BusinessMagazin

Tag: Atena

  • Primii refugiaţi au ajuns în România

    Primii refugiaţi au ajuns astăzi în România. Este vorba despre 15 persoane care au venit de la Atena cu un avion de linie, scrie Digi 24

    in grupul celor 15 persoane fac parte bărbaţi, femei şi trei copii.

    Au venit la Bucureşti cu un avion de linie de la Atena. După ce au fost finalizate formalităţile, timp de o oră, refugiaţii au fost urcaţi într-un microbuz al Ministerului de Interne şi însoţiţi de o dubă a Jandarmeriei, vor fi duşi la Centrul de refugiaţi de la Galaţi.

    Cei 15 sunt parte a unui prim lot de refugiaţi, dintre cei ajunşi în Grecia. Ei fost selectaţi pentru a ajunge în România, prin mecanismul cotelor de relocare.

    Imigranţii au cerut discreţie totală faţă de presă.

    În 2016 şi 2017, România ar urma să primească 4.200 de refugiaţi.

  • CEO-ul Ryanair declară război operatorilor din aviaţie şi aeroportului Otopeni – VIDEO

    Sosit în România cu prilejul anunţului lansării unei baze la Bucureşti, Michael O’Leary, CEO-ul Ryanair, a declarat că la finalul acestui an vor ajunge să transporte până la 1,5 milioane de pasageri. Astfel, compania îi va surclasa pe rivalii de la Blue Air, ce ocupă locul trei în topul operatorilor aerieni preferaţi de români, potrivit lui O’Leary. CEO-ul spune că Ryanair va continua să crească puternic, atât timp cât reprezentanţii aeroportului din Otopeni vor permite acest lucru.

    Ryanair va avea trei aeronave cu baza la Bucureşti, acestea fiind rezultatul unei investiţii de 300 de milioane de euro.  Compania va opera două rute noi către Atena şi Timişoara, şi mai multe zboruri către Bruxelles, Dublin şi Milano, ce vor aduce un trafic de până la 1,5 milioane de pasageri pe an.

     În iarna lui 2016, compania va opera mai multe zboruri către Bruxelles (9 x săptămână), Milano M (zilnic) & Dublin (5 x săptămână), va avea 10 rute (inclusiv Bologna, Londra, Madrid, Milano B & Roma), 90 de zboruri săptămânale, 1,4 milioane de clienţi, în creştere cu 75%.

     

     

  • Anunţul făcut astăzi de CEO-ul Ryanair în România. Unde puteţi zbura cu 9,99 euro

    Compania irlandeză low-cost Ryanair a anunţat astăzi că va deschide o nouă bază la Aeroportul Bucureşti, începând cu 30 octombrie. Ryanair va avea trei aeronave cu baza la Bucureşti, acestea fiind rezultatul unei investiţii de 300 de milioane de euro.  Compania va opera două rute noi către Atena şi Timişoara, şi mai multe zboruri către Bruxelles, Dublin şi Milano, ce vor aduce un trafic de 1,4 milioane de clienţi pe an.
     
    În iarna lui 2016, compania va opera mai multe zboruri către Bruxelles (9 x săptămână), Milano M (zilnic) & Dublin (5 x săptămână), va avea 10 rute (inclusiv Bologna, Londra, Madrid, Milano B & Roma), 90 de zboruri săptămânale, 1,4 milioane de clienţi, în creştere cu 75%.

    De asemenea, Ryanair a lansat varianta în limba română a noii pagini web, www.ryanair.com/ro,  unde clienţii pot acum să-şi facă rezervări de locuri la preţ promoţional începând de la doar 9.99€ pentru luna martie, care trebuie rezervate cel târziu până joi, 18 februarie.

    “Suntem fericiţi să anunţăm o nouă bază la Bucureşti, începând cu 30 Octombrie, cu 3 aeronave bazate, 2 rute noi către Atena şi Timişoara (10 rute în total) şi mai multe zboruri către Bruxelles, Dublin şi Milano, ce vor aduce Aeroportului Bucureşti un trafic de 1.4 milioane de clienţi pe an şi vor susţine peste 1,000 de locuri de muncă. La Bucureşti, Ryanair va avea o creştere de 75% şi va investi 300m $”, a declarat Michael O’Leary, sosit la Bucureşti pentru a face anunţul legat de deschiderea noi baze de la Bucureşti, a 81-a bază a Ryanair.

     

               
     

  • VIOLENŢE la aeroportul din Atena: Cinci răniţi în altercaţiile dintre suporterii echipelor Dinamo Zagreb şi Steaua Roşie Belgrad – FOTO

    Fanii croaţi se pregăteau să plece la Zagreb, în momentul în care le-au ieşit în care aproximativ 60 de suporteri ai echipei Steaua Roşie Belgrad, despre care se ştie că sunt apropiaţi ai susţinătorilor formaţiei Olympiakos.

    În violenţe au fost rănite cinci persoane. Cel puţin 20 de fani au fost arestaţi.

    Miercuri seară, Olympiakos Pireu a învins, pe teren propriu, cu scorul de 2-1, echipa Dinamo Zagreb, în grupa F a Ligii Europa.

     

  • La numai câteva zile după ce a îndatorat Grecia cu 86 de miliarde de euro, a DEMISIONAT împreună cu tot guvernul. Ce se va întâmpla la Atena

    Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a anunţat, joi seară, demisia Guvernului pe care îl conduce şi convocarea de alegeri parlamentare, în contextul impasului politic.

    Ce se va întâmpla la Atena

  • Grecia ar putea plăti scump votul antiausteritate

    Europa are nevoie de Grecia şi Grecia are nevoie de Europa, indiferent de rezultatul referendumului. Această realitate ar trebui să fie principiul călăuzitor în negocierile dintre guvernul premierului elen Alexis Tsipras şi Uniunea Europeană. Între timp însă, premierul elen nu s-a sfiit să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin despre rezultatul referendumului din Grecia şi despre “o serie de probleme privind continuarea dezvoltării cooperării ruso-greceşti”, a anunţat Kremlinul.

    Premierul Tsipras ar putea să fi câştigat o victorie, prin respingerea de către greci, cu o mare majoritate, a politicilor europene de austeritate. Grecia riscă însă să plătească un preţ ridicat pentru această decizie. În timp ce votul a consolidat brusc popularitatea lui Tsipras, aceasta s-ar putea evapora rapid dacă va conduce ţara mai adânc în faliment şi haos financiar, creând o nouă rundă de instabilitate cu consecinţe pentru Grecia şi proiectul european, notează New York Times.

    Mai mult decât orice, Tsipras ar putea să constate că e mai greu, nu mai uşor să încheie rapid un acord cu creditorii europeni, sporind riscul ca Grecia să iasă din zona euro dacă Europa nu va decide să dea premierului de la Atena şi naţiunii sale sfidătoare o nouă şansă.

    „Tsipras s-a pus într-o situaţie imposibilă. Trebuie să aleagă între un drum care ar apropia ţara de Grexit şi reluarea negocierilor prin prezentarea unei oferte de măsuri care să respecte mai mult condiţiile creditorilor, în pofida votului negativ dat de populaţie austerităţii”, explică Wolfango Piccoli, director general al institutului Teneo Intelligence din Londra.

    Analiştii spun în acelaşi timp că liderii europeni poartă o parte din vină pentru acutizarea confruntării cu autorităţile de la Atena, prin insistenţa pentru respectarea strictă a regulilor europene de către Grecia, după ce au dovedit flexibilitate în cazul unor state mari cum este Franţa.

    „Avem nevoie de mai multă înţelepciune de ambele părţi. Grecia nu mai poate continua, se află pe marginea prăpastiei. După toate acestea, întrebarea este dacă partenerii noştri vor fi atât de lipsiţi de inteligenţă încât să împingă Grecia în prăpastie, ar fi dăunător pentru toată lumea”, a spus Loukas Tsoukalis, preşedintele Fundaţiei Elene pentru Politică Europeană şi Externă.

    Rezultatul referendumului a consolidat în aşa măsură puterea lui Tsipras în Grecia încât ceilalţi lideri europeni nu au altă alternativă decât să continue să colaboreze cu el.

    Situaţia economiei elene, care a reintrat în recesiune, s-a înrăutăţit drastic pe fondul haosului politic şi financiar, iar impunerea controlului capitalului şi blocarea activităţii băncilor şi a bursei ar putea să fi dublat sau triplat costul oricărui nou program de salvare, avertizează Mujtaba Rahman, analist-şef pentru zona euro la firma de analiză Eurasia Group din Londra.

    Noul program de susţinere financiară ar putea fi cu 20-30 de miliarde de dolari mai mare decât ar fi fost în lipsa controlului capitalului, potrivit estimărilor Eurasia Group.

    „Ce s-a întâmplat în ultimele şase luni a tras economia în urmă cu un an. Chiar şi în cel mai bun scenariu Grecia va plăti un preţ greu”, potrivit analiştilor unui institut de cercetări din Atena. În sectorul bancar, specialiştii au avertizat că băncile vor rămâne în curând fără bani, dacă Banca Centrală Europeană (BCE) nu va suplimenta finanţarea prin programul de urgenţă ELA.

    Prima problemă este menţinerea economiei pe linia de plutire. Sistemul bancar şi activităţile economice se prăbuşesc, veniturile scad, sărăcia creşte dramatic. A doua problemă este stabilirea şi implementarea unui program pe termen lung. Aceste eforturi trebuie să înceapă imediat, prin negocierile cu creditorii. Fără confirmare din partea zonei euro şi a Comisiei Europene, BCE va fi obligată să retragă sprijinul băncilor elene şi va avea loc o criză bancară devastatoare. Pe termen lung, BCE trebuie să continue să furnizeze lichidităţi băncilor din Grecia. În caz contrar, turismul se va prăbuşi, vor lipsi produse de consum de bază şi medicamentele, iar tensiunile sociale se vor amplifica.

    Noul program pentru Grecia trebuie reproiectat de la zero, în baza unui nou set de principii, concentrat pe deficienţele structurale ale economiei elene, potrivit unei analize realizată de Reuters.

    Ar trebui creat un mediu în care afacerile să funcţioneze, antreprenoriatul să fie eliberat, iar investiţiile să fie profitabile. Statul ar trebui să fie un susţinător şi nu un impediment pentru activităţile antreprenoriale.

    În domeniul social, programul ar trebui să facă tot posibilul, inclusiv financiar, prin împrumuturi sau granturi, pentru a împiedica Grecia să intre în haos şi să devină un stat eşuat. Noul program ar trebui în mod explicit să fie pe termen lung, nu pe termen scurt, legat de ţintele fiscale, şi să beneficieze de susţinerea populaţiei şi a partenerilor externi. Numai astfel ar putea fi reduse incertitudinile care sunt cel mai mare obstacol pentru redresarea socială şi economică.

  • Visul european şi realitatea grecească

    Măcelarii din piaţa centrală din Atena au fost printre primii care au simţit impactul măsurilor de control al capitalului. Cu mai puţini euro în buzunar, clienţii au renunţat să mai cumpere carne. Vânzătorii de la tarabe au spus că vânzările au scăzut la jumătate faţă de nivelul normal şi se aşteaptă la timpuri şi mai grele dacă Grecia ar ieşi din zona euro.

    Majoritatea produselor din carne comercializate în Grecia provin din Franţa, astfel că achiziţiile de carne de vită, al cărei preţ este calculat în euro, în drahme, ar fi împovărătoare. „Vă rugăm, europeni, ajutaţi Grecia. Ajutaţi poporul elen“, a spus un măcelar.

    Peste drum de piaţă, un farmacist spune că o mulţime de oameni au venit să facă stocuri de medicamente, îngrijoraţi că acestea vor dispărea din farmacii. Un alt farmacist a explicat că finanţarea din partea statului a medicamentelor compensate, comercializate cu reţetă, ar putea fi redusă în curând la jumătate, sau chiar oprită.
    Spitalele greceşti riscă să se confrunte în curând cu o penurie de materiale medicale consumabile, în contextul în care băncile sunt închise şi sunt în vigoare măsuri de control al capitalurilor, rezervele de la furnizori scad, iar aceştia nu pot apela la importuri. O problemă importantă este generată de refuzul furnizorilor de produse farmaceutice de a oferi bunuri pe credit, inclusiv unor spitale mari din Atena. Astfel, numeroase spitale caută noi furnizori. „Stocurile pe care le avem în prezent le dăm spitalelor. Problema este ce se întâmplă când se termină aceste stocuri“, a explicat Pavlos Arnaoutis, liderul sindicatului furnizorilor de produse farmaceutice, adăugând că noua criză înrăutăţeşte şi mai mult o situaţie deja dificilă.

    Grecii nu fac numai stocuri de medicamente, ci au format cozi şi la supermarketuri şi fac provizii „pentru orice eventualitate“, aşa cum s-a exprimat un locuitor dintr-o suburbie a Atenei, împovărat cu patru sacoşe grele.

    Între timp, teama de haosul financiar umbreşte perspectivele sezonului turistic de vară din Grecia. „Nu există nicio îndoială că rezervările au scăzut în ultimele câteva zile“, a declarat directorul Sunvil Group, o agenţie de turism din Marea Britanie.

    Turismul a contribuit cu circa 16% la PIB-ul Greciei în 2013 şi cu 19% în 2014, potrivit datelor Consiliului Mondial pentru Călătorii şi Turism. Criza financiară, consideră analiştii, va afecta numărul de vizitatori. Euromonitor International anticipează pentru acest an o creştere de 3% a numărului sosirilor de turişti, o scădere dramatică comparativ cu avansul de 23% înregistrat în 2014.

    „Principala problemă cu care s-ar putea confrunta turiştii în Grecia este lipsa lichidităţilor“, a spus Angelo Rossini, analist la Euromonitor.

    Retragerile de numerar de la bancomate au fost limitate la 60 de euro, în cazul localnicilor. Deocamdată, tour operatorii au recomandat turiştilor să aibă numerar suficient asupra lor, chiar dacă guvernul a decis să limiteze impactul, exceptând vizitatorii de controlul capitalului. Astfel, restricţiile referitoare la retragerile de fonduri nu se aplică tranzacţiilor de la bancomate cu carduri emise în străinătate.

    Pe fondul incertitudinilor, zeci de mii de oameni au demonstrat în ultimele zile în centrul Atenei pentru a susţine guvernul şi a spune nu austerităţii promovate de creditorii ţării.

    Grecia ar mai fi avut de primit 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro din partea zonei euro şi FMI care a expirat pe 30 iunie.

    Premierul  Tsipras a explicat grecilor că referendumul de pe 5 iulie are ca obiectiv prelungirea negocierilor Greciei cu creditorii săi şi nu ieşirea din zona euro şi le-a transmis că dacă se pronunţă pentru austeritate să nu se bazeze pe el pentru aplicarea acestor politici. Liderul stângii radicale Syriza s-a declarat din nou convins, în faţa miilor de susţinători din Atena, de faptul că creditorii nu doresc ieşirea Greciei din zona euro, din cauza „costului considerabil“ al unei asemenea iniţiative.

    Analişti intervievaţi de Bloomberg au avertizat că puterea de cumpărare a grecilor ar scădea cu 40% dacă Grecia ar reveni la drahmă.

    „Iniţial vor avea loc vânzări masive care vor duce la o depreciere de 30%-40% faţă de dolar. Vom înregistra noi minime record pentru drahmă“, a declarat Neil Jones, director de vânzări la Mizuho Bank în Londra.

    Jones şi analişti ai ING şi Crédit Agricole spun că ieşirea statului elen din uniunea monetară nu este scenariul lor de bază, dar că au început să analizeze care ar fi cursul drahmei în eventualitatea unui exit.

  • Liniştea din insulele greceşti

    Tour operatorii români spun că turismul nu este afectat în această perioadă de criza din Grecia, cel puţin în insule, acolo unde acest domeniu reprezintă pentru oameni cea mai importantă sursă de venit. Anual, în Grecia merg peste 20 de milioane de oameni, cât populaţia României, dar Grecia este şi destinaţia preferată a românilor, în staţiunile greceşti de la Marea Mediterană mergând anual câteva sute de mii de români.

    „Turiştii noştri nu întâmpină nicio problemă în Grecia. În schimb remarcăm, ca agenţie tour operatoare, o nevoie sporită de comunicare pentru a demonta alertele false şi zvonurile care au început să circule în spaţiul public. (…) Recomandarea pe care o facem turiştilor, de a avea bani cash la ei, o făceam şi înainte, pentru că în Grecia s-a plătit dintotdeauna mai ales cu numerar“, spune Antonio Niţu, director general al Aerotravel Lufthansa City Center, agenţie de turism care operează patru chartere spre Grecia, mai exact trei spre aeroportul din Skiathos, cu plecare din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara (pentru sejururi în insulele Skiathos şi Skopelos), şi unul spre aeroportul din Preveza, cu plecare din Bucureşti (pentru sejururi in insulele Lefkada, Parga şi Sivota).

    Unele dintre agenţiile locale au luat însă măsuri de siguranţă, Alin Burcea, proprietarul agenţiei Paralela 45, anunţând săptămâna trecută că a pus la dispoziţia turiştilor care vor să plece în Grecia sau a celor care se află deja acolo un număr de telefon de urgenţă, dar şi suport financiar în cazul în care se vor ivi probleme.

    Scăderea ritmului în care evoluează turismul, care aduce 16% din PIB-ul Greciei (de 179 miliarde de euro), ar adânci semnificativ problemele ţării. „Luând în considerare importanţa turismului pentru economia greacă este de aşteptat ca guvernul de la Atena să facă tot ce e posibil ca instabilitatea politică să nu afecte turiştii“, a declarat pentru NBC News Angelo Rossini, analist în domeniul turismului internaţional în cadrul companiei de cercetare de piaţă Euromonitor. Pe de altă parte, Bjorn Hanson, profesor de turism şi ospitalitate la New York University, a declarat că, în cazul în care Grecia renunţă la moneda europeană, va fi greu chiar şi pentru hotelierii cu experienţă să livreze mâncare sau alte produse dacă moneda greacă se va devaloriza puternic.

    Cu toate problemele care înconjoară acum Grecia, tour operatorii locali estimează un business stabil pentru destinaţiile greceşti: „În 2015 estimăm acelaşi număr de turişti pentru destinaţia Grecia, respectiv 8.000, din care 5.000 de turişti prin intermediul charterelor Aerotravel. Ca tendinţă în 2015, semnalăm o creştere a numărului de turişti care descoperă frumuseţea insulei Skopelos, optând pentru sejururi de 7 sau chiar 14 nopţi în această destinaţie“, consideră Antonio Niţu.

    În urmă cu două săptămâni, când criza nu atinsese apogeul de săptămâna trecută, în Skiathos şi Skopelos, două insule din arhipelagul Sporadelor, la nord de Atena, peisajele de vis şi atmosfera relaxată nu erau alterate cu nimic, iar noua mea experienţă de vacanţă grecească a fost la fel de relaxantă ca şi cele din anii trecuţi.

    Drumul cu avionul de la Bucureşti la Skiathos durează aproximativ o oră şi jumătate, iar zborul pare unul banal până aproape de insulă. Dintr-o dată, pilotul întoarce la 180 de grade avionul şi simţi că ai picioarele deja în apă. Revine treptat şi urmează drumul spre pista care din avion ţi se pare o potecă bătută de paşii curioşi ai turiştilor. Este una dintre cele mai scurte piste de avion din Europa. Te uiţi uimit pe geam şi vezi un munte verde, plaje aurii, apa azurie specifică Mării Egee, iahturi, dar gândul că aterizezi pe potecă îţi ia puţin gândul de la vacanţă. Aterizarea este spectaculoasă şi îţi declanşează ceva fluturi în stomac, dar de spectacol se bucură cu adevărat turiştii care se plimbă în apropierea aeroportului. În Skiathos aterizează într-o zi de vară chiar şi mai mult de zece avioane, toate pline ochi de turişti, spre deliciul amatorilor de fotografii.

  • Situaţia de la Atena, descrisă de antreprenorii greci din România

    Şantajul guvernului elen adresat partenerilor din Europa poate fi asemănat cu atacul unui terorist inept care intră într-o încăpere plină de oameni cu pistolul la tâmpla proprie şi îi ameninţă că, dacă nu îi satisfac cererile, se va sinucide“, descria situaţia săptămâna trecută, înaintea referedumului de duminică, Alexandros Ignatiadis, om de afaceri elen ce deţine pe piaţa locală împreună cu Paschalis Paganias compania de construcţii Octagon.

    Compania nu a avut de suferit în urma evenimentelor din Grecia, dat fiind faptul că afacerile de 53,5 milioane de lei ale Octagon sunt concentrate exclusiv pe piaţa locală, potrivit lui Ignatiadis. Omul de afaceri are câteva explicaţii asupra situaţiei actuale din ţara sa de origine: „Grecia a fost efectiv un stat cvasicomunist cu pondere imensă a sectorului de stat în economie. 70% din populaţie depinde de stat pentru venituri, fie ca funcţionar public, fie ca furnizor de servicii şi produse către stat“.

    În acest context, singura soluţie văzută de omul de afaceri, dar şi una dintre cele mai dificil de aplicat, este diminuarea şi eficientizarea sectorului de stat, dar şi reforma radicală a sistemului de asigurări sociale, care în prezent nu mai este sustenabil. „Politica guvernului prezent este catastrofală, amatoristă şi în gravă încălcare a mandatului popular primit în alegeri. Guvernul Greciei a refuzat vreme de cinci luni să negocieze cu partenerii europeni, fiind convins că Europa va ceda la şantaj în ultima clipă şi va oferi finanţare necondiţionată. Realitatea a fost alta şi am ajuns astfel prima ţară dezvoltată care a intrat în default, cu poporul care face cozi la bănci pentru 60 de euro“, descrie el politicile guvernului lui Tsipras. Indiferent de ce s-ar întâmpla în continuare, el este totuşi de părere că nu există pericolul declanşării unei noi crize economice. „Există o serie de «Chinese walls» puse la punct de către instituţiile europene care limitează riscul contagiunii“.

    În opinia lui Giorgos Malideros, proprietarul restaurantului Osho şi al lanţului de restaurante Oro Toro, ce totalizează afaceri de aproximativ 2,5 milioane de euro, nu doar grecii sunt de blamat pentru actuala situaţie: „Cu siguranţă grecii sunt de condamnat pentru că nu au folosit cu chibzuinţă fondurile UE şi împrumuturile FMI, dar cei care au acordat împrumuturi şi fonduri în mod continuu unei ţări ce nu putea să le returneze sunt de asemenea de condamnat. Din punctul meu de vedere, situaţia poate fi asemănată cu un credit luat de la o bancă. Când aplici pentru un credit, eşti întrebat ce vei face cu banii, prezinţi un plan de afaceri, trebuie să oferi o garanţie“.

    Malideros crede că un prim pas spre echilibru ar fi reducerea datoriei publice a Greciei la un nivel la care să poată fi susţinută de populaţie. „Aceasta ar aduce cetăţenilor greci şi Guvernului gura de aer de care au nevoie pentru a merge mai departe“. Apoi, consideră necesară regândirea întregii legislaţii fiscale a ţării, în scopul de a o face mai adaptată situaţiei actuale şi mai stabilă,  în scopul atragerii de investitori, atât străini, cât şi locali. Malideros consideră că una dintre principalele probleme ale ţării este migrarea investitorilor: potrivit lui, mulţi cetăţeni greci care au potenţa financiară a de a investi preferă să nu facă acest lucru din cauza incertitudinii economice şi a taxelor mari. „Există miliarde de euro depozitaţi sau investiţii ale grecilor în afara ţării, din cauza fricii lor de a face o investiţie acolo sau chiar de a-şi ţine banii în Grecia, de teama de a-şi pierde munca de o viaţă în cazul unui default sau prin plata taxelor pe care nicio afacere din lume nu le poate susţine“.

    Malideros spune că în prezent majoritatea depozitelor grecilor şi investiţiile sunt plasate în ţări precum Germania şi Regatul Unit, adică cele care împing guvernul grec să genereze prin parlament mai multe taxe şi mai multe reduceri bugetare, cu scopul de a-şi lua înapoi împrumuturile acordate UE sau FMI. Pentru reprezentanţii acestor ţări, plecarea investitorilor greci nu este de preferat. „Ei vor ca banii greceşti să fie folosiţi acolo şi să rămână acolo. Îşi doresc să recupereze cât mai mult înainte de o prăbuşire, totuşi eu cred că grecii au ajuns la un punct în care nu mai pot susţine această situaţie. Nu mai pot plăti alte taxe, nu pot suferi alte reduceri bugetare din moment ce au probleme legate de acoperirea nevoilor de bază“.

  • Această stradă din Grecia a fost a zecea cea mai scumpă din lume. Cum arată acum? – GALERIE FOTO

    Când te gândeşti la zone prospere datorită shoppingului, probabil Grecia este printre ultimele pe care ţi le poţi imagina acum. Dar înainte de criza financiară din 2008, urmată de criza euro din 2010-2012, Atena a fost „casa” unora dintre cele mai importante branduri de relail.

    În 2012, Joe Weisenthal a scris despre strada Ermou, a zecea cea mai scumpă zonă de cumpărături în 2007. Trei ani mai târziu, dacă te cazezi la un hotel din apropiere nici nu îţi imaginezi că locul acela a fost cândva atât de prosper.

    Începând din 2007, preţurile au scăzut aici până la jumătate, iar zona şi-a pierdut mult din gloria dobândită.