şi arestarea sa

    Darius Vâlcov a declarat la intrarea în sediul DNA că a venit pentru a da noi declaraţii în faţa anchetatorilor.

    Fostul ministru vine la DNA după ce Senatul a dat, la începutul săptămânii, un al doilea aviz pentru arestarea sa. El este suspectat că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

    Darius Vâlcov le-a propus procurorilor să încheie un acord de recunoaştere a vinovaţiei sale, însă a fost refuzat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din rândul anchetatorilor.

    Procurorul de caz nu a considerat că în cazul lui Darius Vâlcov poate fi aplicat articolul 478 din Codul de Procedură Penală, potrivit căruia în cursul urmăririi penale, după începerea acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.

    “Acordul de recunoaştere a vinovăţiei se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult şapte ani”, potrivit articolului 480 din Codul de Procedură Penală.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influenţă, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Procurorii DNA au făcut, în 26 martie, şase percheziţii în localităţi din judeţul Olt, în municipiul Slatina şi în Bucureşti, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziţionate de Darius Vâlcov, prin interpuşi, de la case celebre de licitaţii, cu bani presupus obţinuţi din fapte de corupţie.

    În urma percheziţiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri şi un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Constantin Piliuţă, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

    Potrivit unor surse judiciare, fostul ministru al Finanţelor a predat procurorilor alte 47 de tablouri, pe lângă cele peste 100 de opere de artă ridicate deja de anchetatori. Tablourile predate au fost inventariate şi predate unui muzeu.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

    Galeria de artă pe care Darius Vâlcov intenţiona să o deschidă în Capitală era pe strada Stockholm, din Sectorul 1, unde anchetatorii au găsit la percheziţii 29 de tablouri. Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziţia de tablouri, au precizat sursele citate.

    Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alţii, de Nicolae Tonitza, Ştefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ştefan Câlţia, Adam Bălţatu, Aurel Băieşu, Dumitru Ghiaţă, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuţă, Constantin Păuleţ, Andy Worhol şi Mihai Sârbulescu. Tot la aceeaşi adresă au fost găsite şi obiecte decorative semnate Pablo Picasso şi Victor Brauner, au precizat sursele citate.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârşitul anului trecut şi până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

    În prezent, Darius Vâlcov este cercetat în arest la domiciliu, în urma unei decizii a instanţei supreme. Măsura a fost contestată de procurori, care vor ca fostul ministru să fie arestat preventiv. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) ar urma să pronunţe joi decizia definitivă în cazul măsurii preventive ce urmează să îi fie aplicată lui Vâlcov.

  • Buzău: Un director de colegiu şi două profesoare de liceu, reţinuţi în dosarul fraudei la bacalaureat

    Potrivit unor surse judiciare, în urma audierilor care s-au desfăşurat începând de miercuri dimineaţă, s-a dispus reţinerea a trei cadre didactice implicate în desfăşurarea sesiunii august-septembrie a examenului de bacalaureat 2013, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Astfel, au fost reţinuţi pentru 24 de ore directorul Colegiului Tehnic, Robert Harabagiu, dar şi o profesoară de chimie de la Colegiul Neniţescu şi o profesoară de informatică de la Liceul cu Program Sportiv.

    Cei trei au fost scoşi în cătuşe din sediul Parchetului Tribunalului Buzău şi urmează să fie duşi în arestul Poliţiei.

    Conform surselor citate, cele două profesoare ar fi desfăşurat activitate de secretariat în timpul bacalaureatului, fiind acuzate de abuz în serviciu.

    Aceleaşi surse au precizat corespondentului MEDIAFAX că alţi trei profesori au fost puşi sub control judiciar în acest caz.

    Miercuri, la Parchetul Tribunalului Buzău au fost audiaţi mai mulţi profesori şi directori ai unor licee din judeţul Buzău, implicaţi în desfăşurarea bacalaureatului din sesiunea august-septembrie 2013, într-un dosar de corupţie disjuns din cel în care a fost trimis în judecată fostul director al unui liceu din Verneşti.

    Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii au făcut mai multe percheziţii, miercuri dimineaţă, la locuinţele unor cadre didactice şi ale unor directori de licee din judeţul Buzău.

    În urma descinderilor, cei vizaţi au fost ridicaţi şi duşi la audieri, la Parchetul Tribunalului Buzău.

    Potrivit reprezentanţilor Parchetului, în această cauză “se fac cercetări faţă de mai multe cadre didactice care au făcut parte din Comisia de bacalaureat din sesiunea august-septembrie 2013 şi care au avut calitatea de profesori corectori”, aceştia fiind acuzaţi de abuz în serviciu şi fals în înscrisuri oficiale.

    Sesiunea examenului de bacalaureat din august-septembrie 2013 a fost organizată la Liceul cu Program Sportiv din municipiul Buzău, care a fost Centrul de Evaluare Zonală din judeţ.

    Acest dosar a fost disjuns din cel în care fostul director al liceului din Verneşti Viorel Miriţescu a fost trimis în judecată după ce ar fi bătut un tânăr care l-a denunţat pentru că i-ar fi cerut mită să-l ajute să promoveze bacalaureatul.

    Fostul director al Liceului Teoretic Verneşti Viorel Miriţescu, secretarul-şef al unui liceu buzoian Mărioara Milea, Stoicescu Adrian şi Stoicescu Marian au fost trimişi în judecată de către procurorii buzoieni, fiind acuzaţi de trafic de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, loviri şi alte violenţe şi lipsire de libertate în mod ilegal.

    Potrivit anchetatorilor, în cursul anului 2013, Viorel Miriţescu, la acea dată director la Liceul Tehnologic din comuna Verneşti, a primit, printr-un intermediar, o sumă de bani de la o persoană pentru a interveni în vederea promovării de către acea persoană a examenului de bacalaureat din sesiunea august-septembrie 2013. De asemenea, Miriţescu a primit de la o altă persoană o sumă de bani pentru a-i facilita promovarea probei de matematică la examenul de bacalaureat din aceeaşi sesiune.

    În luna noiembrie 2014, Miriţescu a agresat fizic persoana care îi remisese suma de bani prin intermediar, producându-i leziuni care au necesitat îngrijiri medicale. Totodată, el a împiedicat acea persoană să părăsească locul în care se afla.

    În luna august 2014, Mărioara Milea, secretar şef la o instituţie de învăţământ din municipiul Buzău, a pretins şi primit bani de la unul din candidaţii la bacalaureat, pentru a interveni pe lângă profesorii corectori în scopul promovării probei la disciplina de limba şi literatura română a examenului din sesiunea august-septembrie 2014.

    Marian Stoicescu a pretins, în anul 2013, bani de la aceeaşi persoană – candidat la susţinerea examenului de bacalaureat din sesiunea august-septembrie 2013, susţinând că va interveni prin Viorel Miriţescu pentru promovarea probelor, iar Adrian Stoicescu i-a dat lui Miriţescu suma de bani primită de la acel candidat.

    În acelaşi mod, Adrian Stoicescu a primit de la un alt candidat o sumă de bani, lăsând să se înţeleagă că poate interveni pentru obţinerea unei note de promovare la disciplina matematică de la examenul de bacalaureat din aceeaşi sesiune.

  • Preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma, la DNA Ploieşti pentru a da declaraţii în dosarul lui Iulian Herţanu

    Mircea Cosma, pus sub acuzare pentru sprijinirea unui grup infracţional în dosarul în care este arestat preventiv Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, s-a prezentat, joi, în jurul orei 9.20, la sediul DNA Ploieşti, pentru a fi audiat.

    Cosma, care a venit însoţit de avocatul său, a spus că până acum nu a dat declaraţii în acest dosar, el nefăcând alte precizări cu privire la calitatea sa de suspect.

    Surse judiciare au declarat că, joi, la DNA Ploieşti este aşteptat şi fiul lui Mircea Cosma, deputatul PSD, Vlad Cosma, şi el inculpat în acelaşi dosar şi că, tot joi, procurorii anticorupţie au citat pentru audieri în acelaşi caz un alt politician din judeţ.

    În acest dosar, Mircea Cosma se află sub control judiciar, iar pe perioada măsurii preventive nu are dreptul să exercite funcţia de şef al CJ Prahova. El a mai fost adus la DNA Ploieşti, pentru a fi audiat în dosarul în care este arestat Iulian Herţanu, şi în 17 februarie.

    Iulian Herţanu a fost arestat preventiv în 18 februarie, alături de omul de afaceri Vladimir Ciorbă, în dosarul vizând fraudarea de fonduri europene pentru lucrări de canalizare la Comarnic, executate de firma sa SC Grossman Engineering Group. În acelaşi dosar, au fost fost puşi sub control judiciar deputatul Sebastian Ghiţă, deputatul PSD Vlad Cosma şi tatăl acestuia, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, directorul de producţie al Hidro Prahova, Virgiliu Iuliu Roman, precum şi omul de afaceri Liviu Munteanu.

    Potrivit anchetatorilor, Virgiliu Roman, Sebastian Ghiţă, Vlad şi Mircea Cosma au sprijinit grupul infracţional din care făcea parte Iulian Herţanu ca să acceseze şi să primească fonduri europene în cadrul contractului de extindere a reţelei de canalizare din oraşul Comarnic, proiect în valoare de aproape zece milioane de euro.

    Procurorii susţin că, în perioada 2011 – 2015, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, fost preşedinte al filialei judeţene a PSD, a făcut demersuri (intervenţii pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale – activităţi derulate direct sau prin intermediul consilierilor săi personali) la funcţionari ai SC Hidro Prahova şi a exercitat presiuni (ameninţări cu privire la înlocuirea din funcţie) asupra directorului general al societăţii, pentru ca aceştia să atribuie ilegal asocierii SC Grossmann Engineering Group SRL – SC Euroconstruct Trading 98 SRL contractul de lucrări pentru extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic. De asemenea, Mircea Cosma a făcut presiuni pe durata derulării contractului pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală de plăţi.

    “Scopul grupului infracţional astfel format şi sprijinit a fost atins, urmărirea penală făcută până la acest moment relevând: deturnarea din cadrul proiectului şi însuşirea în interes propriu, de către membrii grupului, a sumei totale de 7.797.410 de lei (bani ridicaţi în numerar din conturi ale persoanelor juridice şi fizice, reprezentând 54% din totalul sumelor care au fost identificate ca fiind achitate de S.C. Grossmann Engineering Group, către «partenerii» la care se pretinde că au fost subcontractate lucrări), sustragerea de la plata către stat, prin practici evazioniste, a sumei de 2.515.293 de lei ( din care 1.509.176 lei reprezentând TVA şi 1.006.117 de lei reprezentând impozit pe profit)”, arăta DNA.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare la Comarnic, în valoare de aproximativ zece milioane de euro, avea termen de finalizare februarie 2014, însă lucrările, care nu au fost finalizate, au fost sistate la sfârşitul anului trecut.

    În dosarul privind fraudarea de fonduri europene, la sfârşitul lunii februarie, au fost audiate la DNA Ploieşti atât mama premierului Victor Ponta, Cornelia Naum, cât şi sora acestuia, Alexandra Herţanu.

    Cornelia Naum, mama premierului Ponta, este asociată, alături de ginerele său, Iulian Herţanu, în firma “Hertanu Projects” SRL. Herţanu mai este asociat în firma Liquid Studios SRL, unde are doi asociaţi, în timp ce soţia sa, Alexandra Florina Herţanu, sora premierului Victor Ponta, este asociată în firma SC Exfin 2000 SRL, unde deţine 49 % din acţiuni, iar o altă persoană, Natalia Maier, deţine 51 % din acţiunile firmei.

    Firma Hertanu Projects SRL, al cărei asociat principal este Iulian Herţanu, a fost înregistrată în anul 2004, cu sediul social în Bucureşti şi are ca principal domeniu de activitate specific agenţiilor de publicitate. Herţanu deţine 95% din această firmă, al cărei administrator este, în timp ce mama lui Victor Ponta, Cornelia Niculina Naum, are restul de 5%.

    SC Hertanu Projects are, de asemenea, trecute la Registrul Comerţului alte câteva zeci de activităţi secundare, de la editarea ziarelor la “activităţi de servicii suport pentru învăţământ” sau intermedieri în comerţul cu animale.

  • Omul de afaceri Georgică Cornu, reţinut în dosarul de evaziune cu prejudiciu de 9 milioane de euro

    În cursul serii de marţi, procurori din cadrul Tribunalului Mehedinţi au emis ordonanţă de reţinere pe numele omului de afaceri Georgică Cornu, acesta urmând să fie prezentat, miercuri, Tribunalului Mehedinţi cu propunerea de arestare preventivă.

    Tot în urma audierilor care continuă la ora transmiterii acestei ştiri, au fost reţinute alte 14 persoane, administratori sau împuterniciţi ai unor societăţi comerciale, ridicaţi de către anchetatori în urma celor 61 de percheziţii desfăşurate, marţi dimineaţă, în Bucureşti şi alte zece judeţe.

    În urma percheziţiilor, la sediul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi au fost aduse, pentru audieri, 46 de persoane.

    În cursul nopţii de marîi spre miercuri, procurorii urmează să îl audieze şi pe Lucian Caraiman, administrator al unor firme deţinute de Georgică Cornu, dar şi pe Nicolae Semen, administratorul societăţii Trans Exfor şi, totodată, cumnatul primarului din Baia de Aramă, care a deţinut anterior firma respectivă.

    Georgică Cornu a fost adus, marţi, la audieri, la sediul Poliţiei Judeţene Mehedinţi, el fiind ridicat de la locuinţa sa din Timişoara. Întrebat ce implicare are în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de peste nouă milioane de euro, omul de afaceri a răspuns că nu are nicio implicare.

    Primarul oraşului Baia de Aramă, Rafael Dunărinţu (PSD), a fost vizat, în ianuarie 2015, de mai multe percheziţii făcute de procurorii DNA, într-un dosar vizând fraude cu fonduri europene, el fiind suspectat că ar fi obţinut ilegal sume importante de bani din subvenţii agricole acordate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură. Dunărinţu se află la al doilea mandat de primar al oraşului Baia de Aramă, ambele obţinute din partea PDL. După alegerile locale din 2012, Dunărinţu a trecut la PSD, fiind cunoscut drept un apropiat al fostului preşedinte al PSD Mehedinţi Adrian Duicu, care se află în arest la domiciliu într-un dosar de corupţie.

    Poliţiştii au făcut, marţi, percheziţii în Bucureşti şi în zece judeţe – Mehedinţi, Timiş, Arad, Bihor, Hunedoara, Gorj, Caraş-Severin, Vâlcea, Dolj şi Dâmboviţa, la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani şi la sediile sociale ale societăţilor administrate de acestea, urmând să fie puse în aplicare 49 de mandate de aducere.

    Conform sursei citate, în perioada 2008-2014, 101 persoane, în calitate de asociaţi, administratori sau împuterniciţi ai 88 de societăţi comerciale, ar fi eludat obligaţiile fiscale. De asemenea, aceştia sunt suspectaţi că ar fi dispus înregistrarea în contabilitate a mai multor facturi fiscale emise în baza unor operaţiuni comerciale fictive, reprezentând cheltuieli cu achiziţia de material de construcţii, piese şi componente auto, în valoare totală de peste 22,5 milioane de euro, pentru care ar fi dedus ilegal TVA şi ar fi diminuat artificial impozitul pe profit.

    Prin aceste operaţiuni fictive, suspecţii ar fi prejudiciat bugetul cu peste nouă milioane de euro.

    Ulterior, prin intermediul societăţilor controlate, cei în cauză ar fi făcut mai multe tranzacţii financiare, respectiv depuneri succesive de valori monetare, urmate de retrageri imediate sau de “rularea” acestor valori prin conturile bancare ale societăţilor. Astfel, aceştia ar fi disimulat provenienţa şi circulaţia banilor.

    Poliţiştii au făcut percheziţii şi la sediul unor firme ale omului de afaceri Georgică Cornu, din Timişoara, dar şi la locuinţa acestuia.

    Omul de afaceri Georgică Cornu, numit şi “regele asfaltului din Banat”, deţine grupul de firme Confort şi are afaceri şi în comerţ. El mai are şi un centru de echitaţie la Herneacova, proprietate care se întinde pe 12.000 de hectare. Până de curând, el a fost preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş.

    În luna martie a anului trecut, procurorii DIICOT au descins la vila lui Georgică Cornu din Ghiroda (Timiş), dar şi la sediul firmei sale de construcţii Izometal-Confort. Percheziţiile au fost făcute într-un dosar în care omul de afaceri a fost acuzat că a prejudiciat statul cu aproximativ 60 de milioane de lei prin evaziune fiscală. Cornu a fost atunci reţinut pentru 24 de ore, iar ulterior a fost eliberat sub control judiciar.